Drumul Reprezentarii Politice-De La Cetatean La Consilier

Drumul reprezentării politice –
de la cetăţean la consilier
Performanţa Consiliilor Locale din România
în relaţia cu cetăţeanul
Material editat de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni
(ANBCC). Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Găseşte consilierul, arată-i
cetăţeanul!, implementat de ANBCC în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru
participare publică (CeRe) şi finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein
şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a

Mecanismului Financiar SEE. Pentru informaţii oficiale despre Mecanismul financiar
SEE şi Programul Norvegian de Cooperare, accesaţi: http://www.eeagrants.org.
© Drepturi de autor: Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate

ANBCC. Materialul sau părţi ale acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea
autorilor.
Bucureşti, Noiembrie 2010.
Autori:
Ana-Maria Suciu, ANBCC
Ioan Tănase, ANBCC
Oana Preda, CeRe
Multumiri speciale tuturor voluntarilor care au contribuit la colectarea informaţiilor şi

elaborarea bazei de date: Alina Jingan, Alexandra Ceană, Alexandra Lungu, Alexandra
Marin, Ana Maria Lungu, Anca Aniţei, Cristina Ioana Suciu, Cristina Vlăsceanu, Florin
Vîlcu, Iulia Cotupal, Johanna Dani, Magdalena Hriscu, Margareta Mârza, Mateea
Melinte, Natalia Girjeu, Oana Gavrilaş, Raluca Boboc, Sorina Stănică, Ştefania Apostol.
Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru

Cetăţeni (ANBCC)
Str. Petru Maior nr. 9,

011261 Sector 1, Bucureşti, România
Tel: 004 021 313 40 06
Fax: 004 021 313 40 07
E-mail: anbcc@robcc.ro; web: www.robcc.ro
Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)
Str. Petru Maior nr. 9,

011261 Sector 1, Bucureşti, România
Tel: 004 031 1050 755
Fax: 004 031 1050 756
E-mail: cere@ce-re.ro; web: www.ce-re.ro
Cuprins
Introducere – reprezentarea politică, în vizor 4
Performanţa autorităţilor locale în relaţia cu cetăţenii – de la teorie la

măsuri empirice 7
Metodologie 9
Culegerea primară a datelor - metodologie de monitorizare a
Consiliilor Locale 9
Agregarea datelor – abordare unitară a performanţei instituţiilor în
relaţia cu cetăţeanul 15
Analiza datelor – activitatea Consiliilor Locale şi interesul cetăţenesc 21

Proiectele de acte normative - cine nu cere, nu primeşte 21
Recomandările cetăţenilor şi procesul decizional la nivel local 23
Comunicarea cu cetăţenii – între baia de mulţime şi întrebarea
discretă, pe colţ de website 27
Participarea publică - şedinţe făcute cu majorităţi tăcute 30
Transparenţă şi managementul informaţiei în Consiliile Locale din
România 33
Responsivitatea Consiliilor Locale – cetăţeanul recomandă,
consilierul decide! 35
Aspecte procedurale – gradul de respectare al legii la nivel local 39
Performanţa autorităţilor publice locale în relaţia cu cetăţenii –

sinteză 42
Bibliografie 48
3
Introducere – reprezentarea
politică, în vizor
Relaţia cetăţenilor cu reprezentanţii lor aleşi este piatra de temelie a democraţiei

reprezentative. Acest lucru înseamnă că reprezentanţii aleşi trebuie să îşi
fundamenteze deciziile şi opţiunile de politică publică pe nevoile, interesele şi
preferinţele alegătorilor lor.
În România, unde încrederea în autorităţile publice este foarte scăzută la toate

nivelurile, necesitatea întăririi relaţiei ales - cetăţean este una evidentă. Deşi există un
cadru legal care permite întărirea acestei relaţii, realităţile imediate arată că prevederile
legislative nu sunt întotdeauna suficiente pentru a stimula reprezentarea politică în
sensul ei propriu-zis – acela de a susţine efectiv interesele electoratului reprezentat
şi, în final, de a lua decizii în concordanţă cu interesele agregate ale cetăţenilor.
Raportul de faţă vine în completarea studiilor şi cercetărilor realizate până acum de

către organizaţii ale societăţii civile din România. Noutatea analizei constă în îmbinarea
metodelor cantitative şi calitative pentru o analiză cât mai aproape de realitate.
Importanţa problemei încrederii cetăţenilor în instituţiile publice în România este, în

primul rând, subliniată de Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013, care plasează
relaţia cu cetăţeanul şi societatea civilă printre problemele cheie de la nivelul capacităţii
administrative. Această problemă afectează întreaga populaţie adultă a României, iar
dimensiunile ei sunt clar ilustrate de Eurobarometrul Special 307 din februarie 2009.
Astfel, acesta arată că, din punctul de vedere al încrederii în autorităţile publice locale
şi regionale, România se situează în rândul celor cinci state membre ale UE cu nivelul
de încredere cel mai redus, peste 60% din români declarându-şi lipsa de încredere în
autorităţi. De asemenea, Eurobarometrul Standard 70 din toamna lui 2008 confirmă
că nivelul de încredere al românilor în autorităţile locale este la jumătate, în raport cu
cetăţenii Europei de Vest.
Experienţa proprie a Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni

indică şi ea faptul că această neîncredere îşi are sursa în lipsa de comunicare dintre
cetăţeni şi autorităţile publice locale. Astfel, conform studiului realizat de ANBCC în
2007, “Serviciile de informare publică în România – între cerere şi ofertă”, comunicarea
între cetăţeni şi instituţiile locale este apreciată drept „slabă” sau „foarte slabă” de 39%
din populaţie, semnificativ în mai mare măsură în mediul urban (44%), prin comparaţie
4
Performanţa Consiliilor Locale din România în relaţia cu cetăţeanul
cu mediul rural (31%). Principalele cauze ale acestei situaţii sunt „birocraţia foarte
mare”, „corupţia şi incompetenţa funcţionarilor”, dar şi „lipsa de informare a cetăţenilor”.
Anailza de faţă reprezintă rezultatul monitorizării modului în care reprezentanţii aleşi din
municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au luat în calcul, în
deciziile lor, interesele exprimate de către cetăţeni în anul 2008. Mai mult, metodologia
de analiză detaliată în studiu este un instrument de monitorizare a actvităţii Consiliilor
Locale, în general, ce poate fi folosit de către orice organizaţie neguvernamentală care
doreşte să monitorizeze modul în care se implementează legile transparenţei la nivel
local.
Dimensiunile utilizate în analiză sunt: responsivitatea (măsura în care guvernele, fie

ele locale sau centrale, răspund intereselor şi preferinţelor cetăţenilor în deciziile pe
care le iau), aspectele procedurale (existenţa reglementărilor care asigură statul de
drept) şi transparenţa (dimensiune de conţinut – accesul la informaţii). O administraţie
locală performantă ar trebui să îndeplinească, simultan, următoarele condiţii: să existe
reguli la nivel local sau să se respecte cele de la nivel central care asigură egalitatea
şi responsabilitatea în faţa legii, să existe un sistem de informare a cetăţenilor privind
activităţile şi deciziile instituţiei şi, nu în ultimul rând, să fie luate în considerare
preferinţele şi interesele comunităţii locale.
47 de administraţii publice locale au fost analizate din punct de vedere al

responsabilizării în faţa cetăţenilor, în primul rând, în baza unor indicatori cantitativi
culeşi prin intermediul solicitărilor de informaţii de interes public şi, apoi, pe baza
analizei de conţinut a mass media locale pe anul 2008 şi a documentelor interne ale
primăriilor (rapoarte de implementare a legilor transparenţei, rapoarte de activitate ale
consilierilor locali, minutele dezbaterilor publice etc.).
Prin intermediul proiectului Găseşte consilierul, arată-i cetăţeanul!, Asociaţia

Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) şi Centrul de Resurse
pentru participare publică (CeRe) şi-au propus să ia în calcul gradul scăzut de
comunicare dintre cetăţeni şi aleşii locali cu privire la nevoile şi interesele cetăţenilor,
problemă generalizată la nivelul comunităţilor din România şi care are, fără îndoială,
efecte negative asupra democraţiei în România.
Scopul proiectului este întărirea capacităţii ONG-urilor de a monitoriza activitatea

Consiliilor Locale şi de a mobiliza comunitatea în vederea capacitării Consiliilor Locale
de a reprezenta interesele cetăţenilor. În acest sens ANBCC a monitorizat, într-o primă
fază, activitatea Consiliilor Locale din toate municipiile de judeţ şi din Municipiul
Bucureşti în vederea determinării măsurii în care acestea au reprezentat interesele
cetăţenilor în anul 2008. Ulterior monitorizării, proiectul a urmărit responsabilizarea a
cinci Consilii Locale în sensul reprezentării eficiente a intereselor cetăţenilor în
municipiile dovedite cele mai problematice din acest punct de vedere. Birourile de
Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) din cele cinci localităţi au contribuit la creşterea
gradului de participare publică, introducând pe agenda Consiliilor Locale probleme
prioritare ale cetăţenilor din comunităţile respective.
5
Drumul reprezentării politice – de la cetăţean la consilier
Responsabilizarea celor cinci Consilii Locale care, conform monitorizării, par a avea
probleme în relaţionarea cu cetăţenii, a avut ca scop aducerea pe agenda publică a
unor probleme specifice de politică publică, probleme reieşite din analiza asupra
comunităţilor respective.
Proiectul Găseşte consilierul, arată-i cetăţeanul! aduce în atenţia opiniei publice o

radiografie a felului în care Consiliile Locale din municipiile resedinţă de judeţ şi
Municipiul Bucureşti au reprezentat interesele cetăţenilor în activitatea desfăşurată în
primul an de mandat din perioada 2008 - 2012.
6
Performanţa autorităţilor locale
în relaţia cu cetăţenii – de la
teorie la măsuri empirice
Performanţa autorităţilor locale în relaţia cu cetăţenii este, fără îndoială, o funcţie a

calităţii democraţiei. Conceptul are, în componenţa sa, măsuri ale calităţii democraţiei
locale şi ale reponsabilizării aleşilor faţă de alegători. În analiza de faţă, am abordat
relaţia autorităţilor cu cetăţenii din două perspective: una exclusiv procedurală (măsura
în care, la nivel de proceduri, democraţia locală există) şi una substanţială, de conţinut.
Această a doua perspectivă a fost investigată din punct de vedere calitativ şi vizează
măsura în care procedurile folosite (cu alte cuvine, palierul exclusiv procedural) adaugă
valoare practicii democraţiei locale. Prin valoare adăugată se înţelege că procedurile
respective, atunci când sunt respectate, produc efecte pozitive fie la nivel de calitate a
actului guvernării, fie la nivel de calitate a participării cetăţenilor în procesul decizional.
Pentru a analiza, însă, relaţia dintre cetăţeni şi autorităţi din perspectiva calităţii
democraţiei locale, trebuie întâi să definim democraţia locală. Definiţia de la care se
revendică prezentul demers analitic este una clasică. Pentru ca un regim să fie
considerat democratic, el trebuie să respecte cel puţin următoarele condiţii: ciclicitatea
proceselor electorale libere şi corecte, pluripartidismul (mai mult de un partid politic) şi
existenţa unor surse alternative de informare.
În plus, democraţia capătă consistenţă în măsura în care cele trei criterii mai sus
menţionate sunt corelativele unui construct instituţional de tip democratic (instituţii cu
responsabilităţi specifice, care pot exercita o formă de control una asupra celeilalte –
sistemul checks and balances). Mai mult, calitatea democraţiei este dată şi de
confirmarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, iar procesul decizional nu
ar trebui să fie constâns de factori de decizie externi sau care nu sunt reprezentativi în
raport cu voinţa cetăţenilor (Schmitter, Karl, 1993). Raportând aceste condiţii la
democraţia locală din România putem concluziona, fără rezerve, că, la nivel procedural,
aceste condiţii minimale sunt îndeplinite, ceea ce presupune că putem analiza
democraţia locală şi la nivel de calitate a procesului în sine, nu numai la nivel
procedural.
Pentru a defini calitatea democraţiei locale, am optat pentru abordarea lui L. Morlino
(2004), care consideră că termenul de calitate trebuie să includă trei semnificaţii:
proceduri, conţinut şi rezultate. În ceea ce priveşte aspectele procedurale ale calităţii
democraţiei, Morlino consideră statul de drept şi responsabilizarea verticală şi
orizontală ca fiind dimensiunile de bază ale calităţii democraţiei. Responsabilizarea
7
verticală face referire la controlul pe care îl exercită cetăţenii asupra aleşilor, odată cu
fiecare proces electoral, iar responsabilizarea orizontală face referire la controlul
instituţional dintr-un construct democratic (sistemul checks and balances). În privinţa
componentei calitative a democraţiei, autorul se referă la libertate (în sensul libertăţilor
civile) şi egalitate (egalitate în ce priveşte accesul la resurse de orice tip), iar, în ceea
ce priveşte rezultatele, L. Morlino se referă la responsivitate – felul în care nevoile şi
interesele cetăţenilor sunt reflectate în deciziile publice.
Relaţia dintre guvernământ şi cetăţean presupune existenţa unei interacţiuni de tipul

reprezentant – reprezentat, interacţiune care să legitimeze deciziile primului faţă de
cel din urmă. O astfel de legitimitate, bazată pe principiul delegării, trebuie să
depăşească etapa de informare a cetăţenilor, cel puţin spre cea de consultare şi, mai
apoi, spre participare activă în luarea deciziilor1.
Analiza de faţă urmăreşte evaluarea relaţiei guvernământ local – cetăţean din

perspectiva calităţii democraţiei. Este important de menţionat faptul că, pentru ca o
democraţie locală să ofere cetăţeanului garanţia reprezentării intereselor sale, relaţia
dintre guvernământ local şi cetăţean ar trebui să conţină aceleaşi trei semnificaţii ca şi
calitatea democraţiei locale: ar trebui să respecte cel puţin procedurile de comunicare
cu cetăţenii prevăzute de lege (aspecte procedurale), ar trebui ca cetăţenii să aibă
acces la conţinut, înţeles aici ca informaţii de interes public care fundamentează
deciziile luate (transparenţă) şi ar fi necesar ca guvernele locale să răspundă nevoilor
şi preferinţelor cetăţenilor din comunitate (rezultate).
Abordarea de faţă este construită pe aceste trei dimensiuni în încercarea de a clasifica

