CUPRINS

-CUPRINS-
CAP I PREZENTARE GENERALA

A S.C.GRIMEX S.A TG-JIU
1.1.CARACTERIZAREA SOCIETATI DIN PUNCT DE VEDERE
ORGANIZATORIC
1.2.EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-

FINANCIARI
CAP II ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR

CU FURNIZORI 929h75j
2.1.NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND DATORIA UNITATII
2.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORIILOR
2.3.CONTABILITATEA DATORIILOR PROVENITE DIN CUMPARARI
2.3.1.STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI PE CREDIT
2.3.1.1.CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII

PE CREDIT COMERCIAL
2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII

PE CREDIT CAMBIAL
2.3.2.CONTABILITATEA DATPRIILOR NEEXIGIBILE DIN

CUMPARARII PE CREDIT
2.3.3.CONTABILITATEAAVANSURILOR ACORDATE SI A
AMBALAJELOR DE RESTITUIT
CAP III ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU
CLIENTII
3.1.NOTIUNII SI STRUCTURII PRIVIND CREANTELE UNITATII
3.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR
3.3.CONTABILITATEA CRENTELOR DIN VANZARII DE BUNURI SI

SERVICII PE CREDIT
3.3.1.STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZAREA DE BUNURI

SI SERVICII PE CREDIT
3.3.2.CONTABILITATEA CREANTELOR NEINCASATE LA
TERMEN
3.3.3.CONTABILITATE CREANTELOR NEEXIGIBILE
3.4.CONTABILITATE PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA

CREANTELOR
CAP IV MONOGRAFIA CONTABILA A DECONTARILOR CU
FURNIZORII SI CLIENTII
4.1.EVIDENTA DECONTARILOR CU FURNIZORII
4.2.EVIDENTA DECONTARILOR CU CLIENTII
4.3.CONCLUZII SI PROPUNERI
Cap I. PREZENTAREA GENERALA A
S.C. GRIMEX S.A.

1.1. Caracterizarea societatii din punct

de vedere organizatoric
Pentru atingerea scopului propus prin obiectul de activitate S.C. GRIMEX
S.A. TG-JIU este organizata intr-o structura de tip ierarhic functional, avand in
componenta sectii, servicii, ateliere, birouri, compartimente, subunitate de
transport, subunitate specializata in desfacerea de marfuri nealimentare, piese auto
si produse petroliere.
Structura organizatorica S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU si numarul de posturi se

aplica de Adunarea Generala a Actionarilor.
Activitatea de conducere a S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este deosebit de

complexa, pentru exercitarea ei, factorii implicati avand anumite atributii.
Principalele atributii ale managerilor sunt:
- dubla profesionalizare impusa de profesia de baza a conducatorilor si

exigentele functiei de conducere
- stilul de munca ce poate depasi suprasolicitarea profesionala;
- necesitatea existentei unui climat optim de desfasurare a activitatii intre

conducatori si subordonati;
- creativitatea-evidentiata prin posibilitatea combinarii volumului de cunostinte

profesionale, de conducere, a imaginatiei, inovatiei.
Structura organizatorica a societatii este o expresie de plan organizatoric a

resurselor umane, materiale si financiare reunite in interdependenta lor si a
impactului contextului politic si socio-economic in care societatea isi desfasoara
activitatea.
Activitatea S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este structurata pe mai multe directii,
fiecare avand in subordine un numar de compartimente si activitati:
I. Director General
- Control Financiar Intern;
- Serviciul Organizare, Personal, Salarizare;
- Oficiul Juridic;

