Despre regionalizare – un punct de vedere liberal

Autor: Transildania

Modul superficial in care este tratata regionalizarea se ilustreaza prin urmatorul exemplu:recent, subiectul a revenit scurt in atentia media si a opiniei publice, in urma uneiemisiuni in care istoricul Dinu C. Giurescu a explicat proiectul problematic al coalitieimajoritare PDL-UDMR-UNPR - minoritati, care a fost adoptat tacit in Senat. Adoptareatacita s-a produs in urma cu mai bine de jumatate de an, si toate datele erau cunoscuteinca de atunci, insa aproape nimeni nu a remarcat atunci acest lucru si nu l-a abordat!

1.1 Starea de fapt si de ce este nevoie de regionalizare

Romania, comparata cu alte state de marimea sa, este unul dintre cele mai centralizatestate din Europa.

Dezavantajele centralizarii

si motivele pentru o reformaadministrativa sunt atat de numeroase, incat in acest spatiu nu pot incerca decat unrezumat incomplet dar succint.

Centralizarea inseamna ineficienta, inechitate si coruptie

Ineficienta

economica are multe aspecte: fondurile bugetare, in loc sa fie cheltuite acolounde se genereaza, de catre alesii celor care le genereaza, sunt trimise mai intai lacentru, prelucrate de un aparat birocratic stufos, si retrimise in teritoriu pe principiiarbitrare. Alocarea este ineficienta si pentru ca la centru de cele mai multe ori nu suntstiute prioritatile regionale.Centralismul este

inechitabil

din punct de vedere al distributiei geografice a fondurilorcare se aloca (sau nu). Unele regiuni, fie ele si sarace, nu beneficiaza nici macar de cotaparte care li s-ar cuveni potrivit marimii sau populatiei lor. Iau ca exemplu Moldova, sauOltenia, unde in 20 de ani nu s-a construit niciun kilometru de autostrada sau de centura,iar acest lucru nici nu este prevazut in urmatorii cinci ani.

Coruptia

se manifesta in doua aspecte principale:- Patronajul practicat prin numirea in functii, de la centru, pe criterii politice: prefecti,subprefecti, directori de agentii si institutii guvernamentale. Este un sistem din care sehraneste clientelismul politic de tip neofanariot, si care pedepseste competenta,corectitudinea si profesionalismul.- Alocarea de fonduri pe criterii strict politice, in functie de culoarea carnetului de partidal primarului, presedintelui de consiliu judetean, ca rasplata si argument electoral, si capedeapsa pentru alesii opozitiei, sau ca metoda de santaj pentru a forta migratiademnitarilor opozitiei la partidul de guvernamant.

Pe langa prezent, si trecutul si viitorul sunt argumente pentru regionalizare

Descentralizarea si regionalizarea sunt, prin urmare, solutiile pentru remedierea acestorgrave disfunctionalitati administrative si politice.Mai mult decat atat, descentralizarea este o restanta istorica, iar centralizarea actuala unrelict al dictaturii comuniste (si un instrument necesar pentru ca dictatura safunctioneze).In al treilea rind, regionalizarea este absolut necesara si chiar urgenta, lucru recunoscutde politicienii tuturor partidelor. Romania este membra UE, si un principiu de baza al UEeste cel al subsidiaritatii: deciziile trebuie luate acolo unde au efecte, si cat mai aproapede cetatean, deci anumite decizii trebuie luate la nivel local si regional.Alocarea fondurilor europene se bazeaza pe principiul subsidiaritatii, iar Romania nu arestructurile regionale pentru a accesa acesti bani. La nivel local, municipiile, orasele sicomunele dispun de prea putina autonomie financiara si administrativa. La nivel regional, judetele sunt prea mici pentru a implementa programe regionale, iar structuri mai maridecat judetele nu exista (actualele pseudo “regiuni de dezvoltare” nu au personalitate juridica, si nici nu ar fi bine sa o detina in aceasta configuratie).Din zecile de miliarde de Euro care sunt la dispozitia Romaniei nu am accesat nici 5%, siasta mai ales din cauza absentei descentralizarii si a regiunilor. Intrucat Romania are dejaun handicap aproape insurmontabil in materie de dezvoltare economica siinfrastructurala, nu-si mai poate permite sa intarzie si mai mult regionalizarea, necesarasi din acest punct de vedere.