Consiliile Locale din municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti
în funcţie de performanţa de care dau dovadă în relaţia cu cetăţenii.
La nivel procedural, am urmărit indicatori care reflectă măsura în care autorităţile

publice locale respectă reglementările legale privind interacţiunea cu cetăţeanul. La
nivel de conţinut, am abordat accesul la resurse în sensul de acces la informaţii de
calitate (informaţii care să conţină răspunsul efectiv la solicitarea depusă, cu alte
cuvinte, transparenţă), renunţând la măsura în care sunt respectate libertăţile civile. În
ceea ce priveşte rezultatele, am urmărit măsura în care interesele cetăţenilor se
regăsesc în preocupările consilierilor locali.
În secţiunea următoare este descrisă metodologia de analiză a datelor. Datorită

cantităţii mari de informaţii solicitate şi, în multe cazuri, primite de la Consiliile Locale
din municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti, am analizat
datele pe două paliere. În prima fază au fost introduse datele brute pentru fiecare
unitate de analiză în parte. Apoi, ele au fost agregate pentru a obţine un indicator unitar
al performanţei autorităţilor locale în relaţia lor cu cetăţeanul. Analiza de conţinut a fost
transpusă tot în termeni cantitativi, conform metodologiei de agregare a datelor.
1 “Cetăţenii ca parteneri. Manualul OECD privind informarea, consultarea şi participarea în procesul de elaborare a
politicilor publice”, OECD Paris, 2001, versiunea în limba română, Centrul pentru Politici Publice, 2009
8
Metodologie
Culegerea primară a datelor - metodologie de

monitorizare a Consiliilor Locale
Metodologia de monitorizare a Consiliilor Locale a avut următoarele obiective:

1. Să verifice dacă fiecare Consiliu Local le oferă cetăţenilor canale
de exprimare a intereselor proprii (cel puţin canalele prevăzute de
lege, însă nu numai);
2. Să verifice care au fost interesele cetăţenilor din municipiile
monitorizate, în 2008, plecând de la solicitările pe care cetăţenii le-
au adus în atenţia Primăriei/Consiliului Local pe de o parte şi, pe
de altă parte, analizând informaţiile conţinute în sistemul
informaţional integrat, InfoBCC2, al ANBCC în ceea ce priveşte
nevoile cetăţenilor;
3. Să verifice dacă fiecare Consiliu Local a luat, în ultimul an, măsuri
bazate pe sau în acord cu interesele exprimate de cetăţeni prin
canalele verificate la obiectivele de mai sus.
Monitorizarea existenţei canalelor de exprimare a

preferinţelor cetăţenilor
Pentru a atinge primul obiectiv, am utilizat cu precădere date cantitative, obţinute de la

Consiliile Locale printr-o solicitare în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la
informaţii de interes public. Pentru a defini „canale de exprimare a intereselor proprii”,
am folosit mai ales terminologia utilizată în legislaţie, fără a ne limita, însă, la aceasta.
2 Sistem informațional care conţine probleme şi interese ale cetăţenilor transmise Birourilor de Consiliere pentru
Cetăţeni de către cetățenii care au intrat în contact cu serviciile de informare și consiliere ale BCC.
9
Astfel, conform art. 6 al Legii 52/2003, am identificat două tipuri de canale de exprimare
a intereselor cetăţenilor: propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind
proiectul de act normativ pe de o parte şi dezbaterile publice pe de altă parte.
Pe lângă aceste informaţii, am utilizat, ca şi sursă de date suplimentare, rapoartele

întocmite în baza Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
de către fiecare autoritate publică locală vizată în proiect. Aceste rapoarte completează
informaţia descrisă mai sus cu date cantitative care pot oferi o imagine de ansamblu
asupra situaţiei comunicării dintre cetăţeni şi guvernământul local.
Analizând legislaţia în vigoare, am identificat zece tipuri de documente şi informaţii

care pot sintetiza măsura în care Consiliile Locale oferă cetăţenilor canale de exprimare
a intereselor. Astfel, au fost solicitate următoarele informaţii:
1. Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind
proiectele de acte normative transmise Consiliului Local în primul
an din mandatul 2008 – 2012, aşa cum specifică Legea 52/2003,
art. 6, alin. 4;
2. Textele petiţiilor şi sesizărilor primite de instituţie de la cetăţeni în
anul 2008;
3. Minutele dezbaterilor publice organizate în anul 2008;
4. Rapoartele individuale de activitate ale consilierilor locali pentru
anul 2008;
5. Rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local pentru
anul 2008;
6. Strategia de dezvoltare locală a localităţii;
7. Raportul de implementare a Legii 52/2003 pentru anul 2008;
8. Raportul de implementare a Legii 544/2001 pentru anul 2008;
9. Alte canale de comunicare cu cetăţenii utilizate de către
autoritatea publică locală în primul an din mandatul 2008 – 2012
(referendum local, forumuri de discuţii etc.), în măsura în care
acestea există;
10. Hotărârile de Consiliu Local pentru anul 2008.
Aceste informaţii au fost solicitate în baza Legii 544/2001 fiecărui Consiliu Local din
municipiile reşedinţă de judeţ şi din cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti.
Menţionăm că în cerere a fost specificat faptul că nu solicitam date de identificare ale
petenţilor sau alte date cu caracter personal care intră sub incidenţa Legii 677/2001.
Pentru a verifica măsura în care fiecare Consiliu Local le oferă cetăţenilor canale de
exprimare a intereselor proprii (cel puţin canalele prevăzute de lege, însă nu numai),
am utilizat ca dimensiune de analiză relaţia guvernământ local – cetăţeni iar, ca
instrumente de monitorizare, am folosit rapoartele de implementare ale Legii 52/2003
şi ale Legii 544/2001. Din acestea au fost extrase o serie de indicatori care permit
analiza comparativă a comportamentelor Consiliilor Locale în raport cu cetăţenii.
10
Instrumente de
Dimensiune Indicator
monitorizare
Numărul de cereri primite pentru
Relaţia guvernământ
Raport Legea 52/2003 furnizarea de informaţii referitoare la
local – cetăţeni
proiecte de acte normative
Numărul total al recomandarilor
Raport Legea 52/2003
primite
Numarul total al recomandărilor
Raport Legea 52/2003 incluse în proiectele de acte
normative
Numărul întâlnirilor organizate la
cererea asociaţiilor legal constituite
Numărul total al sedinţelor publice
(stabilite de instituţiile publice)
Numărul persoanelor care au
participat efectiv la şedinţele publice
Numărul sedinţelor publice
desfăşurate în prezenţa mass media
Numărul total al observaţiilor şi
Raport Legea 52/2003 recomandărilor exprimate în cadrul
sedinţelor publice
Numărul total al recomandărilor
incluse în deciziile luate
Numărul total al proceselor verbale
(minuta) sedinţelor publice
Numărul proceselor verbale (minuta)
făcute publice
Numarul acţiunilor în justiţie pentru
nerespectarea prevederilor legii
privind transparenţa decizională
intentate administraţiei publice
Raport de implementare Numărul total de solicitări înregistrate
Legea 544/2001 în 2008
Raport de implementare Numărul de solicitări înregistrate şi
Legea 544/2001 rezolvate favorabil
Numărul de reclamaţii administrative
Raport de implementare
la adresa instituţiilor publice în anul
Legea 544/2001
2008, în baza Legii 544/2001
Raport de implementare Numărul de plângeri în instanţă la
Legea 544/2001 adresa instituţiilor publice
Tabel 1. Indicatori ai relaţiei guvernământ local - cetăţean
11
Pentru atingerea obiectivelor doi şi trei ale cercetării, am utilizat analiza de conţinut ca
metodă de analiză a documentelor solicitate Consiliilor Locale. În acelaşi timp, am făcut
analiza de conţinut a presei locale scrise pentru identificarea domeniilor de politică
publică care au fost, în mod vizibil, problematice pentru comunitate. De asemenea,
sistemul informaţional integrat InfoBCC a contribuit la identificarea intereselor şi
nevoilor cetăţenilor la nivelul schimbărilor legislative şi a dificultăţilor în implementare
a acestora.
Identificarea interesului public
În ceea ce priveşte obiectivul doi al cercetării - identificarea intereselor cetăţenilor,

abordarea propusă este cea a identificării unor domenii de politică publică locală şi,
ulterior, identificarea intereselor cetăţenilor pe fiecare domeniu în parte, folosind, astfel,
analiza prescriptivă de conţinut, respectiv seturi prestabilite de dimensiuni care să fie
identificate în documentele analizate (enumerate anterior). Interesul public reprezintă
preferinţele agregate ale cetăţenilor, respectiv nevoile acestora în raport cu atribuţiile
autorităţilor.
În contextul identificării intereselor cetăţenilor, am utilizat şi platforma InfoBCC a

ANBCC, sistem informaţional care conţine probleme şi interese ale cetăţenilor
transmise Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni de către cetăţenii care au intrat în
contact cu serviciile de informare şi consiliere ale BCC. Pentru fiecare municipiu
reşedinţă de judeţ în care există BCC am identificat interesele cetăţenilor aşa cum
reies ele din informaţiile oferite de platforma InfoBCC.
Conform Legii 215/2001, Legea administraţiei publice locale, există 26 de atribuţii

principale ale Consiliilor Locale. Pentru a simplifica la nivel de analiză atribuţiile
Consiliilor Locale, am identificat trei arii de competenţă care descriu influenţa consiliilor
locale asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor: bugetul local, infrastructură şi
administrarea domeniului public şi servicii publice (definite ca totalitatea serviciilor
gestionate de autorităţile publice locale).
În ceea ce priveşte bugetul local, Consiliul Local aprobă bugetul local, împrumuturile,
virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere
a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, gestionând practic banul public
la nivel local. Astfel, este evident că există un interes special din partea cetăţeanului
faţă de acest aspect.
În ceea ce priveşte administrarea domeniului public şi problemele de

infrastructură, Consiliile Locale administrează domeniul public şi privat al comunităţii,
au dreptul să închirieze, să concesionaze sau să vândă spaţii publice; aprobă
documentaţii privind amenajarea teritoriului şi urbanism; iau măsurile necesare pentru
lucrările de infrastructură de care comunitatea are nevoie.
12
Consiliile Locale sunt, în aceeaşi măsură, gestionarele serviciilor de interes public:

sociale, medicale, ordine publică, educaţie, mediu, cultură, tineret etc. În acest sens,
Consiliile Locale pot înfiinţa instituţii publice, societăţi comerciale sau servicii publice de
interes local, asigură condiţiile materiale şi financiare pentru funcţionarea serviciilor
publice şi gestionează aceste servicii, potrivit legii.
Instrument de
Dimensiune Indicatori
monitorizare
Identificarea textelor care se referă la bugetul
local şi, ulterior, identificarea unor direcţii în care
Documentele
acestea pot fi categorizate – analiză de conţinut
Buget local interne ale
cu accent pe argumente din partea cetăţenilor (a
Consiliilor Locale
intereselor acestora vis-a-vis de buget) şi din
partea reprezentanţilor Consiliilor Locale.
Identificarea articolelor din media locală scrisă
Analiza media
care se referă la bugetul local şi a principalelor
locală – presă
probleme existente la nivel de buget şi reclamate
scrisă
în media locală.
Identificarea textelor care se referă la
Infrastructur Documentele
infrastructură şi domeniul public şi, ulterior,
ă, domeniul interne ale
identificarea unor direcţii în care acestea se pot
public Consiliilor Locale
constitui în categorii – analiză de conţinut.
Identificarea articolelor din media locală care se
Analiză media
referă la infrastructură şi domeniul public şi
locală – presă
identificarea problemelor majore de
scrisă
infrastructură.
Identificarea textelor care se referă la servicii
Documentele publice şi, ulterior, identificarea serviciilor care
Servicii
interne ale sunt cele mai frecvent menţionate în
publice
Consiliilor Locale documentele interne ale Consiliilor Locale –
analiză de conţinut.
Analiză media Identificarea articolelor din media locală care se
locală – presă referă la servicii publice şi identificarea serviciilor
scrisă care funcţionează la un nivel calitativ slab.
Tabel 2. Indicatori ai intereselor cetăţenilor
Din analiza documentelor interne ale Consiliilor Locale am obţinut, pe fiecare domeniu,
un cumul de informaţii privind probleme specifice comunităţii locale din diverse domenii
de politici publice. Analiza presei scrise a ajutat în procesul de prioritizare a gravităţii
respectivelor probleme şi în identificarea nevoilor cetăţenilor pe diverse sectoare de
politică publică. Astfel, rezultatul final al acestui demers s-a constuit într-un set de trei
probleme prioritare (domeniu de politică publică în sensul larg sau probleme şi interese
specifice) pentru fiecare municipiu reşedinţă de judeţ.
13
Responsivitatea autorităţilor locale în relaţia cu cetăţeanul
Pentru atingerea celui de-al treilea obiectiv al metodologiei, a fost utilizată metoda
analizei de conţinut. Responsivitatea reprezintă măsura în care autorităţile răspund
preferinţelor cetăţenilor şi integrează aceste preferinţe în procesul de elaborare a
politicilor publice locale şi în luarea deciziilor.
Pentru a verifica măsura în care hotărârile Consiliilor Locale includ nevoile şi interesele
cetăţenilor, abordarea a fost una sectorială. În acest sens, a fost utilizată analiza de
conţinut a rapoartelor instituţionale sau a rapoartelor primarului pentru anul 2008. Din
considerente legate de conţinut, aceste rapoarte reflectă cel mai bine activitatea
primăriei şi a Consilului Local la nivelul întregului an.
Dimensiune Surse Codificare

Responsivitate
Domenii de politică publică
Domeniul 1 Raport instituţional/ 0 – problema 1 nu se regăseşte în raportul
(identificat Raportul primarului instituţional.
anterior) /Raport BCC
0,5 – problema se regăseşte tangenţial în
raport, însă nu s-a acţionat suficient asupra
ei.
1- problema apare în rapoarte şi există
intervenţii la nivelul ei (HCL, proiecte depuse
etc.).
ei.
1 - problema apare în rapoarte şi există
etc.).
ei.
1- problema apare în rapoarte şi există
etc.).
Tabel 3. Indicatori ai responsivităţii Consiliilor Locale
14
Agregarea datelor – abordare unitară a

performanţei instituţiilor în relaţia cu cetăţeanul
Pentru a ordona Consiliile Locale în funcţie de performanţa de care dau dovadă în

relaţia cu cetăţenii, s-a utilizat un indicator compozit care să reflecte pe de o parte
abordarea teoretică privind calitatea democraţiei (incluzând aspecte de conţinut,
procedură şi rezultat), iar, pe de altă parte, s-au operaţionalizat dimensiunile astfel
încât ele să reflecte de facto relaţia autorităţilor locale cu cetăţenii, aşa cum este ea
reglementată în România.
În ceea ce priveşte dimensiunile utilizate, acestea sunt: responsivitate (măsura în

care guvernele, fie ele locale sau centrale, răspund intereselor şi preferinţelor
cetăţenilor în deciziile pe care le iau - şi privită din perspectiva rezultatelor unui proces
de guvernare democratic), aspecte procedurale (existenţa reglementărilor care
asigură statul de drept – dimensiunea procedură) şi transparenţă (dimensiune de
conţinut – accesul la informaţii). În analiza efectuată la nivelul Consiliilor Locale, am
plecat de la premiza că cele trei dimensiuni sunt în măsură să ofere o perspectivă de
ansamblu asupra performanţei instituţiilor locale în relaţia lor cu cetăţenii.
Astfel, o administraţie locală performantă ar trebui să îndeplinească, simultan,

următoarele condiţii: să existe reguli la nivel local sau să se respecte cele de la nivel
central care asigură egalitatea şi responsabilitatea în faţa legii, să existe un sistem de
informare a cetăţenilor privind activităţile şi deciziile instituţiei şi, nu în ultimul rând, să
fie luate în considerare preferinţele şi interesele comunităţii locale.
Indicatorul final este compus din media artimentică a celor trei dimensiuni parţiale,
conform formulei de mai jos:
Responsivitate + Aspecte_procedurale + Transparenta

P=
3
La rândul lor, fiecare dintre cele trei dimensiuni este compusă din alţi doi indicatori.
Unul dintre ei este de factură cantitativă, factual, în genere preluat din rapoartele de
implementare ale legilor 544/2001 sau 52/2003, iar celălalt este de factură calitativă,
incluzând analiza de conţinut a documentelor transmise de către primării şi Consilii
Locale, analiza presei scrise şi rapoartele primite de la organizaţiile neguvernamentale
care îşi desfăşoară activitatea în oraşele repsective.
Indicatorul final, la fel ca şi cei parţiali, are scoruri de la 0 la 1, unde 0 înseamnă cea
mai slabă performanţă în relaţia cu cetăţenii şi 1 cea mai bună performanţă în relaţia
cu cetăţenii. Pentru exemplificare, pentru indicatorul parţial care măsoară transparenţa,
putem spune că vor fi cotate cu 0 acele Consilii Locale care nu au răspuns solicitării
de informaţii conform Legii 544/2001 şi nici nu au avut pe pagina web informaţiile
solicitate, iar cu 1 cele care au transmis toate informaţiile solicitate.
15
Dimensiunea 1 - Responsivitate
Astfel, indicatorul responsivităţii a fost calculat după următoarea formulă:
Nr_recomandari_incluse
+ Responsivitate_prox
Nr_total_recomandari
Responsivitate =
2
Primul item din formulă este factual şi datele sunt preluate din raportul de
implementare a Legii 52/2003. Aceasta este un indicator de rezultat, reflectând
situaţia responsivităţii la nivel cantitativ. Raportând numărul recomandărilor incluse în
deciziile Consiliilor Locale la numărul total de recomandări primite din partea cetăţenilor,
a ONG-urilor sau a altor grupuri, vedem în ce măsură Consiliile Locale au ţinut cont de
interesele exprimate ale cetăţenilor. Astfel, în condiţiile în care numărul de recomandări
incluse este egal cu numărul total de recomandări, scorul este 1 şi arată că respectivul
Consiliu Local este foarte sensibil la preferinţele cetăţenilor şi deschis la comunicare
cu aceştia. Cu cât numărul de recomandări incluse în decizii este mai mic decat cel al
recomandărilor primite, cu atât responsivitatea Consiliului Local scade.
O situaţie care are nevoie de clarificări suplimentare este aceea în care numărul de
recomandări primite este egal cu 0, situaţie întâlnită în 23 dintre cazurile analizate.
Faptul că cetăţenii sau grupurile de interese nu fac nicio recomandare nu înseamnă,
în mod necesar, că autoritatea locală nu comunică cu aceştia sau că nu încurajează
astfel de interacţiuni, de aceea putem argumenta că în aceste cazuri scorul ar trebui
să fie 1.
Pe de altă parte, nu ştim cum ar fi reacţionat Consiliul Local respectiv la asemenea

recomandări, dacă ar fi ţinut sau nu cont de acestea, şi, mai mult, faptul că nu există
recomandări poate însemna că respectiva instituţie nu încurajează astfel de atitudini
proactive, ceea ce poate fi un argument pentru a cota respectivul Consiliu Local cu 0.
În acelaşi registru al discuţiei, putem argumenta faptul că un număr mare de
recomandări incluse în decizii nu este neapărat benefic pentru comunitate, întrucât nu
putem avea certitudinea că toate recomandările sunt relevante pentru eficientizarea
politicilor publice locale.
Cu toate aceste dileme metodologie, pentru a nu ne îndepărta de scopul acestui raport

de cercetare, acela de a investiga în ce măsură autorităţile locale din municipiile
reşedinţă de judeţ utilizează input-ul de la cetăţeni în luarea deciziilor, este preferabilă
standardizarea scorurilor pe dimensiunea responsivitate în sensul strict, factual al
interacţiunii cu cetăţenii. Astfel, pentru situaţiile cu 0 recomandări primite vom da scorul
1, întrucât nu putem face asumpţii în legătură cu posibile comportamente ale
respectivului Consiliu Local.
16
Cel de-al doilea item (responsivitate_prox) care compune indicatorul responsivitate

este unul de factură calitativă şi reprezintă rezultatul analizei de conţinut a
documentelor primăriilor şi a presei scrise locale, precum şi a mini-rapoartelor
primite de la Birouri de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) care îşi desfăşoară
activitatea în municipiile şi/sau sectoarele respective, aşa cum a fost cazul pentru 21
de instituţii analizate.
Metodologia analizei de conţinut este detaliată, în prima parte a acestui studiu, la

metodologia de analiză primară a datelor. Rapoartele BCC răspund specific unor
întrebări privind responsivitatea Consiliilor Locale din localităţile în care activează, dar
şi privind interesele cetăţenilor. Astfel, scorul responsivităţii este dublat de o verificare
a corespondenţei dintre interesele cetăţenilor, identificate în mass media şi în
documentele Consiliilor Locale, şi rapoartele de activitate ale instituţiilor (sau rapoarte
ale primarilor, unde nu există rapoarte instituţionale) pentru anul 2008.
Indicatorul este unul derivat şi are scopul de a verifica în ce măsură interesele

identificate ale cetăţenilor se regăsesc în activitatea instituţiei care ar trebui să le
reprezinte interesele la nivel local. Scorurile s-au acordat în funcţie de domeniile de
interes ale cetăţenilor: au fost identificate trei cele mai de interes domenii de politici
publice conform analizei presei scrise şi analizei documentelor interne ale instituţiilor
sau a rapoartelor BCC. Pe fiecare dintre cele trei domenii, am identificat interesul
exprimat al cetăţenilor şi am verificat în raportul de activitate al primarului sau al
instituţiei în ce măsură interesele au fost cu adevărat reprezentate. Scorul este unul
ordinal – 0 necorespondenţă între interese şi raport; 0,5 pentru corespondenţă parţială
şi 1 pentru corespondenţă totală. Scorul final este compus din media aritemtică a
scorurilor pe domenii. În cazul în care nu există un raport al primarului sau al instituţiei,
vom atribui un scor conform raportului BCC-ului local (răspunsul la întrebarea
Pentru a ilustra mai clar procedura de atribuire a scorurilor, să luăm ca exemplu municipiul
Alexandria. S-a observat, din analiza presei scrise locale și din analiza documentelor de la
primărie, că cele mai mari interese par a fi în ceea ce privește domeniul public – locuri de
parcare și locuințe ANL, iar, în privința politicilor de mediu, este foarte dezirabilă pentru
cetățeni reamenajarea parcului Pădurea Vedea (această problemă a reieșit ca prioritară
într-un sondaj al primăriei la care au participat 17 300 de cetățeni și a reieșit și din analiza
presei scrise locale pe anul 2008). Având aceste trei subiecte ca reper, am analizat
activitatea primăriei în vederea rezolvării acestor probleme, așa cum apare ea în raportul
primarului pe anul 2008.
În raportul primăriei nu apare nicio referire la locuințele ANL, ceea ce înseamnă fie că nu
s-a luat vreo decizie în acest sens, fie nu s-a întreprins vreo activitate, deci scorul primit a
fost 0. În privința locurilor de parcare a fost luată o Hotărâre de Consiliu Local privind
asocierea dintre Municipiul Alexandria și o firmă în vederea construcției unor clădiri și a unor
locuri de parcare, ceea ce nu presupune că acțiunea a fost deja demarată, dar există un
interes din partea instituției de a rezolva problema – scorul acordat a fost 0,5.
În ceea ce privește reamenajarea parcului Pădurea Vedea, există în raportul primarului date
conform cărora a fost aprobată investiția pentru construcția unei pasarele peste râul Vedea
și a fost aprobată documentația pentru reabilitarea ștrandului din acest parc. Considerăm că
deși au fost întreprinse acțiuni în acest sens, nu este vorba de reamenajarea totală a
parcului, scorul pe acest domeniu fiind 0,5. Scorul final al responsabilizării este media
aritemetică a celor 3 scoruri intermediare, adică 0,33.
17
Consideraţi că, în anul 2008, Consiliul Local din comunitatea dumneavoastră a luat
măsuri bazate pe sau în acord cu interesele cetăţenilor?). În condiţiile în care nu există
nici acest raport, am dat un scor 0 pentru clasament si Consilul Local respectiv va fi
tratat ca non-răspuns în analiză.
În ceea ce priveşte scorul final pentru indicatorul parţial al reponsivităţii are valori
cuprinse între 0 şi 1 dat fiind faptul că ambii termeni ai formulei au valori între 0 şi 1,
scorul final fiind media aritmetică a celor doi itemi. Valoarea 1 arată cel mai ridicat nivel
al responsivităţii şi valoarea 0 cel mai scăzut nivel al responsivităţii.
Dimensiunea 2 - Aspecte procedurale
Indicatorul parţial care măsoară respectarea aspectelor procedurale la nivel local a