- Oficiul de Calcul;
- Biroul Protectia Muncii-Invatamant;
- Consilieri.
II. Directia Productiei
- Serviciul Pregatirea, Programarea Productiei;
- Secta Constructii Metalice;
- Sectia Prelucrari Mecanice;
- Sectia Mecano-Energetica;
- Compartimentul Mecano-Energetic;
- Dispecerat.
III. Directia Pregatire a Fabricatiei si Calitate
- Atelierul Proiectare si Pregatirea Fabricatiei;
- Compartimentul Investitii-Autoutilari;
- Biroul Marketing-Ofertare;
- Serviciul CTC-Serviciul Laboratoare;
- Atelier Scularie.
IV. Directia Reparatii -Montaj
- Brigada Reparatii-Montaj
V. Directia Comerciala
- Serviciul Aprovizionare-Depozite;

- Serviciul Desfacere-Colaborari;
- Serviciul Comercial-Transpoarte.
VI. Directia Economica
- Serviciul Financiar-Contabilitate;
- Serviciul Analiza Economica-Preturi;
- Dispensar.
S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU isi desfasoara activitatea in conformitate cu

Legea 31/1990, cu modificarile ulterioare, avand atributii multiple pentru
realizarea produselor solicitate de piata, cu grad de fiabilitate si rentabilitate
ridicat.
Pentru realizarea obiectului sau de activitate, S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU are

urmatoarele atributii principale :
1. Studierea pietei si a cerintelor societatii, in legatura cu materiile prime

si materialele, dotarea cu mijloace de munca, forta de munca, resursele financiare
si informationale, aplicarea managementului modern, a ergonomiei muncii si
psihosociologiei salariatilor, a politicii de marketing;
2. Elaborarea de studii si programe privind dezvoltarea in perspectiva;
3. Elaborarea de programe privind folosirea superioara a resurselor si

capacitatilor de productie materializate in cresterea productivitatii muncii si
reducerea cheltuielilor;
4. Elaborarea de studii, strategi si documentatii pentru produsele noi,

modernizarea si dezvoltarea utilajelor si mijloacelor existente;
5. Elaborarea documentatiei de fabricatie, a normativelor de consum
pentru materiale si manopera, a prospectelor si instructiunilor de folosire pentru
produsele realizate;
6. Organizarea pe baze contabile a tuturor activitatilor, rationalizarea

sistemului informational, perfectionarea continua a tuturor activitatilor;
7. Executarea productiei conform programelor si in concordanta cu

cerintele pietei;
8. Asigurarea permanenta a alimentarii cu energie, combustibil si alte

utilitati necesare bunului mers al societatii;
9. Asigurarea permanenta a aplicarii in bune conditii a normelor de

protectie si igiena a muncii, precum si a normelor PSI si de protectie a mediului,
elaborarea in concordanta cu productia contractata, a programului de
aprovizionare tehnico-materiala;
10. Prospectarea activa a pietei interne si externe pentru a identifica

posibilele segmente pentru produsele S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU;
11. Urmarirea in exploatare a produselor livrate si desfasurarea unei

activitati de service potrivit prevederilor contractuale;
12. Elaborarea de propuneri pentru accelerarea vitezei de rotatie a

mijloacelor circulante;
13. Implementarea si intretinerea unui sistem informational eficient;
14. Exercitarea controlului pentru respectarea regulamentelor si

normativelor specifice societatii;
15. Incheierea de contracte de antrepriza pentru executarea lucrarilor de
investitii, urmarind realizarea si finantarea lor.
Din punct de vedere organizatoric, in cadrul S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU se

disting:
- Structura de productie si conceptie;
- Structura functionala.
Personalul S.C. GRIMEX S.A. TG-JIUse prezinta astfel:
Total personal: 864, din care:
- muncitori: 680 - directi productivi: 537;
- indirecti productivi: 143;
- maistrii: 24;
- TESA: 160.
Adunarea Generala a Actionarilor
Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al S.C.

