You are on page 1of 8

PR o zA EPIC A

$i de trei zile neglseamferecafde ziryezi,cinci origeni9i cu judecitorul gase,


vorbind multegi de toate.Vorbi farl sfirgigcagi biurura, incit gurile,nevoitesi
rlujeasclla amindoui acestetrebi deodati, ajunserisi nu le mai deosebeasci.
lntr-un miez de noaptediscugiaajunsesela caneaL'bomme, cet inconnu.
Unul din tovarigi, avocaqrisfoind agenda,ne opri cu intrebareadaci gtim ce
otte behaviorismul.lntilnise cuvintul in carteacu pricina,nu gtiu la carepagini,
nu-i cunoscuse inqelesulqiJ notasesi il caute.
Behaviorismul? Eu, mirnrrisii, nu gtiam.Ceilal$, mai pugininci. $i ne gri-
bcrm sI treceminainte,la flecirealanoastrl. Cind amiculErmil, profesorde fi-
Be h a vio r i s m lorofie, cu enormul lui deget arititor bracat ca un pistol asupranoastri, ne
tmpietri. Behaviorismul?Nu gtim ?Are si ne lurninezeel.
' $i incepusi ingaimedespreteoriaunui americarli-am uitat numele,carese
ctpl de aga-zisulcomportamental fiecirui individ dintr-un grup pusintr-o si-
turgieprimejdioasd... Saureacgiafiecirui ins in partein fagaaceleiagi
greleincer-
Hri. Nu pricepeammai nimic. $i profesorulErmil iar o lua de la comportament
lr rcecgiegi la atirudine,o inueagl babilonie.
VonrEAM DEspRE MULTE qi de toate.Dar unde,maicu seami,se S,, I-am cerugdisperaf,pildeconcrete:dupi ce9i-ascremutgindurile,ne-apro-
poateagaceva,decit la o vinitoare ! o catastrofide caleferati 9i ne-alisat sI ne inchipuim ceva facefiecaredin
Ne giseamblocagide o vifornigi inspiimintitoare, cinci origeni,in satulP..., lovigide sinistru.Unul fuge nebunpe cimp, altul, calm,igi cauti bagajele,al
unde picaserimintr-o dimineagide Boboteazi,chemajiurgenrde judecitorul seapuci si culeagi lucruri streine,in timp ceal pamrlea,nesimgitorla pro-
local.Seiviseri acolonigteraqesilbadce,intr-un cot al Buziului. lui rini, di ajutor gi coopereazila salvareacelor pringi subvagoane,pe cind
Rap silbaticela munte!...Pentrunoi, reduginumai la ceiciqivaiepuri jigiriji el,unul, cinegtie,plecatpesteun cadavru"il jefuiegtede bani gi giuvaericale.
din preajmaoragului,insemnaun vinat aproapeexoric,o aventuri. it 'Ei, acumerampe calesi ne dezmeticim.
lmprejurareaestede altfel desrulde rari: numai cind viscoleuriagecutre- ti" - Daci e aga,atuncisi vi povestesceu ceamai beha...cum ii ziceqi?
ieri bilqile, seriscolescragelepitulate acolo,la iernat.Atunci eleseridici um- " - ...vioristici...completarimnoi.
flate de fuftuni pini in cregtetulvizduhului 9i, ameqite,cauti alte meleaguri. '- Behavioristiciintimplare, siri cel mai lung gi mai aprig la vorbi dintre
E o jale si le vezi, cirduri-cirduri, risucindu-se niucite in vinturi. Unele din ili... Autentici urmi el, nu inchipuiti, caa amicului.$i, firi si mai agteptein-
ele apuci pe vii in sus,spremunte, ca si selasein limanurile riurilor. IJn ase- voirca,primarul urbei, neneaTase,gi oarecumstarostelenosmr, carene cirase
menearefugiu le oferi bietelorpribegecotul pe care-lfaceapaBuziului in cc mrgina,un marescornitorde povegti,seporni...
dreptul satului P...,unde pareci o experienqiancestralile mini la o asemenea ti,, * [{4 voi gdqitogi ci eu mi trag din neamuri bune gi dupi tati, gi dupi
ananghie. frml. Ce rizi, demone?seadresl el unuia carebufnisein ris. Pii sl-1i arit arbo-
Dar aici sint numaidecitsemnalateunor pierde-vari ca de-aldenoi, care, ldc meugenealogici pe urmi si-gi dai pe faqi compoftamentulmatale.
lacomide vinat rar, alergim cu maginasi le prigonim.Noroc ci, indati ce se - Apoi cearede-afaceneamulcu behaviorismul,nene,cutezi apostrofatul
simt in nesiguranqi,ele se ridici iar in vizduhuri, ca si cadi, depane,in alt il replice.
colg pini unde trebuie sI alerglm pe jos o jumitate de zi, ca si ne zboareiar, - Are, mi... Asculti gi si nu mI mai intrerupi...
de sub nas,inapoi. Dupi neamulmaici-mi sintemdin vigaVodeasa,odrasli domneasciveche,
De data astan-am apucatsi ne jucim de-a baba-oarbacu ele pe crivinele h crt fetelecelemai mici erautrimise la mlnistire, casi nu sefirimigezeave-
albe,cici chiar de la prinz ne-aajunsdin urmi gi ne-aprins asuprafaptului vis- ir f cI aibi cine seruga pentru picateleplrinflor.
colul bi\ilor, caregoniseragelegi urca dupi ele.Credeamci nu mai sosimla t}{i Der nu la orice minisrire. Ci la schinrlVodesele,ctitorit de nigtestrimoageale
gazdZ.Ci uraganularesi smulgl gi si ia pe susdealurilecu satcu tot. lloutre. Doui voievodese,mamagifata amindoui fetg sogii9ivlduve de domni...