fost calculat după următoarea formulă:
Scor_plangeri_adm + Scor_plangeri_inst +
Legal_transparenta
Aspecte_procedurale =
3
Pentru a păstra coerenţa scorurilor şi valorile acestora, pentru acest indicator am utilizat
valori relative la media aritmetică a itemilor. Itemul Scor_plangeri_adm face referire
la numărul de plângeri admnistrative împotriva unui Consiliu Local. După etapa
introducerii datelor, s-a observat o discrepanţă mare între aceste cifre, numărul
plângerilor administrative variind de la 0 (în 28 de cazuri) la 127 (un singur caz). Am
optat pentru un scor de la 0 la 1 în funcţie de valoarea medie, la nivel naţional, a
plângerilor administrative astfel: valorile sub medie primesc scorul 1 (fiind dezirabil ca
o instituţie să aibă cât mai puţine plângeri administrative); valorile peste medie primesc
scorul 0. Media plângerilor administrative primite de primăriile din municipiile reşedinţă
de judeţ şi din sectorele municipiului Bucureşti este 4,45, ceea ce prespune că pentru
un număr de plângeri între 0 şi 4 instituţia primeşte scorul 1 iar pentru mai mult de 4
plângeri scorul 0.
Scorul pentru plângeri în instanţă reprezintă al treilea item şi a fost calculat în acelaşi
mod. Media pentru plângeri în instanţă este 1,34.
Cel de-al treilea item care compune acest indicator este legal_transparenţă,
măsura respectării procedurilor legale de implementare a Legii 544/2001,
respective a termenelor de răspuns. În ceea ce priveşte situaţia răspunsurilor pe Legea
544/2001, conform reglementărilor, primăriile ar trebui să raspundă în 10 zile de la
primirea solicitarii sau să prelungească termenul de răspuns la 30 de zile.
Situaţia empirică este însă mult mai nunaţată: avem situaţia răspunsului în termenul de
10 zile, avem situaţia prelungirii termenului de răspuns şi a răspunsului în cele 30 de
18
zile, avem situaţia răspunsului direct în 30 de zile, fără prelungire anterioară, avem
situaţia prelungirii urmată de non-răspuns, a răspunsului după 4 luni de la solicitare
precum şi situaţia non-răspunsului pur şi simplu.
Pentru a simplifica natura rezultatelor empirice, am redus multitudinea de situaţii la 3

categorii în măsură să ne ofere o perspectivă generală a aplicării Legii 544/2001 la
aproape 10 ani de la intrarea ei în vigoare. Astfel, pentru situaţiile de răspuns în
termenul legal (indiferent dacă asta a însemnat 10 sau 30 de zile de la data solicitării)
instituţiile au primit un scor de 1, pentru situaţii de depăşire a termenului 0,5 iar pentru
non-răspuns 0. Considerăm că cele trei situaţii reflectă modelul de respectare a Legii
544/2001 şi surprinde, prin indicatorii cantitativi, măsura respectării acestei legi.
Motivul pentru care am inclus măsura respectării Legii 544/2001, ca indicator al

gradului de conformare cu aspectele procedurale la nivel local, este faptul că Legea
transparenţei şi măsura respectării acesteia sunt, în fond, aspecte procedurale care nu
ţin numai de transparenţa în sine, ca şi concept normativ, ci şi de modul în care
Consiliile Locale înţeleg să respecte legile la modul general. Transparenţa este o
dimensiune separată, un concept teoretic care presupune mai degrabă calitatea actului
guvernării şi a transparenţei în sine, nu măsura respectării legilor.
Dimensiunea 3 - Transparenţă
Pentru indicatorul parţial care măsoară transparenţa am utilizat ca şi item cantitativ

factual numărul de canale de comunicare cu cetăţenii identificate în răspunsurile la
solicitarea în baza Legii 544/2001, iar, ca item calitativ, am considerat calitatea
răspunsului primit de ANBCC la solicitarea de informaţii de interes public. Această
dimensiune a indicatorului performanţei este cea care se referă la conţinut şi reflectă
calitatea informaţiei şi a canalelor de comunicare pe care cetăţenii le au la dispoziţie
în relaţia lor cu autoritatea locală.
Canale_exprimare Calitate
+
10 10
Transparenta =
2
Primul item care compune acest indicator este numărul de canale de exprimare a
intereselor identificate de primării în răspunsurile la soilcitările de informaţii de
interes public. În acest sens, valorile variază între 8 canale identificate de primării şi
0. Pentru coerenţa indicatorului, dat fiind că numărul maxim este 8, am diminuat cifra
absolută astfel încât scorul să păstreze valori între 0 şi 1, păstrând aceleaşi proporţii
(împărţim la 10 cifra absolută dată de primării în răspunsuri).
19
Indicatorul cantitativ al transparenţei este dublat de un indicator al calităţii

răspunsului la solicitarea în baza Legii 544/2001 transmisă de ANBCC. Solicitarea
a conţinut 10 puncte, iar indicatorul a fost compus astfel: fiecare punct a primit scorul
maxim 1 dacă răspunsul a fost complet sau dacă a fost indicată pagina web de unde
poate fi descărcat documentul solicitat; în acelaşi timp, dacă a fost furnizată o explicaţie
clară pentru care informaţia nu poate fi pusă la dispoziţia publicului, scorul a fost 1;
pentru adresa web la pagina principală a instituţiei sau informaţie incompletă scorul
acordat a fost de 0,5; pentru lipsa informaţiei sau pentru răspuns negativ în ceea ce
priveşte furnizarea informaţiei scorul acordat a fost 0.
Indicatorul calităţii răspunsurilor este un scor între 0 şi 1, unde 0 înseamnă cel mai
slab răspuns şi 1 cel mai bun răspuns din punct de vedere al complexităţii, indicator
constând în media aritemtică a scorurilor pe fiecare dintre cele 10 puncte ale solicitării.
Pentru a păstra proporţia valorii indicatorului între 0 şi 1, am împărţit valoarea absolută
calculată pe calitatea răspunsului la 10.
20
Analiza datelor – activitatea
Consiliilor Locale şi interesul
cetăţenesc
Proiectele de acte normative - cine nu cere, nu

primeşte
Din perspectiva influenţării deciziilor de către cetăţeni, organizaţii ale societăţii civile şi
grupuri de interes este relevant conţinutul proiectelor de acte normative. Conform Legii
52/2003, la art. 6 alin. 1 este specificat faptul că ”în cadrul procedurilor de elaborare a
proiectelor de acte normative, autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice
un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu,
într-un spaţiu accesibil publicului şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală,
după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative
tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii” .
Datele empirice arată faptul că, în anul 2008, în municipiile reşedinţă de judeţ din
România, numărul solicitărilor pentru furnizarea acestui tip de informaţii a fost scăzut,
ceea ce poate semnala fie dezinteresul şi apatia cetăţeanului fie lipsa lui de informaţii
privind posibilităţile de implicare în luarea deciziilor. În 2008 media numărului de cereri
pentru furnizarea de informaţii referitoare la proiecte de acte normative este
3,77/municipiu, iar în 26 dintre cazuri numărul de solicitări în acest sens a fost egal cu
0. Dacă excludem cazurile cu 0, media creşte cu mai mult de 50%, devenind 8,94.
Tabelul de mai jos ilustrează situaţia solicitărilor pe fiecare municipiu reşedinţă de judeţ
şi sector în parte. Observăm că cel mai mare număr de solicitări a fost înregistrat la
Reşiţa şi Craiova.
21
Numărul de cereri primite

pentru furnizarea de
Municipiu
informaţii referitoare la
proiecte de acte normative
Călăraşi, Bucureşti sector 5. Lipsă date

Alba Iulia, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău,
Constanţa, Deva, Focsani, Galaţi, Miercurea Ciuc,
Piatra Neamţ, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Satu
Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Slatina, Suceava, 0
Târgovişte, Târgu Jiu, Timişoara, Zalău, Bucureşti
sector 1, Bucureşti sector 2, Bucureşti sector 3,
Bucureşti sector 4
Baia Mare, Slobozia, Bucureşti sector 6 1
Arad, Drobeta Turnu Severin, Iaşi 3
Braşov, Oradea 4
Bistriţa, Cluj Napoca, Giurgiu 5
Vaslui 7
Bucureşti, Tulcea 9
Alexandria, Piteşti 12
Târgu Mureş 15
Craiova 35
Reşiţa 36
Tabel 4. Numărul de cereri primite pentru furnizarea de informaţii referitoare la proiecte
de acte normative.
Cererile primite pentru furnizarea de informaţii referitoare la proiectele de acte

normative descriu un comportament al cetăţeanului fiind, astfel, un indicator descriptiv
al nivelului de informare al cetăţenilor şi, extins, al nivelului de participare publică şi al
implicării cetăţenilor. La o primă vedere, concluzia ar fi că cetăţenii din Craiova şi Reşiţa
sunt mai interesaţi, mai informaţi şi se implică mai mult în viaţa comunităţii şi în deciziile
publice, spre deosebire de cetăţenii din cele 26 de municipii în care nu a fost solicitată
nicio informaţie despre proiectele de acte normative. Desigur, explicaţia aceasta ar
funcţiona doar într-un caz ideal în care nivelul democraţiei locale ar fi constant în toate
oraşele analizate şi niciun alt factor nu ar avea vreun efect asupra comportamentului
civic al cetăţenilor.
Cum, însă, nivelul democraţiei locale nu e nici constant, nici egal în cele 47 de cazuri
analizate, sunt necesare ipoteze alternative. Aceste date ne pot oferi informaţii şi
despre comportamentele autorităţilor publice locale, care pot fi definitorii pentru
comportamentele cetăţenilor. Există în acest sens două situaţii posibile. Pe de o parte,
22
putem avea situaţia în care un număr mare de solicitări de acest tip poate să arate că
autoritatea locală respectivă a informat constant cetăţeanul cu privire la drepturile sale
în acest sens, de aceea cetăţenii, informaţi fiind, solicită mai departe informaţii. Pe de
altă parte, putem considera situaţia în care lipsa de transparenţă a unei primării este
motivul pentru care există un număr mare de cereri de informaţii privind proiectele de
acte normative, cetăţenii compensând lipsa informaţiilor oferite din oficiu prin solicitările
în baza Legii 544/2001.
Recomandările cetăţenilor şi procesul decizional la

nivel local
În ceea ce priveşte recomandările cetăţenilor către autorităţile publice, avem două tipuri
de indicatori. Avem, ca sursă, raportul pe Legea 52/2003 în care identificăm pe de o
parte numărul total de recomandări primite şi numărul total de recomandări incluse în
proiectele de acte normative, iar în ceea ce priveşte şedinţele publice, avem un
indicator similar: numărul total al observaţiilor şi recomandărilor exprimate în cadrul
sedinţelor publice şi numărul total al recomandărilor incluse în deciziile luate.
În mod firesc, responsivitatea, ca indicator de rezultat al calităţii democraţiei locale, ar

trebui să fie măsurată în funcţie de numărul de recomandări incluse în deciziile luate.
Conform Legii 52/2003, prin recomandări se înţelege ”orice punct de vedere, sugestie,
propunere sau opinie, exprimată verbal sau în scris, primită de către autorităţile publice
de la orice persoană interesată în procesul de luare a deciziilor şi în procesul de
elaborare a actelor normative” (Art. 3, alin. d).
În anul 2008 au fost făcute, în medie, 19,2 recomandări către Consiliile Locale din
municipiile reşedinţă de judeţ şi Consiliile de sector. În 21 de municipii cetăţenii nu au
făcut nicio recomandare reprezentanţilor aleşi în Consiliul Local sau primăriei în
general. Pentru cele 24 de Consilii Locale pentru care există recomandări, numărul
acestora variază de la 1 la 340. Cel mai mare număr de recomandări sunt înregistrate
în municipiul Focşani unde 340 de cetăţeni, organizaţii sau grupuri de interese au
recomandat Consiliului Local direcţii de acţiune sau au sugerat potenţiale intervenţii la
nivel de comunitate.
Discrepanţa mare între numărul de recomandări primite de Consilii Locale care,

teoretic, au capacitate instituţională şi administrativă similară poate fi explicată, din
nou, prin calitatea actului guvernării locale. Ipoteza pe care această diferenţă o naşte
este bazată pe comunicarea instituţii publice – cetăţeni: acolo unde nu există suficientă
comunicare dinspre Consilii Locale şi primărie către cetăţeni şi comunitate, în general,
este probabil că cetăţenii nici nu vor face recomandări, neavând încredere că acestea
vor fi luate în considerare. Pe lângă explicaţia de factură instituţională există şi una
relativă la comportamentul civic şi cunoaşterea legilor de către cetăţeni. Astfel, este
foarte posibil ca numărul de recomandări să fie foarte mic şi datorită faptului că cetăţenii
nu cunosc această posibilitate legală, dar şi datorită faptului că participarea publică în
23
România este mai degrabă redusă la nivelul ei de bază, acela de informare, fără a
trece la participare activă şi consultare3.
În ceea ce priveşte numărul de recomandări incluse în proiectele de acte normative,