GRIMEX S.A.TG-JIU, care decide asupra activitatii si stabileste politica
economica si promotionala a societatii. Adunarile Generale ale Actionarilor sunt
de doua feluri: Adunarea Generala a Actionarilor ordinara si Adunarea Generala a
Actionarilor extraordinara.
Adunarea Generala a Actionarilor este prezidata de presedintele Consiliului

de Administratie sau administratorul care ii tine locul. Directorul general
desemneaza dinainte actionarii, verifica listele de prezenta, mentionand si capitalul
social pe care il reprezinta, procesul verbal intocmit de cenzori prin care se
constata indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege.
Consiliul de Administratie
Consiliul de Administratie se intruneste la convocarea directorului sau a 1/3

din numarul membrilor sai si este prezidat de director sau in lipsa sa de
administratorul desemnat de acesta.
1.2. Evolutia principalilor indicatori
economico-financiari
Indicatorii care influenteaza rezultatele economico-financiare sunt: cifra de

afaceri, valoarea adaugata, amortismentele anuale, profit brut, profit net.
Evolutia in timp a acestor indicatori este prezentata astfel:
Principalii indicatori economico-financiari inregistrati de S.C. GRIMEX S.A.

TG-JIU
- mii lei -
2003 2004
Nr.crt. Denumirea indicatorilor
1. 25007,7085 40305,1984
Cifra de afaceri
2. Valoarea adaugata 6335,8603 18638,5373
3. Amortismente anuale 15181,6575 16553,6448
4. Profit brut 60,9808 89,2417
5. Profit net 27,0815 39,8632
Analiza rezultatelor economico-financiare releva urmatoarele aspecte:

- cifra de afaceri a crescut cu 15297,4899 mii lei, respectiv cu 116,17
% in anul 2004, fata de anul 2003;
- valoarea adaugata a crescut cu 12302,6770 mii lei, respectiv cu
28,18 in anul 2004, fata de anul 2003;
- in anul 2004 amortismentele anuale au crescut cu 1371,9873 mii lei,

respectiv cu 186,74 % fata de anul 2003;
- profitul brut a inregistrat o crestere cu 28,2609 mii lei, respectiv cu

146,34 % in anul 2004, fata de anul 2003;
- Profitul net, obtinut prin valorificarea capitalului de care a dispus

societatea a crescut cu 12,7817 mii lei, respectiv cu 147,20 % in anul 2004 fata de
anul 2003.
Rezultatele economico-financiare pozitive sunt determinate in buna masura

de asigurarea continuitatii productiei, de o aprovizionare tehnico-materiala
fluenta, de desfasurarea procesului de productie la parametrii tehnico-economici
care au permis satisfacerea principalelor exigente si angajamente contractuale.
Pe baza datelor din bilantul contabil se pot determina principalii indicatori

financiari, astfel:
Indicatori de lichiditate:
Rata lichiditatii globale reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale
curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface
obligatiile de plata exigibile si se apreciaza favorabila atunci cand are o marime
supraunitara (cuprinsa intre 2 si 2,5).
S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU inregistreaza o rata nefavorabila (supraunitara)

de 101,36 % ceea ce tradeaza o acuta insuficienta de trezorerie, provocata de
rambursarea datoriilor la cererea creditorilor.
Rata lichiditatii intermediare exprima capacitatea societatii de a-si onora

datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU
inregistreaza o rata a lichiditatii intermediare de 51,39%.
Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare

instantanee a datoriilor, tinand cont de incasarile existente. S.C. GRIMEX S.A.
TG-JIU inregistreaza o rata de 3,10 %; teoretic o rata ridicata indica o lichiditate
ridicata, putand indica si folosirea neeficienta a resurselor disponibile, fiind un
indicator putin relevant datorita instabilitatii incasarilor.
Indicatori de rentabilitate
Rata rentabilitatii economice: societatea inregistreaza o rata de 0,12 % vizand
eficienta capitalului economic stocat, a activitatii productive. Capitalul economic
alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarile utilizate de societate pentru
activitatea sa de exploatare si de crestere a nevoii de fond de rulment.
Rata rentabilitatii financiare remunereaza proprietarii societatii prin

distribuire de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care de fapt
reprezinta o crestere a averii proprietarilor.
S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU inregistreaza o rata de 0,10 % fiind influentata

de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura
financiara, la situatia indatorarii societatii. Rata profitului s-a situat la nivelul de
0,2 %.
Concluzionand asupra aspectelor relevate de analiza situatiei prezentate a