90 9l
V V<;r<
uLE s c u Pn o zl e p r cA

- Cum adici, nene,si fete,si soqii,gi viduve, totodati ! il necnjiunul din- - lli, mi, da'caraghiogimai sinteqi! Trimiteau gi elein satejos cite o miicuqi
trc nol. rrrrritinira, cu giinile, alta cu vacile,la cocos,la taur, la ce trebuia! Parci era greu
- Ei, adici mama,doamnaAnca,fusesesogialui Velicu-vodi,iar fata lor, r,t tc gindcati,firi si mi mai intrerupi...
domniqaDragomira,semiritasecu Hrincu-vodi. $i cc adici, se intoarse el, la un schit asade sfint giinile nu pot oua gi firi
- De pe vremealui Papuri-vodi, mirii acelagi.Dar primarul ii arunci o coc()$,fi vacile...
ciutituri agade cumpliti, ci-l incremeni.$i urmi: - Nu pot, nene, nici in ruptul capului penrru ca si fete firi taur. E lege.
- Voievodesele, dupi cesolii lor, domnii, furi ucisi de turci, s-aurrasamin- - lli, isprivegte, ci pe urmi... ma repezi infuriat. Tu nu gtii ci la Sfintul
doui, mamagi fataimpreuni, la muntesi au ctitorit un schitpe un pisc, apdratca Muntc estesi acum o ministire unde nu numai ci nu pune piciorul siminqi de
o cetate,unde de atuncisi pini acum,cind s-arisipit de curremur,au sriredr htrbat, dar chiar pisirile silbatice, cind zboari pe deasupralui, se osebesc:bir-
numaifetedin neamullor. hltul, adici pisiroiu, face stinga-mprejur si-l oco-lestepe departe.Nu indriz-
Am petrecut si eu, copilandru fiind, citeva siptimini la schitul Vodesele, nerc nici cu aripa, necum cu ochii, si spurcevizduhul inchinat Sfintei Fecioare.
cind il cirmuiaultima srareli,mirugamea,maicaTeofana.Acunciam auzit chiar $i neneaTaseroti ochii triumfitor.
din guraei intimplareacaresepistra scrisiin catastifele lor... Acolo si vedeqi - lnr-o zi aproapede Criciun, pe o viforniqi ca asra,cu troiene cit cipiqele,
comportament.Dar si vi iau cu rinduiali. rlc sta lumea intemnigati prin birloage, cam pe la prinz, risunari deodati brt;i in
SchirulerainchinatMaicii Domnului. $i eracu strisnicie oprit si calcein el porlile schitului...
picior de birbat, de oricesoi ar fi fosq nu numaiom, dar nici de cocog,de mo- Maica portireasi, din chilia ei de sub clopotniti, a ficut pe surda, inchi-
^Citeodati
tan,de taur sauarmlsar...nimic...Nu puteauintra acolodecit muieri, adici, pe rrindu-gi trupul cu cireva cruci, si nu s-a de la vatri. trece
lingi femei,seprimeaupisici, giini, vaci,oi 9i altelede aceeagi categorie. Necuratul, 9i in drum se abatesd faci oamenilor -igcatcucernici cire o sorie.
- NeneTase,vruseisi-l intrerup... l)ar repede,bateile seinteliri, grozave,ci risuna curtea schirului mai riu ca
- Incidenteleseridici la urmi, dupi ce sfirgesc... Acum nu semai admite, de toacamare.$i nigte glasuri groaseincepuri si strige.Maica iar nu clinti. cine
demone!Vrei si miincurci... $i povestitorultrecu mai departe:Pentruasta qtic ? Poatetrece si asta.Sint ispite pe carenu le birui decit cu neluarea-nseami.
schitul,pe lingl pereqiipripistiogi de stinci, ce-l apirau din trei laturi, mai era I )ar se porni numaidecit o ploaie de bocinituri in po4i, atit de furioase, ameste-
inconjurat 9i de niste ziduri tari si inalte, cu lepe de fier infipte in crenelurisi ctte cu urlete, ,Deschidegi,deschideqi!", ci maicaporrdreasi,incotoqminati cu
ganquriadincila temelie.Sepitrundea in el numaiprin trei rinduri de po4i tari, luha, a iegit si intrebe cine este.Vintul i-a smuls glasul din gurn gi i l-a zvirlit
ciptugite cu fier, ferecatecu zivoare cit birnelesi lacite cit plogtile. llrrl, pesteziduri.
Cind incepeintimplareanoasrri, si fi fost ca la douizeci de maici ce sesur- - Oameni buni, fu rispunsul.
ghiuniseride bunivoie acolo.Unele,dnere.Celemai muhe,bitrine. Citevaso- - Ce fel de oameni ? se interesamiicuqa.
sitela pragulcilitoriei spredincolo. - Oameni buni, deschideti,ci nu mai putem astepra.
Viagaeraorinduiti dupi toatecanoanele schimnicegtisi cu asculhreaproape - Birbaqi sau femei ? iscodi miicuqa, degi glasurile mirturiseau ca despre
ostiseasci,sub mina de fier a uneiadin strimoaqelemele,caremostenisegi rrigtetauri...
scaunul,9i tradiqiaVodeselor.O maici la vaci,altala oi, altala gridini, doui cu - Amestecat,sosi de dincolo vorba pe vint.
rindul straji la porqi... - Cum amestecat?
- Iarti-mi, nene...zisei. - $i berbali, si femei.
NeneaTasealbi ochii fiorosla mine. - Cum, 9i barbaqi9i femei ? ! se indigni miicuga, cu gindul la alte bazaconii.
- Incidentulla urmi. - O si vedeqi...Deschideli numai. Avem si vi limurim...
- Iarti-mi, nene,nu mai pot ribda... - Nu sepoate. Nu deschidem,hotari portireasa prudenti, si vru si intre iar
- Vorbeste,ingidui el. ln chilie.la cald.
- Cum ficeau miicuqelecind le trebuiagi lor pui de giini ? Ci, de, oui de l)ar bubuiturile si urletele se porniri atit de srrasnice,ci portireasa puse
prisili firi cocosstim ci nu sepoate...Aveaunevoieinci gi de lapte.Or, vacile rnina pe funie gi trase clopotul de alarmi. ln citeva clipe tot schitul fu sculat in
firl tauri... picioare.