1.2 Aspectele descentralizarii si regionalizarii

In dezbaterea publica, chestiunea numarului si formei regiunilor ocupa primul plan. Acestaspect, fie el si unul important, este doar unul dintr-o serie mai lunga:* Delimitarea geografica a regiunilor, si criteriile pe baza carora se efectueaza* Atributiile politice si administrative ale regiunilor si localitatilor si delimitarea lor fata deadministratia centrala* Statutul constitutional si legal al regiunilor* Autonomia bugetara si financiara a structurilor descentralizate, independenta bugetarafata de centru* Statutul regiunilor, “constitutia” lor interioara, modul de reprezentare, control si alegeredemocratica a decidentilor si a mini-parlamentelor regionale

1.3 Primele pericole de evitatPentru ca regionalizarea si ampla reforma administrativ-teritoriala, sa fie una desucces, este nevoie de o dezbatere temeinica si de un larg consens.

Aceste deciziinu pot fi lasate la latitudinea unui singur partid sau a unei guvernari vremelnice, asa cumse intampla astazi. In ultima instanta, este imperativa si modificarea Constitutiei, pentruca statutul regiunilor si administratiilor locale nu pot fi lasate la latitudiniea unor legiorganice, pentru a fi modificate de la an la an, in scop politic, de orice guvern central. Iar

modificarea Constitutiei nu poate fi realizata decat cu o majoritate de peste doua treimi inParlament si in urma unui referendum.

Semnalele actuale arata insa contrariul: intentia coalitiei guvernamentaleactuale este de a realiza o reforma administrativa de mantuiala. Fara dezbatere,pe usa din dos, pe criterii arbitrare si politicianiste.

In ultimii doi ani, atat premierul Boc, cat si alti politicieni si ministri PDL au vorbit publicdespre varianta reorganizarii administrative prin lege organica. Adica evitand modificareaConstitutiei. Ce inseamna acest lucru?Pentru ca reorganizarea administrativa sa se faca prin lege organica se renunta la creareaunor regiuni, si se desfiinteaza prin lege actualele judete, iar teritoriul actualelor judetese comaseaza in structura unor judete noi, mai mari. Dupa bunul plac al coalitieimajoritare actuale, si fara un statut constitutional necesar. Astfel ar rezulta un numar maimic de judete, dar toate celelalte probleme mentionate la punctul

1.2

ar ramanenerezolvate. Inclusiv numarul si forma noilor judete ar putea fi modificata de la an la an,eventual si prin asumarea raspunderii sau ordonante de urgenta.In Senat a fost adoptat deja (in mod tacit)un proiect de legecare redeseneaza in mod simai aberant regiunile de dezvoltare.Una dintre primele prioritati, imediat dupa constientizarea importantei subiectului, oconstituie impiedicarea oricarui proiect de regionalizare supeficial, de mantuiala, ad-hoc,secret, si pe criterii partizane sau politicianiste.

......................................

1.4 Completari

Inainte de a trece la capitolul al doilea, vreau sa fac cateva completari la cele spuseinprima parte.- Anacronismul centralismului actual este ilustrat de inca un exemplu: in momentul defata, din punct de vedere legal, cel mai inalt demnitar al unui judet este prefectul.Prefectul numit pe criterii politice (iar aproape toti prefectii au aceeasi culoare politca), nupresedintele Consiliului Judetean, ales ca reprezentant de catre comunitatea locala. CandAngela Merkel a vizitat Clujul in toamna trecuta, pe aeroportul din Cluj, primul care aintampinat-o conform protocolului a fost prefectul. Aceasta situatie tradeaza inca o datacaracterul centralist-comunist, tipic unor vremuri care ar fi trebuit sa fie demult apuse.- Coruptia prin alocarea de fonduri de la centru pe criterii politice de care vorbeam esteexemplificatade un studiu al Institutului pentru Politici Publice. Acesta analizeaza modulin care au fost distribuiti banii din Fondul de rezerva al guvernului in 2010. Fondul derezerva este prevazut de fapt pentru situatii de calamitate, si nu este singurul fondguvernamental din care se distribuie bani in teritoriu pe criterii politice.* La nivelul muncipiilor resedinta de judet,

61%

din bani au mers in municipii cu primarPDL,

18%

in municipii cu primari PSD, si

in municipii cu primari PNL.