în anul 2008 au fost incluse în proiectele de acte normative în medie 11,7 recomandări.
Corelaţia pozitivă foarte puternică între numărul recomandărilor primite şi al celor
incluse arată că, cu cât mai multe recomandări sunt făcute, cu atât creşte şi numărul
recomandărilor incluse. Tendinţa pozitivă întăreşte argumentul că, în municipiile în care
există comunicare între Consiliul Local şi comunitate, se fac recomandări şi acestea
sunt şi incluse în proiectele de acte normative.
Există, însă, un al doilea indicator care contabilizează recomandările cetăţenilor. El

apare în raportul de implementare a Legii 52/2003 şi măsoară numărul total al
observaţiilor si recomandărilor exprimate în cadrul sedinţelor publice. Este aşadar
vorba de alte tipuri de recomandări decât cele scrise. În anul 2008, în 31 de muncipii
reşedinţe de judeţ, 0 observaţii şi recomandări au fost exprimate în cadrul
şedinţelor publice. Adică în 68,9 % din cazuri, în şedinţele publice, niciun
cetăţean nu s-a exprimat în decursul unui an întreg.
Tabelul de mai jos sintetizează situaţia recomandărilor la nivelul fiecărui municipiu. Se

poate observa cu uşurinţă că numărul total de recomandări nu include în toate cazurile
şi recomandările verbale, astfel că avem situaţia în care numărul total de recomandări
să fie mai mic decât numărul de recomandări incluse în deciziile luate. De exemplu, la
Iaşi, în 2008 numărul total de recomandări a fost de 6, dar în deciziile luate au fost
incluse 10 recomandări. Este totuşi neclar cum au fost incluse în decizii 10 recomandări
în condiţiile în care doar 4 au fost integrate în proiectele de acte normative. În aceeaşi
situaţie sunt Drobeta Turnu Severin, Satu Mare, Slobozia, Târgu Jiu, Vaslui şi sectorul
4, Bucureşti. Desigur, nu este discutabilă veridicitatea datelor oferite în aceste rapoarte
însă acestea ar trebui să ofere date comparabile şi care să indice aceleaşi tipuri de
situaţii, scopul lor fiind tocmai de a avea o perspectivă la nivel naţional asupra modului
în care se implementează legea.
De aici reiese pe de o parte un neajuns legislativ în privinţa conceptelor utilizate în

rapoartele de implementare a Legii 52/2003 şi, pe de altă parte, o capacitate scăzută,
la nivelul administraţiilor publice locale, de a gestiona datele pe care le deţin.
3 Există participare publică în România? Participare publică între legislație și eficiență, CeRe, Centrul de Resurse
pentru Participare Publică, 2008 - “Considerând cele trei trepte de implicare în luarea deciziilor publice – informare,
consultare şi participare - atât datele cantitative colectate, cât şi cercetarea calitativă ne arată că cel mai bine acoperit
nivel este informarea – acţiunile prin care autorităţile publice îşi informează publicul despre deciziile luate sau despre
deciziile ce urmează a fi luate.” pp. 29-30;
24
proiectele de acte
cadrul şedinţelor
Numărul total al
Numărul total al
Numărul total al
recomandarilor
recomandărilor
recomandărilor
observaţiilor şi
deciziile luate
recomandări
exprimate în
Numărul de
normative
incluse în
incluse în
publice
primite
Municipiu
Alba Iulia 27 25 27 25
Alexandria 0 0 0 0
Arad 23 2 16 1
Bacău 5 3 0 0
Baia Mare 9 5 0 0
Bistriţa 0 0 0 0
Botoşani 0 0 0 0
Braşov 24 15 0 0
Brăila 0 0 0 0
Bucureşti 11 1 0 0
Buzău 1 1 0 0
Călăraşi - - - -
Constanţa 0 0 0 0
Craiova 25 5 25 5
Cluj Napoca 80 0 0 0
Deva 1 0 0
Drobeta Turnu
0 0 2 1
Severin
Focşani 340 340 0 0
Galaţi 0 0 0 0
Giurgiu 50 25 0 0
Iaşi 6 4 16 10
Miercurea Ciuc 0 0 0 0
Oradea 2 1 7 1
Piatra Neamţ 0 0 0 0
Piteşti 59 35 20 2
25
proiectele de acte
cadrul şedinţelor
Numărul total al
Numărul total al
Numărul total al
recomandarilor
recomandărilor
recomandărilor
observaţiilor şi
deciziile luate
recomandări
exprimate în
Numărul de
normative
incluse în
incluse în
publice
primite
Municipiu
Ploieşti 0 0 0 0
Râmnicu
0 0 8 6
Vâlcea
Reşiţa 0 0 0 0
Satu Mare 0 0 24 11
Sfântu
14 3 0 0
Gheorghe
Sibiu 0 0 0 0
Slatina 0 0 0 0
Slobozia 10 8 13 11
Suceava 14 14 0 0
Târgovişte 28 8 0 0
Târgu Jiu 1 1 42 35
Târgu Mureş 4 4 0 0
Timişoara 53 7 0 0
Tulcea 7 7 0 0
Vaslui 0 0 9 6
Zalău 0 0 0 0
Bucureşti, S1 70 0 0 0
Bucureşti, S5 - - - -
Tabel 5. Situaţia recomandărilor la nivel de municipiu
26
Comunicarea cu cetăţenii – între baia de mulţime

şi întrebarea discretă, pe colţ de website
În ceea ce priveşte comunicarea autorităţilor locale cu cetăţenii, există în raportul de

implementare al Legii 52/2003 un indicator privind numărul de întâlniri organizate la
cererea asociaţiilor legal constituite.
Din nou, există mari discrepanţe între municipiile reşedinţă de judeţ, valorile pe acest
indicator variind de la 0 la 38, cu o medie de 1,4 şi cu 32 de municipii care nu au
organizat nicio astfel de întâlnire la solicitarea asociaţiilor legal constituite. Din această
perspectivă este important aportul asociaţiilor legal constituite din fiecare municipiu şi
măsura în care acestea au activităţi de monitorizare a activităţilor autorităţilor publice
locale sau activităţi de advocacy. Neajunsul acestui indicator vine din faptul că nu ştim
în ce măsură autoritatea publică în cauză a răspuns pozitiv tuturor cererilor de
organizare a unor astfel de întâlniri sau a dat curs unui număr limitat de astfel de cereri.
publice (stabilite
asociaţiilor legal
verbale (minuta)
verbale (minuta)
Numărul total al
Numărul total al
făcute publice
de instituţiile
organizate la
Numărul de
proceselor
proceselor
constituite
sedinţelor
sedinţelor
Numărul
publice)
întâlniri
cererea
publice
Municipiu
Alba Iulia 1 17 17 17
Alexandria 0 16 20 20
Arad 4 32 32 4
Bacău 0 23 23 23
Baia Mare 0 17 17 17
Bistriţa 0 16 16 16
Botoşani 0 23 23 23
Braşov 5 14 14 14
Brăila 0 106 106 106
Bucureşti 4 17 17 17
Buzău 1 13 13 13
Călăraşi - -
Constanţa 0 12 12 12
Craiova 1 23 23 23
27
publice (stabilite
asociaţiilor legal
verbale (minuta)
verbale (minuta)
Numărul total al
Numărul total al
făcute publice
de instituţiile
organizate la
Numărul de
proceselor
proceselor
constituite
sedinţelor
sedinţelor
Numărul
publice)
întâlniri
cererea
publice
Municipiu
Deva 0 32 32 32
Drobeta Turnu
0 17 17 17
Severin
Focşani 0 4 4 4
Galaţi 0 0 0 0
Giurgiu 0 12 0 0
Iaşi 0 15 15 15
Oradea 0 2 3 0
Piteşti 3 22 23 2
Ploieşti 0 19 19 19
Râmnicu
0 18 18 18
Vâlcea
Reşiţa 0 20 20 20
Satu Mare 0 18 18 18
Sfântu
0 19 0 0
Gheorghe
Sibiu 0 15 15 15
Slatina 0 24 24 24
Slobozia 2 14 14 14
Suceava 0 0 0 0
Târgu Jiu 1 15 15 15
Timişoara 2 19 19 19
28
publice (stabilite
asociaţiilor legal
verbale (minuta)
verbale (minuta)
Numărul total al
Numărul total al
făcute publice
de instituţiile
organizate la
Numărul de
proceselor
proceselor
constituite
sedinţelor
sedinţelor
Numărul
publice)
întâlniri
cererea
publice
Municipiu
Tulcea 3 17 17 17
Vaslui 2 15 15 15
Zalău 0 0 0 0
Bucureşti, S5 - -
Tabel 6. Situaţia şedinţelor publice şi a proceselor verbale la nivel de municipiu
În ceea ce priveşte numărul şedinţelor publice (stabilite de instituţiile publice), conform

Legii 52/2003 art. 3 alin i) prin şedinţă publică se înţelege şedinţa desfăşurată în cadrul
autorităţilor administraţiei publice şi la care are acces orice persoana interesată. În
medie, în România anului 2008, s-au organizat, la nivel de Consilii Locale şi primării din
municipii reşedinţă de judeţ, 17 şedinţe publice, iar variaţia nu este foarte mare, deşi
avem două cazuri extreme. Cel mai mic număr de şedinţe publice s-au înregistrat la
Oradea (2 şedinţe), iar cel mai mare se înregistrează la Brăila, unde au avut loc 106
şedinţe publice, conform documentelor primite de la instituţie în urma solicitării în baza
Legii 544/2001. Dacă cifra aceasta apare în raportul de implementare a Legii 52/2003,
aflăm din răspuns că aceste 106 şedinţe publice nu sunt şedinţe per se, ci dezbateri
pe site-ul primăriei.
Acest caz special de la Brăila reconfirmă faptul că formularul prin care a fost raportată
implementarea Legii 52/2003 nu conţine acelaşi tip de date în toate cazurile, astfel
încât o abordare comparativă poate deveni futilă atunci când nu sunt cunoscute aceste
detalii specifice pe fiecare caz în parte.
Îm strânsă legatură cu numărul şedinţelor publice avem numărul proceslor verbale şi

numărul proceselor verbale făcute publice după aceste şedinţe. În majoritatea cazurilor,
procesele verbale au fost făcute publice. Cazuri aparte avem la Arad, unde din 32 de
procese verbale doar 4 au fost făcute publice; la Oradea, conform raportului de
implementare a Legii 52/2003 în 2008 au fost 2 şedinţe publice şi 3 procese verbale.
Un alt caz aparte îl avem la Sfântu Gheorghe, unde nu există procese verbale ale
şedinţelor publice, conform răspunsurilor de la primărie.
29
Participarea publică - şedinţe făcute cu majorităţi

tăcute
Numărul persoanelor care au participat efectiv la şedinţele publice exclude funcţionarii

publici. În strânsă legătură de acest indicator avem si numărul şedinţelor desfăşurate
în prezenţa mass media. În cele mai multe cazuri, la şedinţele publice sunt prezenţi
reprezentanţi ai media locale, care sunt contabilizaţi drept persoane prezente la
şedinţă. Astfel, nu putem distinge clar între cetăţeanul pro-activ şi interesat de soarta
comunităţii sale şi cetăţeanul-jurnalist care e prezent la şedinţe din interese mai
degrabă profesionale. Din
datele de la primării reiese că în În Craiova au participat la 23 ședințe un total de
medie, în anul 2008, au 1300 de cetățeni, adica în medie 57 de cetățeni
participat în jur de 285 de la fiecare ședință. Interesant este faptul că, dintre
cetăţeni la o medie de 14 ace ști 1300 de cetățeni participanți la ședințele
şedinţe, deci 19 cetăţeni la o publice, doar 25 au exprimat puncte de vedere
şedinţă. Statistic aceste cifre nu (vezi Tabelul 5. Situația recomandărilor la nivel
dovedesc vreun fapt deosebit. de municipiu). Ceilalti 1275 au fost observatori
Există însă câteva cazuri tăcuți ai discuțiilor. În aceeași manieră, la Iași au
extreme care modifică participat 1875 de cetățeni la 15 ședințe publice,
substanţial mediile. aceștia făcând un total de 16 observații pe
parcursul anului 2008. Situația de la Târgu Mureș
Din nou reiese din analiza este similară, la cele 13 ședințe publice
acestor date că indicatorii participând 1900 de cetățeni, în jur de 146 de
inlcuşi în rapoartele pe 52/2003 cetă țeni la fiecare ședință, dar care nu au
nu au aceleaşi semnificaţii la exprimat vreo observație sau recomandare în
nivelul tuturor administraţiilor cadrul acestor ședințe.
publice locale.
30
Numărul de Numărul total