92
V V or c uLr s cu PR o zA EPr cA

Miicuqele,spiimintate,iegeaupe rind, imblinite, cavulpile din vizuini, gi se Mli crade codit qi de aminat? Citevavieqiomenegtipiereauacoloin gerul
grimideauin jurul portiresei. tdprasnic.$i elesetirguiesc.
- Ce e,maici ? StarelatotuEisefriminta plini de griji.
- Ce s-aintimplat,surioari?... l)aci e o cursi ? Cite nu seintimpli pe lume!...Pusesi intrebeiar cum au
(Jneleveneauin miini cu topoare,altelecu furci ori qepoaie,citevacu pis- rjunspini aici.
toale gi roatd",ca o ciotci de ciori pe o pradi, dbiriseri gi ciuguleaupe maica - Ne-am ritAci\adusevintul glas.Am plecatsi ciutim un cird devite rigluite
portireasi cu tot soiulde intrebiri: ,Ce e ? Foc?Rizmeriqi? Cutremur?' delupi gine-aameqitviforniqa.Nu gtimnici undesinterrqnici incotro s-oapucim.
Deocamdati,ciociniturilein po4i incetaseri9i ceide dincoloagteptauticuli. lncurciturastareteicre$tea. Ce si faci ?
Iati ci repedesearati gi maicastarela,neinfricati gi gatasdfacdfaql oricirei Atunci, o miicuqdsubgiricl,veniti de curind de la o alti ministire 9i pini
primejdii. rtunci nebigatiin seami,iegiin fagi:
Ca gi cind parci ceide afardar fi vizut-o ! Bitiile in porqigi strigitelesepor- - Mi urc eu in clopotniqi 9i vid cee afari!
niri gi mai neinduplecate. Era,de altfel,tot ceputeafi mai simplu.Dar celorlalte,cirora le luasespaima
- Deschideqi, deschideqi ! Ci spargemporlile. min$le,li sepiru o invengieextraordinari.
Stareqa seapropiecu grabi, pigind mirunt. - IJrci, maici, incuviingdbucuroasi starela'9i cerceteazicu bigare de
- Ce e, maici Febronio?intrebi eape portireasaniuciti. lerml. Domnul si te insoqeasci !
- Nu 9tiu,maici stareqi. Cit ai clipi, miicugaa fost in virful turnului 9i apoi jos.
- Cum nu gtii? Ce plzegtiaici? lntreabi ! - Sintdoi blrbaqiinhimaqi la o tirlie...
$i maicaintrebedin nou vintul: - $i in tirlie ? senelinigtistarela.
- Cine e acolo? - ln tirlie nu se poate deosebice este.StI ca o mogildeagiPestecarezac
- Noi! rzvirlite ghebelegi dulnmileoamenilor.Atit.
- Care noi ? - Nu putemda drumul, fu verdictul stipinei.
- Noi, oamenibuni.Deschideqi... De afari, bubuiruri infernaleEiurletecumpliteintimpinari refuzul...Oame-
- Auzi, maicl stareqi,se pleci Febroniala urecheabitrinei, cu rispunsul nii blteaugi ricneaucanebunii.
plocon:Cici oamenibuni. - Deschideqi, ci spargemporgile! Ne mor femeileingheqate...
- lntreabi-i cevor! poruncistipina. Po4ilor insl nu le pisa de ameningarea asta.Staupe trei rinduri, ferecate
- Ce vreqi? seficu Febroniaecoulmaicii starele. cu o1ele.
- Adipost, ci murim. Adipost... filfii vintul rispuns. - Po4ile noastrenu pot fi sparte.Sint apirate de sfinqii ingeri, porunci
- Auzi, ci vor adipost,cicl mor, tilmici portireasapentru auzul ruginit al bttrina superbulrispuns, comunicatintocmai de Febronia'
superioarei. - Atunci le dlm foc 9i tot intrim, izbucni un ricnet de afa;ri.Adu paiele,
- Spune-lecI nu e slobodsi calceaici birbaqi,incheiestarelacolocviul. Constandine, 9i scapiri din amnar.
Portireasacomunici decretul. Cllugiriqele,Ia auzulacesteinemaipomeniteblestemiqii,schimbarifeqe-feqe
- Deschideqi, ci spargemporqile! Avem 9i trei femeidegerate cu noi. ;i incepurisi segogoteasci. Astaagae ! Lemnulia foc ! $i sfinqiiingerinu-l im-
- Auzi, maici stareqi,cdau trei femeidegerate cu ei. piedici si.arzl,.Stareqa ciuti in minteaei o dezlegaregi nu o gisi acolo.Ficu in-
- Unde sint ?porunci aceastasI seintrebe. cct o rugiciune 9i agtepti. Viforniqa aProaPeincetase.Numai fulgi mari,
Femeileseaflauintr-o tirlie, trasi de b;rbaqi.Sintdegeratesi, daci semai in- Incllecagiunul in altul, senrpeau,smocuri,din cer 9i cideau cu nemiluita.
tirzie, mor acoloafari. Cllugiriqele,impovirate, sescuturaucafiarele,din spinare,cu tot trupul de-
- Cum putem sti ?continui dialogulintre iniuntru gi afari. odrtl, agteptindinspiraqiastipinei. Dar inspiraqianu mai venea.Adia numai de
IJrmi o ticere incurcati. dincolode ziduri fum 9i mirosde cirpeaprinse.
- lngiduiqi si intrim, propuseun glasaspru.Lisim femeilein grija sfinqii- - Uite ce zic eu, maici staregi,glisui groso vlijgani de cilugiriqi. Le dim
lor-voastregi noi plecim numaidecit. voicsi sestrecoarenumaiciteunul din b;rbaqiodati. Cum intri il dintii, pui eu

94 95
V . V or c uLE s c u Pnoza r er cA

minape el qi-l inclegtez.Din bragelemele,gi-giincrucigi nigtebutuciimbricaqiin - Siricuqele- incepuri maicilesi ciinezepe femeiledin sanie- hai fugasi
minece,nu-l scoatenici domnul Hristos. lc lulm sus.Cite sint?
- $i p. urmi ?intrebi starefa. - 'frei, rispunsevoios cel cu nasulintre sinii maiceiAgapia.
- $i p. urmi il strecurimprintre po4i pe al doilea.Cum s-oprelingeoleaci, - Si le duceqisusla arhondaric,ci e cald,porunci stiPina.
il qi ingfaci maicaAgapia,aci de faqi. O cunosceu, ci ne luim la trinti pe mu- $i, pini si puie minacilugiriqele,duhmile gi zeghileincepuri si semigte,9i
chiecind pagtemvacile.$i n-o pot punejos cu nici un chip. de sub elerisiriri trei haiducifiorogi,cu flintele intinse,pistoaleIa briu 9i cuqite
MaicaAgapia,groasicit un buduroi,seizmenismeriti,precumci primeg- ln dinqi.
te misiunea. - Josmiinile ! ricniri miniogi.
- Ei, gi pe urmi ?flcu starelanemulqumitd. $i bragelede fier aleAgapieigi Filoteeiseficurl de mimiligi.
- Cit ii $nem noi, cain nigteobezi,cineva,alte maici,tirisc aici tirlia cu fe- Acum cinci haiduci cu pugti 9i pistoaleinconjurari pilcul de maici,carese
meilein cune. $i numaidecitpe birbagiii zvirlim, cu drlie cu tot, indirit afari. Itrinseri unaintr-alta camielugelele cind le incolgesclupii. MaicaFebronia,care
Maicastareqisepotrivi la minteade giini necilcati a Agapieisi zise,bine". tocmaiincuiaseultimul rind de porli, cizu in leasi gi fu viriti cu ghionqiin roa-
- Bine,ricni Febroniacitre po4i, repetindincuviinqareastipinei. n celorlalte.
- Ce ?veni intrebareade afard.. - Cite sinteqicu toatele?intrebi cipetenia,o namili smoliti, cu cugmacit o
- Si intre intii un birbar singur. clldaregi mustiqilerisucitepe dupi urechi.Da' si nu minqiqi,ci dracuv-a luat!
O mici ticere. Oamenii sesfituiau. - Doulzeci,spusedemni sdPinaschitului.
- Deschidegi. Faceqicum vreli, numai si scipim femeile.Sinteqicrestine, - Cine egtitu de rispunzi ?
cedracu! - Eu sint starela,sesemelistrimoagamea.
Ca impinse de un pinten, portireasa9i celedoui atletezvicniri la po4i gi - Aha! Tu egtistarega ! Avem, vrasl zici, de la cinecerebogigiile...
deschiserirepedeceledoui rinduri liuntrice. Cind au ajunsla al treilea,carese - Nu seafli nici o avere,maicl. Schitule sirac...
desficeain afari, Febroniastrigi: - Nu cricni...E schitdomnesc,inzestratde vodi... $tiu eu.Nu mai minqi.
- Si intre il dintii ! Scoatejiaurul pini nu incep si vi schingiuiesc.Carcalete,9i tu, Vlaicule,sein-
$i crdpi pufn o aripi a po4ii cit si sestrecoarecu maregreutateun copil, 9i toarseel citre tovarigi,intraqiin biserici gi incircaqiodoarele,toati auriria 9i ar-
inci doar cu umirul inainte.$i, pe deasupra,maicaAgapiaigi inclegtase butucii gintlria.Nu uitaqipotirele.CiutagiPestetot gi scormonili.
in speteze9i seproptisein cilciie, canu cumvaceidinafari si tragi qi si deschidi - unde estebeciul?intrebi el. Beciulerachiarsubarhondaric.cu elela be-
larg poarta. ci I porunci,intunecat,tilharul' Dar maiintii si le numirim...
Unul din berbaqisecizneasi pitrundi, parci s-arfi niscut prin cripirura Le socotiri: eraunumaigaPtesPrezece.
po4ii, gi intri numaidecitin forcepsulbralelor Agapiei,care-lpurti repedein - Trei undes-auascuns?ricni el.
curte, unde cilugirilele se adunari cisli in jurul lui, ca vribiile pe o bufniqi. Nu seascunseseri.Zaceaude boah gi de bitrineqela chiliile lor. Cipetenia
Poanasetrintisela loc... poruncila doi dilciuci si le scoati $i si le tirasci lingi celelalte.
- Al doileala rind ! comandi Febronia,cripind abiacanarurile,ca9i cind ar - Cine mergesdne arateunde stau?
fi dat drumul unui goricel.$i al doilea,un zdrahonqcit un malac,cdzuincleEtele Sein{iqigi numaidecitde bunivoie tot miicugacaresesuisein clopotniqi.
Filoteei,rizind... Poaftasetrinti iar. - Ce faci, maici Pelaghia?o certi cu asprimestare{a.
- Fie gi un lup mincatde oaie,glumi el, ldsindu-semoalein bragelefemeii. - Fac bine. $i n-am a vi da voui socoteali,rispunseaceastacu indriz-
- Oaia Domnului, intregi maica,trufiti de putereaei. neah mare.
Acum amindoiberbafi, imbrlqigagide celedoui amazoane, gedeaucuminqi, $i seintoarsenumaidecitcu celetrei bitrine tirig.
zimbitori, si ceruri si seaduci tirlia cu femeileingheqate,careaveaunevoiede - Cu elela beci! fu porunca.
ingrijiri grabnice. Starega vru si seimpotriveasci,dar din doi brinci cdzuin ziryadd,de unde
Stareqa didu dezlegare.$i un cird de maici se repezi afaraqi seinhimari la tbia o ridicari maicile.Alaiul se porni incet, cu cilugiriqele mai mult moarte
povaracarefu tiriti lingi cei doi firtaqi. dccit vii. $i rurma ascultitoareseinfund; in gitlejul beciului,unde fu zvirlitd,,