Numărul
persoane care al sedinţelor
şedinţelor
au participat publice Persoane /
Municipiu desfăşurate în
la şedinţele (stabilite de sedinţă
prezenţa
publice în instituţiile
mass -media
2008 publice)
Alba Iulia 275 17 17 16,1
Alexandria 150 0 16 9,3
Arad 394 32 32 12,3
Bacău 17 23 23 0,7
Baia Mare 300 17 17 17,6
Bistriţa 12 16 16 0,7
Botoşani 0 0 23 0
Braşov 350 14 14 25
Brăila 250 106 106 2,3
Bucureşti 0 17 17 0
Buzău 51 13 13 3,9
Calaraşi - 0
Constanţa 0 12 12 0
Craiova 1300 23 23 56,5
Deva 7 0 32 0,2
Drobeta Turnu
24 17 17 1,4
Severin
Focşani 21 4 4 5,2
Galaţi 80 0 0 0
Giurgiu 174 12 12 14,5
Iaşi 1875 15 15 125
Miercurea Ciuc 20 18 18 1,1
Oradea 23 1 2 11,5
Piatra Neamţ 10 22 22 0,4
Piteşti 600 22 22 27,2
Ploieşti 0 0 19 0
31
Numărul de Numărul total

Numărul
persoane care al sedinţelor
şedinţelor
au participat publice Persoane /
Municipiu desfăşurate în
la şedinţele (stabilite de sedinţă
prezenţa
publice în instituţiile
mass -media
2008 publice)
Râmnicu
200 18 18 11,1
Vâlcea
Reşiţa 350 20 20 17,5
Satu Mare 190 18 18 10,5
Sfântu
0 0 19 0
Gheorghe
Sibiu 15 15 15 1
Slatina 50 24 24 2
Slobozia 140 14 14 10
Suceava 893 14 0 0
Târgu Jiu 350 15 15 23,3
Târgu Mureş 1900 13 13 146,1
Timişoara 400 0 19 21
Tulcea 340 17 17 20
Vaslui 26 15 15 1,7
Zalău 0 0 0 0
Bucureşti, S2 310 0 14 22,1
Bucureşti, S3 5 12 19 0,2
Bucureşti, S4 800 19 19 42,1
Bucureşti, S5 - 0
Bucureşti, S6 450 13 20 22,5
Tabel 7. Situaţia particiării la şedinţele publice
32
Transparenţă şi managementul informaţiei în

Consiliile Locale din România
În ce priveşte transparenţa, am utilizat, ca indicatori, numărul de canale de comunicare

pe care instituţiile publice declară că le oferă cetăţenilor şi calitatea răspunsurilor la
solicitările de informaţii de interes public, după procedura descrisă în metodologie.
Desigur, în această etapă am exclus din analiză municipiile ale căror primării nu au
răspuns solicitării în baza Legii 544/2001.
Canale de comunicare
Municipiu Calitatea raspunsului
identificate
Alba Iulia 3 5
Alexandria 0 0,5
Arad 1 2
Bacău 5 8
Baia Mare 4 7
Bistriţa 4 5,5
Botoşani 1 5,5
Braşov 2 6
Brăila 3 8,5
Bucureşti 2 9
Buzău 0 4,5
Călăraşi 0 0,5
Constanţa 2 3,5
Craiova 7 3
Cluj Napoca 4 9,5
Deva 1 8
Drobeta Turnu Severin 0 5
Focşani 4 2,5
Galaţi 3 6
Giurgiu 0 4,5
Iaşi 1 8,5
Miercurea Ciuc 5 7
33
Canale de comunicare
Municipiu Calitatea raspunsului
identificate
Oradea 4 10
Piatra Neamţ 1 9
Piteşti 8 8
Râmnicu Vâlcea 7 5
Reşiţa 0 6
Satu Mare 4 9,5
Sfântu Gheorghe 5 7
Sibiu 4 8
Slatina 0 7
Slobozia 4 8
Târgovişte 3 8
Târgu Jiu 0 0,5
Târgu Mureş 0 3,5
Timişoara 6 10
Tulcea 2 5
Vaslui 0 5,5
Zalău 6 5
Bucureşti, S1 4 9
Bucureşti, S2 7 6
Bucureşti, S3 0 1,5
Bucureşti, S4 1 7,5
Tabel 8. Indicatorii transparenţei
După cum se observă în tabelul de mai sus, numărul canalelor de comunicare cu

cetăţenii şi utilizate de primăriile din municipiile reşedinţă de judeţ este în medie de 3
pentru anul 2008. Dintre cele mai prezente în răspunsurile primăriilor sunt: dezbateri
publice, audienţe şi întâlniri cu cetăţenii, telefonul primarului sau alte tipuri de linii de
asistenţă telefonică oferită cetăţeanului şi, nu în ultimul rând, au fost pomenite paginile
web ale primăriilor, folosite în numeroase ocazii pentru a identifica interesul
cetăţeanului. Avem şi primării notate cu 0, care fie au omis să răspundă la întrebare,
fie au spus că nu utilizează alte canale de comunicare cu cetăţeanul. Precizăm că, în
condiţiile acestea, chiar dacă pe site exista un forum, am notat răspunsul dat la
solicitare, şi anume 0.
34
În ceea ce priveşte calitatea răspunsului la solicitarea de informaţii de interes publice,

notările s-au făcut în funcţie de complexitatea răspunsului pe fiecare dintre cele 10
întrebări. Tabelul de mai sus prezintă situaţia la nivelul fiecărui municipiu. Observăm,
astfel, că doar două primării au oferit răspuns complet la cele 10 întrebări,
Timişoara şi Oradea. La extrema cealaltă avem cazurile primăriilor din Alexandria şi
Târgu Jiu, care au avut răspunsuri similare, îndrumându-ne către paginile proprii de
internet pentru a prelua informaţia de acolo, fără a avea pe pagina web toate
informaţiile solicitate. Deşi în
aproape toate celelalte cazuri am 17 non-răspunsuri de la primării au fost
fost îndrumaţi către paginile web, înregistrate pentru: recomandări și sugestii de
ni s-au dat răspunsuri punctuale la cetățeni, minutele dezbaterilor publice și
cel puţin la câteva chestiuni care întrebarea privind canalele de comunicare cu
este puţin probabil să fie cetățenii. În ceea ce privește minutele
identificate pe pagina web, cum ar dezbaterilor publice, acestea sunt cel mai
fi petiţiile, recomandările şi adesea confundate, voit sau nu, cu ședințele,
canalele de comunicare folosite in publice, de asemenea, ale Consiliului Local.
relaţia cu cetăţenii.
La nivel de calitate a răspunsurilor, cel mai dificil de obţinut au fost rapoartele comisiilor
de specialitate (cu 27 de primării care nu ni le-au oferit din diverse motive) şi, apoi,
rapoartele de activitate ale consilierilor locali, care nu ne-au fost oferite în 24 dintre
cazuri. Textele petiţiilor sau cel puţin statistici referitoare la domeniile în care au fost
depuse petiţii au lipsit din răspunsul a 22 de primării.
Concluzia, în acest sens, priveşte formularul de raport de implementare a legii 52/2003.

Conform Art. 12 alin. d) din Legea 52/2003, raportul de implementare trebuie să conţină
numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative. În
rapoartele primite de la primării, nu există însă acest indicator. Există doar numărul
total al şedinţelor publice (stabilite de instituţiile publice). În mod natural, cele două
concepte se suprapun atunci când funcţionarii completează raportul. De aici reiese o
nouă recomandare la nivel de formular de implementare a Legii 52/2003, şi anume
necesitatea de a distinge între cele două categorii de şedinţe publice: şedinţe ale
Consiliului Local şi dezbateri publice.
Responsivitatea Consiliilor Locale – cetăţeanul

recomandă, consilierul decide!
În ceea ce priveşte responsivitatea, evaluarea cantitativă suferă o limitare de ordin

metodologic, în sensul în care primăriile care nu au primit nicio recomandare au fost
cotate cu 1, datorită faptului că este dificil de apreciat în ce măsură lipsa recomandărilor
reprezintă sau nu un atribut al calităţii guvernării locale sau este mai degrabă un atribut
al nivelului de civism local. Avem 23 de situaţii de acest fel. Excluzând aceste situaţii,
minimele se situează între valorile 0 (Bucureşti sectorul 1 cu 70 de recomandări primite
şi 0 incluse), 0,08 (Arad, cu 23 de recomandări din care 2 incluse) şi 0,09 (Bucureşti,
cu o recomandare inclusă în proiectele de acte normative dintr-un total de 11) iar
35
maximele sunt la valoarea 1 (Buzău, Focşani, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Suceava,
Tulcea).
În ceea ce priveşte cel de-al doilea indicator al responsivităţii, am uitilizat evaluarea

calitativă. Din analiza primară a datelor au reieşit trei domenii prioritare de politică
publică pentru fiecare municipiu în parte. Acestea au fost raportate la raportul
instituţional sau al primarului, pentru a urmări măsura în care cele trei domenii şi direcţii
de acţiune au fost raporate ca fiind de interes pentru deciziile luate de către Consiliul
Local. Astfel, dacă raportul cuprinde domenii prioritare şi sunt identificate acţiuni în
sensul interesului local identificat în media şi prin intermediul textelor petiţiilor, atunci
scorul este 1. Dacă este previzionată vreo acţiune în sensul intereselor identificate,
dar care acţiune nu a fost demarată încă, scorul este 0,5, iar dacă raportul nu
menţionează sectoarele de politici prioritare, atunci scorul este 0. Scorul final este
media aritemetică a celor trei scoruri pe fiecare sector.
Regăsirea
Recomandari Număr
subiectelor de
Numărul incluse in recomandări
interes în
Municipiu total de proiectele de incluse/număr
activitatea
recomandări acte total de
Consiliului
normative recomandări
Local
Alba Iulia 27 25 0,92593 0
Alexandria 0 0 1 0,33
Arad 23 2 0,08696 0
Bacău 5 3 0,6 0
Baia Mare 9 5 0,55556 1
Bistriţa 0 0 1 0,66
Botoşani 0 0 1 0
Braşov 24 15 0,625 0,5
Brăila 0 0 1 0,5
Bucureşti 11 1 0,09091 0,5
Buzău 1 1 1 0,66
Călăraşi - - 1 0,5
Constanţa 0 0 1 0,16
Craiova 25 5 0,2 0,16
Deva 1 0 0 0
36
Regăsirea
Recomandari Număr
subiectelor de
Numărul total incluse in recomandări
interes în
Municipiu de proiectele de incluse/număr
activitatea
Consiliului
Local
Drobeta Turnu
0 0 1 0
Severin
Focşani 340 340 1 0,5

Galaţi 0 0 1 0
Giurgiu 50 25 0,5 0,33
Iaşi 6 4 0,66667 0,66
Oradea 2 1 0,5 0
Piteşti 59 35 0,59322 0
Ploieşti 0 0 1 0
Râmnicu
0 0 1 0,5
Vâlcea
Reşiţa 0 0 1 0,33
Satu Mare 0 0 1 0,5
Sfântu
14 3 0,21429 1
Gheorghe
Sibiu 0 0 1 0,33
Slatina 0 0 1 0,5
Slobozia 10 8 0,8 0
Suceava 14 14 1 0
Târgovişte 28 8 0,28571 0,5
Târgu Jiu 1 1 1 0
Timişoara 53 7 0,13208 0,66
Tulcea 7 7 1 0,33
Vaslui 0 0 1 0,33
37
Regăsirea
Recomandari Număr
subiectelor de
Numărul total incluse in recomandări
interes în
Municipiu de proiectele de incluse/număr
activitatea
Consiliului
Local
Vaslui 0 0 1 0,33
Zalău 0 0 1 0
Bucureşti, S5 - - 1 0
Tabel 9. Indicatorii responsivităţii
Avem, astfel, 22 de situaţii în care scorurile sunt 0. Tot din punct de vedere metodologic,
menţionăm faptul că acele municipii ale căror primării nu au avut rapoarte instituţionale
sau ale primarului pe 2008 sau nu avut rapoarte de monitorizare din partea BCC locale
au primit scorul 0, în ideea în care nu a putut fi verificată responsivitatea acestora
pentru anul 2008, din moment ce nu
există vreun document care să Luând în calcul datele colectate, putem
prezinte intervenţiile făcute în cadrul spune că nivelul responsivității, măsurat ca
comunităţii. Există 13 din 47 situaţii prezență a temelor prioritare de interes ale
de aceste fel, inclusiv cei 4 care nu cetățenilor în rapoartele de activitate ale
au răspuns solicitării de informaţii! instituției primarului, a fost în medie 0,26
Dacă nu luăm în calcul cele 13 pentru anul 2008, adica doar 26% dintre
situaţii notate cu 0 din motive de sectoarele de politici de interes pentru
coerenţă metodologică, valoarea cetățean au fost menționate în rapoartele de
medie a responsivităţii creşte la activitate instituționale.
36%.
Scoruri maxime au atins Sfântu Gheorghe şi Baia Mare, municipii în care problemele
principale semnalate în media şi în statisticile privind petiţiile sau textele petiţiilor se
regăseau în rapoartele instituţionale sau în raportul BCC privind activitatea primărirei
şi a Consiliului Local. Scoruri minime, cu excepţia celor atribute metodologic, au avut
Alba Iulia, Arad, Botoşani, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Zalău şi Bucureşti
sectorul 6. În aceste cazuri, raportul instituţional, raportul primarului sau raportul BCC-
ului local arată că temele identificate ca fiind prioritare prin analiza media sau textele
petiţiilor şi reclamaţiilor nu se regăsesc în activităţile primăriei şi ale Consiliilor Locale
pe 2008.
38
Aspecte procedurale – gradul de respectare al legii

la nivel local
Aspectele procedurale privesc pe de o parte interacţiunile administrative ale

cetăţeanului cu instituţia publică, cunatificate prin numărul de plângeri administrative şi
numărul de plângeri în instanţă pe care instituţia le-a avut în anul 2008. Pe de altă
parte, ele privesc interacţiunea Consiliilor Locale din municipiile reşedinţă de judeţ cu
societatea civilă, în particular cu solicitările în baza legii 544/2001 transmise în cadrul
proiectului Găseşte consilierul, arată-i cetăţeanul!. Astfel, avem două tipuri de indicatori,
cei care măsoară respectarea procedurilor legale în relaţie cu plângerile primite de la
cetăţeni şi indicatorul privind respectarea procedurilor legale relativ la Legea 544/2001,
indicator măsurat în cadrul proiectului prin comportamentul observabil al autorităţilor
publice locale.
Scorul plângerilor Scorul plângerilor în