96
V. Vorcutescu PR OZAEPIC A

dupl ce tilharii seincredinlari ci nu mai estenici o alti iegire.$i furl incu- din rfcanice9i policandrul...ln chilii insi e greude umblat,asculd-ml, si li-
iate acolo. tlm Pemiine.
- Toadere,tu ia cheilede la po4i, porunci cipetenia.Unde sint cheile? tu Ciopali stain cumpini. $i o priveape subsprincenele careseimbulzeaustu-
- La mine, rosti Pelaghia, caresriruse pini atunci in dosul tilharilor. lorre pesteochii verzi ca o a doua pereche de mustigi ale frunqii.
Na-qi-le.$i-i intinseinelul cu nigtecheicit toporigcele. !" - Nu min aici,hotlri el. Plecasti-seari.
- Tu eraiaici?Ce agteptai?o fulgeri tilharul.Intri gi tu la un loc cu soaqele...
,Am sdvi scotla rind si-mi mirturisiqi picatelesi averile... - Cum vrei...Dar atunciplecim cu mina goali.
ti
- De ceplecim ?intrebl hogul.
Pelaghianu semigca.
- Fiindci merggi eu cu tine...odeti.
- Hai, la beci! Ce agtepqi? serisri, mai incruntag hoqulla ea. al
- $i daci rimin ?
- Pe tine te agrepr,Ciopali. I
- Atunci te gizduiescla arhondariccaPeun episcopgi te ospitez cu toli ai
Tilharul cisci ochii mari Eidusemina la briu.
ca gi cum a9fi stareqa.
- Ho ! il opri autoritari cilugiriqa.
- Bine,amrimas.
- De unde mi cunostitu pe mine ?ficu uimit Ciopali.
- Te cunoscci gi-amcintat de atiteaori pe la hanuri. Uiti-te bine, nu-gi - Atunci di porunci si sesloboadi numaidecitdin beci cinci maici tinere,
caresi le alegeu.
amintesti? $i incepusi fredoneze:
- Ce si facicu ele?
Foaieoerd.e - Si mi ajutesi dau foc cuptorului, sI cocpiinea,ci aluatule frimintat ga-
foi ?npoali rl tai gi si vi fac la tavdnigtegigterumenite; si vi invirtesccitevaplicinte...
De alimii SiportocaU,
au si vi slujeascila masl. $i apoi, la noapte,cite un trup fragedPentru
fine oalea,rndiCbpali,
gi te du h hodineal,i, dintre voi nu strici !
il" - Bitt., chibzui hoqul.Si scoginumai patru, mie nu-mi trebuie.
Cd pi-au. pasdomniipopreali,
"i' Cum ti-e pofta...
Lumemnltdbdnuiald, i, - :, .i . t t
lj gi nehghiaridicl din umeri. Un tilhar o insoqila beci,unde alesecrncrmir-
^
Simuieilemomeal.d...
hp p. sprinceani...Bietelefeteiegiri in plinsete,cu lacrimile innodatesubbir-
- Tu e9ti,Piuno ? , $i,.li metsericala
junghiere.,se dideausprejerufiretilharilor. Pelaghiaabiaavu
- Eu sint. i' iii"fe si le strecoarein urechecitevavorbe.
- Ce cauti aici? $i, in timp ce bisericastrilucea ca la slujba lnvierii din toate luminile ei
ridicau potirele, smul-
- Ce cauqi9i tu ! Dar mi-ai luat-o inainte.Daci nu le cilcai ttr"deschideam
eu fprinse, tilharii despuiaupristolul, dezbrilcauicoanele,
la primivarl po4ile ceteimele.Jifuiam eu schitul.Acuma impartprad,acurine. gp crucilescumpe, jicmineau gitul precistelor de salbe gi lefqi,scobeaucu jun-
din coroanelesfinqilordEruiqi de domnii din veac.De sus,
Te invoieqti? lhrele nestematele
sa
Tilharul, privind-o iabrag,zise: dh dan" bolqii,undestazugriviq Pantocratorulda nepisitor binecuvintarea
- Bine,Piuno. Numai si fii cinstiti gi si dai pe faqi rot ceqinascunsboaitele. lolor ce-i pingireau licagul gi mielugelele.
Nu cumvasi opregtibani ori sculepentru rine,ca si te intorci pe urmi singuri i*,, Dincolo, in salaarhondiriei,ardeauagijderisfegnice cu luminiri groasecaPe
si le iei. fofj. La lumina lor, doui miicuqe rinduiau masa cu cele mai pretioasetacimuri
Pelaghiaflgldui. dC oereqei,mogteniredin mogi-strimogi.Alte doui se ingrijeau de coptul
- Uite ce zic eu, Ciopali. $i miicuqase srrinseintr-un gold al dlharului. jumulite. A cinceasepirpilea la cuptorul plin de jar. $i toatezbu-
;[tclor abia
E mult de ciutat gi de cotrobiit. Ci trebuieridicatepodeleledin chilii, cerce- tlU o. prisnelelesub poruncile Pelaghiei9i sub supravegherea unui tilhar, care
tatelizile cu roarechichiqele,desfundatefiridele zidite. Asra cerevreme 9i li- nu,lcslibea din ochi gi nu le ingiduia si faci un pas afari.
nigte.Pestepuginselasi noapte, ci. agiint'irziatprea mult cu tirguiala la porqi. ,rl Cind Ciopali se ivi, tirziu, pe ugi, cu un sacdoldora de odoare9i giu-
Azi si ridicim numai averile din biserici, unde aprindem luminirile groase ,Ydcnrri,Pelaghiaii iegiinainte.

98
V. Vorcurrscu PRozaept cA

- Acum haidemsi cercetim casastaregei.$tiu eu toateascunzitorileei, ci r Numai Ciopaln,in capulmesei,nu s-aatinsdecitde o bucati de piine,un co-
am pindit-o de nenumirateori. de vin. $edeacrung cu ochii in patru,gi vegheapen-
Fn d. peslregi d. un pahar
Tilharul o privi lung, scrutitor, cu o binuiali care,oricir de adinc tiinuiti, se lu rcqi gi pestetoate.
trida din toati incetineala,greutateacu caresehotira. Pclaghiabea,mincagi cintain rind cu ceilalqi,ca la han.
- Ji-e teami cu mine?Atunci lasi miine,ficu Pelaghia.lqi dau numaiplanul , - I., Ciopali, il indemnaea.Ci miine ribdim.
gi saturi-te,ci o
9i duci singur.
te * - Lasl, ci umplu un saccu cerimine, rispundeael. Beatu
- Nu mi-enici o teami,spusecalmCiopali. Haidem... d nevoie. Si un zimbet subqireii tremuri musti{ile. Eu n-am trebuingi,
- Fetelor,gribif ospiqul,porunci vinzdtoareagi porni cu hoqul.
Pestemai bine de un ceaszilbavLseintoarseri cu alt sacum{lat de sculede De obosede"de frig, dar mai alesde povaraminclrii qi a biunrii, dlharii abia
preggi cu o ciquiede argint smilguit ghiftuitl cu galbeni. iclipeau,toropiqide somn.
in zori, pornim si desfundim
- $i tot a mai rimas un ungher necercetat,suspini ea.Daci vrei, dupi os- - A"id., la culcare! porunci cipitanul. Miine,
piq... Ciutim gi evangheliacu scoa4elede aur impinate cu smaralde. iltrl intreg. larlr amitzitrebuie si fim departe de aici.
- Si vedem...zisescurt tovarigul, mereuposomorit. Dar tovailgii doreau acum femei 9i nu semai dezlipeau de trupurile dulci ale
- Gata,fetelor? strigi cao stipini cilugiriga.
- Gata,maici, segribiri si rdspunzi ajutoarele. ,Pclaghiapropusesi-gi duci fiecaremaici omul in chilia ei, unde eracald,9i
- Poftiji, putegiincepe...Agezagi-vi,indemni eape cei cinci tilhari, carese leulci acolo.Au si gustegi eledulceaqa unei stringerivoinicegti,de mult jin-
adunaseriin jurul mesei. itl. Iar oameniiau si seaflemiine mai uEori,mai harnicigi mai treji decitdaci
Ciopald gi patru haidamaciina\i gi vinjogi, pe lingi caremiicuqelepireau pfi oprigide la plicereaasta,Pedrept meritati.
nigtepotirnichi ochitede ulii. Dar deocamdatdei priveau9i adulmecaucu llco- ir Ciopah privi chiorigla Pelaghiadar seinvoi.
l: ---f I r

mie,din ochi, din nfi, din gurilepline de bale,bunitigile cesegrimideau pe al- l; - 9i ru, Piuno, ce ai sI faci ?
bul mesei.Aburii din piinile coapteumpleauodiile. $i o mireasmi bogati de - Eu rimin cu tine si-qi qinde urig Ciopali.
gisci rumeniti ar fi dus in ispiti gi pe un sfint. Dar togi agreptauun semnde la '' - Nu, mie nu-mi trebuie.Tu ai si te duci cu Constandin.$i ariti citre un
Ciopah, careigi plimba ochii pestetot prin arhondirie gi intirzia. r[ig.n chipeg,careabiaseqineape picioare.
- Cauqiceva?il intrebi prevenitoarePelaghia. r r - Qettrr"ndine,ai griji,de ea.Si fie mulgumiti.
- Gusti tu intii din toate,seintoarseel poruncitor, cu sprincenelezburlite, ' .l Las' pe mine!...i9i impletici limba Constandin.
-
spre gazdd. . Anrnci, eu am doui... rinii el, luind cu cehlalt braqpe Pelaghia.
- Veniqi,fetelor,spusesimplu aceasta. i. - N,t, a cincearimine osrareciaici, si-mi faci focul gi si vazi de luminiri.
$i incepuri si minince din toategi si beade-abinelea. Cl cu nu mi culc. Stau9i agteptpini vi situraqi9i vi trezigi.
tovarigi, ii
- Hii, ad uitat murlturile. $i sticla cu drojdie. Fugi, maici Macrino ! $i Ciopali, incruntat, lui om cu om' la rind, pe fiecare din
Ciopali, di un om si-i ajutesi ridice capaculde la butoiul cuvarzi. drZrrmnde pistoale,de cuqite, de flinte, Pecare le rindui stivlointr-un colqlingi
- Vregi si vi cilesc pugini ? Ia aleargi,maici Rahiro, si incinge o tigaie cu t{l ti mingiie cu cite o palmi zdravilnl"gi le dete drumul'
unturi. $i vezi si nu iasi preavirtoasi mimiliga. t ' - Acum puteli pleca...
in lor cu a
Repedesosiri varza,muriturile, drojdia, din carepe rind seinfruptard mai $i, imperechindpefiecarecu cite o mlicuqi, porni la un pas urma
intii Pelaghia9i soaqele ei. dncca careo incitugasede braqgi o tira cu el. Seopriri undeva.
Ciopali, in sfirgit,didu invoire. $i tovarigii serepeziri la ospig.Fiecarecu - -"i.1pe
Asta-i chilia mea,zisePelaghia'
cite o miicuqi sprinteni lingi el, si-l slujeasci. r ' - Intri cu Constandinin ea,porunci tilharul. Voi staqiafari 9i aqteptaqi-m
Dupi ce-gipotoliri foameagi setea,ceipatruincepuri si bagede seami9i fe- itrc celorlaltetrei perechi.
meile de lingi ei si sepuseri si le giugiuleascd. Pelaghiale smulsemaicilor cu- ciopali imbrinci pe Pelaghiagi pe constandin gi intri dupi ei in odaie
lioaneledin cap, gi pletele se desficuri, lungi gi unduioase.Le scoasecu sila ar mliiuga tiriq. Acolo a cercetataminungit totul, a ridicat un culit' o toPo-
raselenegre,9i sinii siltari involqi din pieptareledescheiate. filcl. A incercatfiarelezibrelelor de la fereastrl9i, dupl ce a ie9it,a risucit