Municipiu
administrative instanţă
Alba Iulia 1 0
Alexandria 1 1
Arad 1 1
Bacău 1 0
Baia Mare 1 1
Bistriţa 1 0
Botoşani 1 1
Braşov 1 1
Brăila 0 1
Bucureşti 0 0
Buzău 1 1
Călăraşi - -
Constanţa 1 1
Craiova 0 1
Cluj Napoca 1 1
Deva 1 1
Drobeta Turnu Severin 1 1
Focşani 0 1
Galaţi 1 1
39
Scorul plângerilor Scorul plângerilor în

Municipiu
administrative instanţă
Giurgiu 1 1
Iaşi 1 1
Miercurea Ciuc 1 0
Oradea 1 1
Piatra Neamţ 1 0
Piteşti 1 1
Ploieşti 1 1
Râmnicu Vâlcea 1 1
Reşiţa 1 1
Satu Mare 1 1
Sfântu Gheorghe 0 1
Sibiu 1 1
Slatina 1 1
Slobozia 1 1
Suceava 1 1
Târgovişte 1 1
Târgu Jiu 1 1
Târgu Mureş 1 1
Timişoara 1 1
Tulcea 1 1
Vaslui 1 0
Zalău 1 1
Bucureşti, sector 1 1 0
Bucureşti, sector 3 - -
Bucureşti, sector 5 - -
Tabel 10. Indicatorii respectării procedurilor legale
40
În ceea ce priveşte respectarea prevederilor Legii 544/2001, observăm că există doar

10 cazuri în care aceste prevederi nu au fost respectate. În 4 dintre aceste cazuri nu
am primit niciun răspuns la solicitare: Ploieşti, Suceava, Bucureşti sectorul 5 şi
Bucureşti sectorul 6. Menţionăm că, în cazul sectorului 6, a fost primit documentul în
care suntem anunţaţi de prelungirea termenului de răspuns la 30 de zile, însă ulterior
nu a fost trimis niciun răspuns. Celelalte 6 cazuri reprezintă cazurile în care cele
termenul legal de răspuns a fost depăşit. Cea mai mare întârziere a fost înregistrată la
Piatra Neamţ, unde solicitarea iniţială a fost transmisă în decembrie 2009 iar răspunsul
a venit în luna aprilie 2010. Celelalte cazuri de depăşire a termenului legal de răspuns
au fost în Alexandria, Braşov, Buzău, Drobeta Turnu Severin şi Târgu Mureş.
Menţionăm, de asemenea, că fiecare dintre primăriile care nu au răspuns la timp au fost
contactate prin telefon pentru a li se aminti de solicitarea noastră.
Transparenţă -
Municipiu respectarea termenului
legal
Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa,

Botoşani, Brăila, Bucureşti, Călăraşi, Constanţa,
Craiova, Cluj Napoca, Deva, Focşani, Galaţi,
Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Piteşti,
Au răspuns respectând
Râmnicu Vâlcea, Reşiţa, Satu Mare, Sfântu
termenul legal – scor 1.
Gheorghe, Sibiu, Slatina, Slobozia, Târgu Jiu,
Târgovişte, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Zalău,
Bucureşti, sector 1, Bucureşti, sector 2, Bucureşti,
sector 3, Bucureşti, sector 4
Alexandria, Braşov, Buzău, Drobeta Turnu Severin, Au răspuns depăşind

Piatra Neamţ, Târgu Mureş termenul legal – scor 0,5.
Ploieşti, Suceava, Bucureşti, sector 5 Bucureşti,
Nu au răspuns – scor 0.
sector 6
Tabel 11. Indicatorul respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la

solicitări de informaţii de interes public
41
Performanţa autorităţilor
publice locale în relaţia cu
cetăţenii – sinteză
În funcţie de rezultatele obţinute şi prezentate mai sus a fost realizat un clasament al

performanţei autorităţilor publice locale în relaţionarea cu cetăţeanul. Tabelul de mai jos
indică scorurile obţinute de Consiliile Locale din fiecare municipiu reşedinţă de judeţ şi
sectoarele municipiului Bucureşti pe fiecare dintre cele trei dimensiuni analizate,
precum şi indicatorul final – scor final rezultat în urma agregării datelor.
Niciunul dintre Consiliile Locale analizate nu obţine scorul maxim pe indicatorul final.
Media pe acest indicator este 0,57, ceea ce înseamnă că, la nivel naţional, performanţa
Consiliilor Locale în relaţia cu cetăţeanul se află undeva între etapa minimalistă a
participării publice - cea de informare şi etapa de implicare activă în luarea deciziilor
– etapă în care interesele şi preferinţele cetăţenilor au ajuns pe agenda publică şi au
fost demarate acţiuni privind rezolvarea situaţiilor sesizate de aceştia. Din analiză
reiese că municipii precum Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare sau Sibiu tind să
ţină cont de opiniile şi preferinţele cetăţenilor atunci când iau decizii, să respecte
legislaţia şi să ofere cetăţenilor informaţiile pe care aceştia le solicită. La polul opus se
găsesc două Consilii Locale din Bucureşti, sectoarele 5 şi 6, care nu au răspuns
solicitării de informaţii de interes public şi au primit scoruri în consecinţă. Dintre
Consiliile Locale care au răspuns solicitării, cele mai puţin performante în relaţia cu
cetăţeanul sunt Călăraşi, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Arad.
O sursă de verificare a acestor rezultate pot fi paginile web ale primăriilor analizate.
Astfel, observăm că pagina Primăriei Satu Mare (http://www.satu-mare.ro/index.html )
conţine informaţii actualizate, are o secţiune separată pentru dezbateri publice unde
sunt publicate anunţurile referitoare la dezbateri cu o frecvenţă ridicată, există sondaje
de opinie realizate pentru a identifica poziţia cetăţenilor vis-a-vis de calitatea serviciilor
publice, toate documentele de interes public se regăsesc pe website. Structura paginii
web a Primăriei Râmnicu Vâlcea (http://www.primariavl.ro/ ) este una uşor accesibilă
iar informaţiile sunt actualizate. Dacă urmărim, în schimb, pagina web a Primăriei
Municipiului Călăraşi (http://www.primariacalarasi.ro) sau a Primăriei Municipiului
Bucureşti (http://www.pmb.ro/), se poate observa că structura website-ului este mai
greoaie, nu toate informaţiile necesare sunt încărcate pe site, există link-uri
nefuncţionale şi nu există secţiuni speciale dedicate accesului la informaţii sau
transparenţei decizionale.
42
Singura dimensiune în cadrul căreia scorul maxim este atins e cea privind aspectele
procedurale. Cu alte cuvinte, în marea lor majoritate, Consiliile Locale nu primesc
plângeri administrative sau în instanţă şi respectă termenul legal de răspuns la
solicitările de informaţii de interes public. Media pe această dimensiune este 0,79, în
23 de cazuri scorul fiind maxim.
În ceea ce priveşte nivelul transparenţei, primăriile care comunică cel mai bine cu
cetăţenii (utilizând cele mai multe canale de comunicare şi oferind documente solicitate
într-o mare măsură) sunt cotate cu 0,8 – cum este cazul Timişoarei şi Piteştiului. Cele
care utilizează mai puţine mijloace de comunicare a informaţiilor şi oferă cele mai puţine
informaţii de interes public, exceptându-le pe cele care nu au răspuns, sunt Călăraşi,
Târgu Jiu, Alexandria şi Arad. Media naţională este de 0,4.
În ceea ce priveşte responsivitatea, media naţională este 0,51, ceea ce înseamnă că,
în medie, jumătate din recomandările cetăţenilor sunt incluse în proiecte de acte
normative şi că jumătate din domeniile lor de interes se regăsesc în activitatea
autorităţilor publice locale.
Aspecte Indicator
Municipiu Responsivitate Transparenţa
procedurale final
Satu Mare 0,75 1,00 0,68 0,81
Râmnicu
0,75 1,00 0,60 0,78
Vâlcea
Baia Mare 0,78 1,00 0,55 0,78
Sibiu 0,67 1,00 0,60 0,76
Timişoara 0,40 1,00 0,80 0,73
Iaşi 0,66 1,00 0,48 0,71
Slatina 0,75 1,00 0,35 0,70
Piteşti 0,30 1,00 0,80 0,70
Zalău 0,50 1,00 0,55 0,68
Slobozia 0,40 1,00 0,60 0,67
Brăila 0,75 0,67 0,58 0,66
Bistriţa 0,83 0,67 0,48 0,66
Reşiţa 0,67 1,00 0,30 0,66
Galaţi 0,50 1,00 0,45 0,65
Oradea 0,25 1,00 0,70 0,65
Târgovişte 0,39 1,00 0,55 0,65
43
Aspecte Indicator
procedurale final
Bucureşti,
0,50 1,00 0,43 0,64
sector 4
Buzău 0,83 0,83 0,23 0,63
Sfântu
0,61 0,67 0,60 0,62
Gheorghe
Constanţa 0,58 1,00 0,28 0,62
Tulcea 0,50 1,00 0,35 0,62
Botoşani 0,50 1,00 0,33 0,61
Bucureşti,
0,50 0,67 0,65 0,61
sector 2
Braşov 0,56 0,83 0,40 0,60
Miercurea Ciuc 0,50 0,67 0,60 0,59
Focşani 0,75 0,67 0,33 0,58
Cluj Napoca 0,00 1,00 0,68 0,56
Giurgiu 0,42 1,00 0,23 0,55
Bacău 0,30 0,67 0,65 0,54
Vaslui 0,67 0,67 0,28 0,54
Drobeta Turnu
0,50 0,83 0,25 0,53
Severin
Alba Iulia 0,46 0,67 0,40 0,51
Târgu Jiu 0,50 1,00 0,03 0,51
Alexandria 0,67 0,83 0,03 0,51
Târgu Mureş 0,50 0,83 0,18 0,50
Piatra Neamţ 0,50 0,50 0,50 0,50
Deva 0,00 1,00 0,45 0,48
Bucureşti,
0,08 0,67 0,65 0,47
sector 1
Craiova 0,18 0,67 0,50 0,45
Bucureşti,
0,92 0,33 0,08 0,44
sector 3
Ploieşti 0,50 0,67 0,10 0,42
44
Aspecte Indicator
procedurale final
Arad 0,04 1,00 0,15 0,40
Bucureşti 0,30 0,33 0,55 0,39
Suceava 0,50 0,67 0,00 0,39
Călăraşi 0,75 0,33 0,03 0,37
Bucureşti,
0,50 0,00 0,00 0,17
sector 5
Bucureşti,
0,50 0,00 0,00 0,17
sector 6
Tabel 12. Performanţa autorităţilor publice locale în relaţia cu cetăţeanul – dimensiuni
şi indicator final
Prezentul studiu este o analiză empirică asupra performanţei Consiliilor Locale din
muncipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele Municipiului Bucureşti în relaţia lor cu
cetăţeanul, performanţă analizată pe de o parte din perspectiva datelor pe care
primăriile le oferă şi, pe de altă parte, din perspectiva mass media locale şi a Birourilor
de Consiliere pentru Cetăţeni, ca surse de de informaţie la nivel local privind problemele
de interes comunitar pe care cetăţenii le percep ca fiind acute.
În cadrul analizei, am măsurat performanţa administraţiei publice locale în relaţia cu

cetăţenii din perspectiva responsvităţii, a transparenţei şi a respectării procedurilor
legale. Rezultatele sintetice arată pe de o parte lipsa de implicare a cetăţenilor în
procesul decizional (demonstată de numărul scăzut de solicitări de informaţii referitoare
la proiectele de acte normative, de numărul scăzut de recomandări făcute autorităţilor
locale, de participarea redusă la şedinţele de Consiuliui Local) şi, pe de altă parte, lipsa
de interes a Consiliilor Locale de a fi receptive faţă de preferinţele şi nevoile cetăţenilor
(demonstrată de numărul redus de canale de comunicare utilizate, de nivelul de calitate
a răspunsurilor la solicitări de informaţii de interes public, de numărul scăzut de
recomandări incluse în proiectele de acte normative). Relaţia guvernământ – cetăţean
presupune eforturi şi implicarea din partea ambilor actori, însă cei care pot acţiona
semnificativ în vederea ameliorării acestei relaţii rămân actorii instituţionali.
La nivel de participare publică redusă, analiza a arătat că:

● În 2008, media numărului de cereri pentru furnizarea de informaţii
referitoare la proiecte de acte normative este 3,77, iar în 26 dintre
cazuri numărul de solicitări în acest sens a fost egal cu 0.
● În anul 2008 au fost făcute, în medie, 19,2 recomandări către
Consiliile Locale din municipiile reşedinţă de judeţ şi Consiliile de
sector. În 21 de cazuri, cetăţenii nu au făcut nicio recomandare
reprezentanţilor aleşi în Consiliul Local sau primăriei, în general.
45
● În anul 2008, au participat în jur de 285 de cetăţeni la o medie de

14 şedinţe, deci 19 cetăţeni la o şedinţă. Statistic, aceste cifre nu
dovedesc vreun fapt deosebit. Există însă câteva cazuri extreme
care modifică substanţial mediile. Astfel, în Craiova au participat
la 23 şedinţe un total de 1300 de cetăţeni, adica în medie 57 de
cetăţeni la fiecare şedinţă. Interesant este faptul că, dintre aceşti
1300 de cetăţeni participanţi la şedinţele publice, doar 25 au
exprimat puncte de vedere. Ceilalti 1275 au fost observatori tăcuţi
ai discuţiilor. În aceeaşi manieră, la Iaşi au participat 1875 de
cetăţeni la 15 şedinţe publice, aceştia făcând un total de 16
observaţii pe parcursul anului 2008. Situaţia de la Târgu Mureş
este similară, la cele 13 şedinţe publice participând 1900 de
cetăţeni, în jur de 146 de cetăţeni la fiecare şedinţă, dar care nu
au exprimat vreo observaţie sau recomandare în cadrul acestor
şedinţe.
● În anul 2008, în 31 de muncipii reşedinţe de judeţ, 0 observaţii şi
recomandări au fost exprimate în cadrul şedinţelor publice. Adică
în 68,9 % din cazuri, în şedinţele publice, niciun cetăţean nu s-a
exprimat în decursul unui an întreg.
● Numărul de întâlniri organizate la cererea asociaţiilor legal
constituite variază de la 0 la 38, cu o medie de 1,4 şi cu 32 de
municipii care nu au organizat nicio astfel de întâlnire la solicitarea
asociaţiilor legal constituite
În ceea ce priveşte autorităţile publice locale, analiza a arătat că:

● În anul 2008 au fost incluse în proiectele de acte normative, în
medie, 11,7 recomandări (la o medie de 19,2 recomandări
primite). Minimele se situează în jurul valorilor 0 (Bucureşti
sectorul 1 - 70 de recomandări primite şi 0 incluse), 0,08 (Arad -
23 de recomandări din care 2 incluse) şi 0,09 (Bucureşti, PMB - o
recomandare inclusă în proiectele de acte normative dintr-un total
de 11) iar maximele sunt la valoarea 1 - toate recomandările
primite de primărie au fost incluse în proiectele de acte normative
(Buzău, Focşani, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Suceava, Tulcea).
● Cele mai des folosite mijloace de comunicare cu cetăţenii:
dezbaterile publice, audienţele şi întâlnirile cu cetăţenii, telefonul
primarului sau alte tipuri de linii de asistenţă telefonică oferită
cetăţeanului şi, nu în ultimul rând, au fost menţionate paginile web
ale primăriilor, folosite în numeroase ocazii pentru a identifica
interesul cetăţeanului.
● La nivel de calitate a răspunsurilor, doar 2 primării din 47 au dat
răspunsuri complete, Timişoara şi Oradea. La polul opus se află
Alexandria şi Târgu Jiu, care au indicat în răspuns doar pagina
web a primăriei, unde nu puteau fi identificate toate documentele
solicitate.
46
● Cel mai dificil de obţinut au fost rapoartele comisiilor de

specialitate (cu 27 de primării care nu ni le-au oferit) şi rapoartele
de activitate ale consilierilor locali, care nu ne-au fost oferite în 24
dintre cazuri. Textele petiţiilor sau cel puţin statistici referitoare la
domeniile în care au fost depuse petiţii au lipsit din răspunsul a
22 de primării.
● Prezenţa a temelor prioritare de interes ale cetăţenilor în
rapoartele de activitate ale instituţiei sau primarului a fost, în
medie, 0,26 pentru anul 2008, adica doar 26% dintre sectoarele
de politici de interes pentru cetăţean au fost menţionate în
rapoartele de activitate instituţionale.
● În ceea ce priveşte respectarea prevederilor Legii 544/2001,
observăm că există doar 10 cazuri în care aceste prevederi nu au
fost respectate. În 4 dintre aceste cazuri nu am primit niciun
răspuns la solicitare: Ploieşti, Suceava, Bucureşti sectorul 5 şi
Bucureşti sectorul 6. Celelalte 6 cazuri reprezintă cazurile în care
termenul legal de răspuns a fost depăşit.
Concluziile privind responsabilizarea autorităţilor publice locale ţin de respectarea

spiritului legii, nu doar a literei ei. Datele arată că majoritatea Consiliilor Locale analizate
respectă termenul legal de răspuns la solicitările de informaţii de interes public. Cu
toate acestea, doar două primării au furnizat un răspuns complet la solicitare. Aceasta
indică faptul că legea transparenţei este respectată mai degrabă la nivel formal. Mai
mult, faptul că în unele cazuri, în formularele de implementare a Legii 52/2003 este
notat că nu a fost făcută nicio recomandare privind proiectele de acte normative, iar
apoi este indicat un număr (diferit de 0) de recomandări incluse în decizii, arată
inconsistenţă în colectarea acestor date. Prioritizarea domeniilor de politică publică în
funcţie de preferinţele comunităţii pare a fi lipsită de importanţă pentru cele mai multe
dintre Consiliile Locale analizate.
Recomandările evidenţiate de raportul de faţă se referă pe de o parte rigurozitatea cu

care sunt colectate datele privind transparenţa decizională şi informaţiile de interes
public. Este evident faptul că formularele de implementare a legilor transparenţei şi
liberului acces la informaţii de interes public nu sunt înţelese unitar şi fără echivoc de
către funcţionarii care le completează. Pe de altă parte, este necesar un control mai
bun al veridicităţii datelor transmise de autorităţile publice locale, de către instituţiile de
rang superior, fie la nivel de Prefecturi, fie la nivel de Minister.
47
Bibliografie
Morlino, Leonard – ”Good” and ”Bad” Democracies: How to Conduct Research into the
Quality of Democracy; Journal of Communist Studies and Transition Politics, Vol. 20,
No. 1, March 2004, pp. 5–27.
Philippe Schmitter, Terry Karl - ”What Democracy Is… and Is Not”, in Larry Diamond
and Marc Plattner (eds.), The Global Resurgence of Democracy (Baltimore, MD: Johns
Hopkins University Press, 1993), pp.39–52 (pp.45–6).
Există participare publică în România? Participare publică între legislaţie şi eficienţă,

CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, 2008.
“Cetăţenii ca parteneri. Manualul OECD privind informarea, consultarea şi participarea

în procesul de elaborare a politicilor publice”, OECD Paris, 2001, versiunea în limba
română, Centrul pentru Politici Publice, 2009.
48

Drumul Reprezentarii Politice-De La Cetatean La Consilier

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Drumul Reprezentarii Politice-De La Cetatean La Consilier

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Drumul reprezentării politice –

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a

© Drepturi de autor: Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate

Bucureşti, Noiembrie 2010.

Multumiri speciale tuturor voluntarilor care au contribuit la colectarea informaţiilor şi

Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru

Str. Petru Maior nr. 9,

Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)

Str. Petru Maior nr. 9,

Introducere – reprezentarea politică, în vizor 4

Performanţa autorităţilor locale în relaţia cu cetăţenii – de la teorie la

Analiza datelor – activitatea Consiliilor Locale şi interesul cetăţenesc 21

Performanţa autorităţilor publice locale în relaţia cu cetăţenii –

Relaţia cetăţenilor cu reprezentanţii lor aleşi este piatra de temelie a democraţiei

În România, unde încrederea în autorităţile publice este foarte scăzută la toate

Raportul de faţă vine în completarea studiilor şi cercetărilor realizate până acum de

Importanţa problemei încrederii cetăţenilor în instituţiile publice în România este, în

Experienţa proprie a Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni

Dimensiunile utilizate în analiză sunt: responsivitatea (măsura în care guvernele, fie

47 de administraţii publice locale au fost analizate din punct de vedere al

Prin intermediul proiectului Găseşte consilierul, arată-i cetăţeanul!, Asociaţia

Scopul proiectului este întărirea capacităţii ONG-urilor de a monitoriza activitatea

Proiectul Găseşte consilierul, arată-i cetăţeanul! aduce în atenţia opiniei publice o

Performanţa autorităţilor locale în relaţia cu cetăţenii este, fără îndoială, o funcţie a

Relaţia dintre guvernământ şi cetăţean presupune existenţa unei interacţiuni de tipul

Analiza de faţă urmăreşte evaluarea relaţiei guvernământ local – cetăţean din

Abordarea de faţă este construită pe aceste trei dimensiuni în încercarea de a clasifica

La nivel procedural, am urmărit indicatori care reflectă măsura în care autorităţile

În secţiunea următoare este descrisă metodologia de analiză a datelor. Datorită

Culegerea primară a datelor - metodologie de

Metodologia de monitorizare a Consiliilor Locale a avut următoarele obiective:

Monitorizarea existenţei canalelor de exprimare a

Pentru a atinge primul obiectiv, am utilizat cu precădere date cantitative, obţinute de la

Pe lângă aceste informaţii, am utilizat, ca şi sursă de date suplimentare, rapoartele

Analizând legislaţia în vigoare, am identificat zece tipuri de documente şi informaţii

Identificarea interesului public

În ceea ce priveşte obiectivul doi al cercetării - identificarea intereselor cetăţenilor,

În contextul identificării intereselor cetăţenilor, am utilizat şi platforma InfoBCC a

Conform Legii 215/2001, Legea administraţiei publice locale, există 26 de atribuţii

În ceea ce priveşte administrarea domeniului public şi problemele de

Consiliile Locale sunt, în aceeaşi măsură, gestionarele serviciilor de interes public:

Tabel 2. Indicatori ai intereselor cetăţenilor

Responsivitatea autorităţilor locale în relaţia cu cetăţeanul

Dimensiune Surse Codificare

Agregarea datelor – abordare unitară a

Pentru a ordona Consiliile Locale în funcţie de performanţa de care dau dovadă în

În ceea ce priveşte dimensiunile utilizate, acestea sunt: responsivitate (măsura în

Astfel, o administraţie locală performantă ar trebui să îndeplinească, simultan,

Responsivitate + Aspecte_procedurale + Transparenta

Astfel, indicatorul responsivităţii a fost calculat după următoarea formulă:

Pe de altă parte, nu ştim cum ar fi reacţionat Consiliul Local respectiv la asemenea

Cu toate aceste dileme metodologie, pentru a nu ne îndepărta de scopul acestui raport

Cel de-al doilea item (responsivitate_prox) care compune indicatorul responsivitate

Metodologia analizei de conţinut este detaliată, în prima parte a acestui studiu, la

Indicatorul este unul derivat şi are scopul de a verifica în ce măsură interesele

Dimensiunea 2 - Aspecte procedurale

Indicatorul parţial care măsoară respectarea aspectelor procedurale la nivel local a

Pentru a simplifica natura rezultatelor empirice, am redus multitudinea de situaţii la 3

Motivul pentru care am inclus măsura respectării Legii 544/2001, ca indicator al

Pentru indicatorul parţial care măsoară transparenţa am utilizat ca şi item cantitativ

Indicatorul cantitativ al transparenţei este dublat de un indicator al calităţii

Proiectele de acte normative - cine nu cere, nu

Numărul de cereri primite