100 101
r fr
V. Vorculrscu PR o zA EPIcA

de doui ori cheiain broasci gi a incuiat pe tilhar cu femeiaacolo. Cheia a Capulclzu jos,clipind din ochi.Singele$gnidin izvoarelegitului improgcind
luat-ocu el. plnl-n tavan...Ziua mare,cu lumina ei adevirati, nivilea pe geamuri...Doar o
- De cefaci asta?Ji-e frici ?strigi batjocoritoarePelaghia. hminare mai ardeaintr-un sfegnic,pe masi, la capulsleital momrlui.
- Nu, nu mi-e frici. Dar ca si te gisescmiine dimineagiacasi.Ci Con- Pclaghiaficu semnsoagei, 9i amindoui tiriri leguldin baltade singe9i din
standinaresi doarmi caun bugtean,incit ai puteasi-l tai daci ai aveacu ce. uhondlrie, pe trepte in jos, de unde il ziirlird afardincurte...Zipada il primi
Aga, Ciopali a petrecutpini in odaiefiecarepereche,pe caree zdvofit-o, ||-llnflgurl indati in giulgiul ei moale.Lingi el arunci apoi capul
rimas cu un
luind cheiala el, dupi ce ciutaseaminungitsi nu rimiie vreo armi ascunsi,la lhict neisprivit, un rinjet careseintindea numai Pe Parteastingi a chipului.
indeminafemeilor.Cici gtiabine ci tilharii beqiau si cadi mo4i de somn. lDupI ce-l scotociri de chei,amindoui maicile alergarl'la chiliile unde pere-
Apoi seintoarsecu soa[alui la arhondaric,o pusesi aruncelemnepe foc, 6hile pecetluitede Ciopali dormeauferirhabar.Acolo legari cu fringhii gi
si-i aduci api gi o culci pe divanul ceseintindeade-alungul unui perete. SUrclede miini gi de picioare,qi fedelegpestemijloace,pe tilhari, pe care-iti-
El seageziiar pe scaun,in capulmesei9iin faja ugii. lnfipse o custuri cu vir- ffrf d-i rinduiri afara,culcagiinzFrpadi', doi de o Partegi doi de cealalti parte
ful in sus,sub birbie, ca atunci cind o moqii sdseinqepe,qi sepusepe vegheat, I Glpeteniei.
cu gindurile aiurea. 4 ln urmi sloboziri din inchisoareturma insplimintati a maicilor.Una din ele
Miicuqa adormi sausepreficu ci doarme.Hogul priveghetoati noaptea,cu niqelscrintiti de emoqie,n-a inqelesniciodati fapta Pelaghiei,
nturise...Stareqa,
canade api alituri. Doar a ciscatde vreo doui ori atit de groaznic,ci a bigat in
,!lrC dminea pentru eao marenelegiuiti...Dar pentru tot schitul ea era acum
speriegipe biatafemeie,carea sirit inspiimintati. Dar, vizindu-l acolo,iar s-a
mri mult decitun idol.
ghemuitla loc. " - Iati, incheieneneaTase,comportamentulunei bietefemei,pe deasupragi
ln sfirgit, o funingine albi incepu si joacela ferestreleluminatede zipadir.
Zorile., Nigte pagi sci4iitori urcari repedetreptele,uga se deschise9i Con- fluglriji, prinsi intr-o cumpliti incercare! Nu-i astabeha...cum ii ziceqivoi.'.
fflncl sadea... autentic,de-alnostru,nu inventatde filosofi americani.
standinintri in arhondaric,cu cugmalui moqatipe frunte, cu mustiqileinnodate
' Am ascultattoti cu mareplicere povesteaprietenului.Dar cum ne amuza
gi ipingeauarosiepe el. Ciopalail privi incruntat.
- Hei, cum ai indriznit si iegifiri voie ?strigi el. Peunde te-ai strecurat? il-lnecijim, aminceputsE-lhirprim cu obiecaii.
t.''
Tovarisul nu-i rlspunse,ci mersedrept la stivade arme,undepusemina - Bine,neneTase,o fi autentici,dar...
pe o flinti. $i, pinl ce Ciopali si seridice gi si tragi pistolul de la briu, arma - Ce dar,mi demonilor!...Ci mi-a povestit-ochiarmitugamea,intocmai
ridicati de Constandinseslobozeain pieptul tilharului, carecdzuindoit pes- 3Uil seplstra in arhiveleschitului...
" - Stai,stai...de unde a gtiut starega ci Pantocratorulpriveaneplsitor pe til-
te masi.
- Ciqea! m-ai mincatfripg mugi el. Un ceasdacdmai intirziai,i{rficeam eu hr' din bolta bisericiiin timpul jafului ?
depetrecanie... Ah ! migeami-ai fost! - Cum de unde a gtiut ? Ce, eanu-gi cunogteabiserica?
' Da, dar in timpul jafului erainchisi in beci.
$i ridici zadarnic mina moale cu pistolul citre vrljmag, care zvirli ipin- -
geaua,smuciciciula gi smulsemustilile...De sub ele risiri, subgiricigi mli- 1,,,- Cusurgiisinteqi!...I-a spusmaicaPelaghia...
dioasi, maicaPelaghia,caodinioari in bilciurile unde cinta baladalui Ciopali. l, - C.r. giteamasain arhondaric... adiugaieu...$i urmai: De ce-gialeseseri
- Ciine ! ii azvirli eao injurituri in obraz.Parci eu nu gtiamcemi asteapti ilhuii o zi cu viforniqi, intocmai ca asta a noastrl ?
' Rst"-l socoteala lor. Duceli-vi gi-i intrebaqipe ei...Obiecqiimai serioase
azi?! i-am luat-o inainte. ,, -
Maica de pe divan sirise,urlind de spaimi. Tilharul sezvircoleavoinicegte, wGti ? ne sfidi, ca pe ring, nenea Tase.
caun bou riu injunghiat,gi ciuta si seridice. - NeneTase,cum a iegitPelaghiadin chilia unde o incuiaseCiopah ?
Pelaghiaqipi poruncitoarefemeii si o ajute.Serepezila Ciopali, il trinri la - Ei, mi, da caraghiogisinteqi! Punegi-vigivoi in pieleaei. Adici gindiqi-vi
loc pe scaun,il indoi pe spitarul inalt 9i pusepe maicacealaltisiJ qiegi siJ tragi I comportr-entul de carediduse dovadi pini atunci!
pe la spatede plete,agaca gitul si ajungi si si se rezemepe mucheaspetezeica - Apoi de aiasintemnedumeri9i... U9aincuiati, fereastrazirbrelita-'-9i nici o
pe un tiietor. Ea,cu iataganulascugital dlharului,dnut cu arnindouimiinile, din Un3rlti cu care si spargi uga sau si indoi drugii. Ciopali seingrijise si ridice ori
doui lovitur i, ii r etezdgrumazul. cerr fi putut sluji Pelaghiei,in carenu aveaincredere,si serizbune...

102 103
l,
V. VoIcULEScU P R oZA E P IC A

- Asta vi sti voui de-a curmezigulinteligengei ? ne repezineneaTase. Cuvioasele,temitoarede alt atacsi mai alesde rizbunareacelorlalqitovarigi
si-qi
Atunci uitaqi-vide jur imprejur,cum a ficut Pelaghia, incolqitide primejdie... ri tilharilor, au ficut o umili inrimpinarela episcopiesi li sedeadezlegare
Ei, hai...Puneji-vi compoftamentulla incercare... Daqipintenireaijiei... ir b*ba{, ci nu mai Pot staaqa,singure'
Noi nu giseamsoluqia. irereaMitropoliei. Mitropolitul, ca si se
- Hai, caraghiogilor,si vi ajut eu.Ce vedeqiacolo? inaintat-o patriarhului la Constantino-
- Soba,neneTase,rispunseri togiintr-un glas. :erereprin spaimaindrePtifiti a cilugi-
- $i deasupra sobei? ustietatealocurilor, lipsade apdrare'
- Deasuprasobei? Nu e nimic, neneTase! lor maicecu tuneteEifulgereimpotriva
umplut de
- Cum nimic ?Dar cosul? unei asemeneablestemiqii,ameninqindcu afurisenia...ceea ce a
- E drept, cogul!
- $i unde ducecogul,caraghiogilor?
- In pod, neneTisici.
- E_imi, da' ageamiisinteqi! Cu toati minteavoastri purtati prin gcoli gi
prin tribunale,vi di zeceinainteo biati cilugirigi. lui. Ceeace,cind s-agtiut' le-a9i fost incuviingat'
- Cum, nene?!
- Pii dirimagi cogulsobei,mii !
- Cu ce,nene? Ci Ciopah a luat tot...
- Cu pumnii. Ba, stagi! IJite colo, lingi vatri citevalemnede pus pe foc.
ciocinigi gi bocinigicu un lemn in cogulsobeipini cescoateqi o clrlmidn. E de
ajuns.Peurmi iestoate.Le tragi cu mina.$i cerrmine in loc, mii nerozilor ?
- O gauri mare,neneTase!
- Ei, hai inainte! Gaura duce in pod, podul pe acoperig,si lesnequgtin
curtejos...
- Dar Constandin?il siciirim noi iar.
- Peconsandin l-a legatPelaghiacobzi, in somrSchiar cu propriile lui betegi
curelg de miini;i de picioare,mai inaintede a seapucasi spargi cogul.$i constan-
din de aldel arealrcevamai bun de ficut. Doarme, cizvg cale mal,sleitde obo- 1947,februaie - 18 rnartieorele14 lz-22
sealiqi mai alesde dragoste.cr maicaPelaghianu s-alisat pini nu l-a doborit...
- Dar tilharii ceilalli,nene?...

- Nene Tase,ingidui si ridic qi eu un incident?


- Ridici, puiule, cite vrei, ci praf qile fac.
_ - Cum te-auprimit maicilein schit,ci de, oricit de scu4i, tot pantalonise
cheamici purtaipe atunci...
- Ei, bati-vi, selumini el, m-agizipitcitcu prostiile voasrresi am uitat par-
teacu haza intimplirii...

1 04

You might also like