S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU se considera ca diagnosticarea societatii recomanda
orientarea preocuparilor catre activitatile comerciale si investitii.
De asemenea trebuie asigurata adaptarea la cerintele de flexibilitate impuse

de functionarea intr-o economie aflata in tranzitie, care reduce barierele intr-o
piata interna si una externa ridicand exigentele catre cea externa.
CAP II. ORGANIZAREA
CONTABILITATII
DECONTARILOR CU FURNIZORI
929h75j I
2.1. NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND
DATORIILE UNITATII
Operatiile de decontare ce se creeaza fata de furnizori provin, in principal,

din aprovizionari (cumparari) cu imobilizari, cu active circulante materiale
(materii prime, materiale consumabile, marfuri, ambalaje, obiecte de inventar,
animale, pasari si altele), din lucrari executate si servicii prestate, precum si din
alte operatii efectuate, de regula, in baza unor contracte sau conventii civile
incheiate cu diverse persoane fizice sau juridice.
In aceasta ultima categorie de activitati se includ, printre altele prestatiile

pentru care se primesc indemnizatii de catre membrii consiliilor de administratie,
cenzorii, membrii adunarii generale a actionarilor si altele, precum si lucrarile
specifice expertilor contabili si contabililor autorizati si alte lucrari sau activitati ce
se executa de persoane asimilate cu cele incadrate pe baza de conventie civila de
prestari servicii.
In categoria operatiilor privind decontarile cu furnizorii sunt incluse de
asemenea, avansurile care se acorda acestor unitati, cat si efectele de comert
utilizate pentru stingerea partiala sau totala a datoriilor create fata de unitatile in
cauza.
Datoriile fata de terte persoane reprezinta o categorie importanta de

elemente patrimoniale care are o structura eterogena si implicatii semnificative in
ceea ce priveste situatia financiara a fiecarui agent economic.
Datoria reprezinta obligatia contractata fata de un tert care presupune plata

unei sume de bani pentru livrarea unor bunuri, prestarea de servicii sau executarea
de lucrari in folosul acestuia. In mod generic, cel care are o datorie poate fi numit
debitor. Datoriile apar in relatiile unitatii cu furnizorii, cu personalul, cu bugetul
statului, bugetul asigurarilor sociale, in cadrul grupului, cu asociatii sau actionarii,
cu creditorii diversi precum si cu clientii (clienti - creditori).
Evidenta datoriilor se efectueaza pe baza unor documente justificative.
Daca operatiunea are loc inainte ca documentul justificativ sa soseasca in

unitate atunci inregistrarea se efectueaza in conturi distincte de asteptare. Pana la
aparitia documentului cand are in loc transferul in conturile de datorii.
Evaluarea datoriilor prezinta anumite elemente caracteristice.
Reflectarea in contabilitate a acestora se realizeaza la valoarea nominala

adica valoarea efectiva din momentul aparitiei lor.
Exista posibilitatea ca la inventariere valoarea unei astfel de datorii sa fie

diferita de valoarea ei nominala.
In cazul datoriilor, la aparitia unei datorii probabile se constituie

provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Astfel, in documentele de sinteza se asigura
o informatie corecta a situatiilor, respectiv a drepturilor si obligatiilor unitatii
patrimoniale.
Atunci cand unitatea are relatii ce se concretizeaza in datorii exprimate in

valuta, inregistrarea in contabilitate se efectueaza in lei, la cursul de schimb in
vigoare la data realizarii operatiilor.
Fluctuatia cursului de schimb determina aparitia unor diferente favorabile

sau nefavorabile de curs valutar.
La plata datoriilor aceste diferente se regasesc in venituri sau cheltuieli

financiare.
Datoriile in devize existente la inchiderea exercitiului financiar sunt

inventariate si evaluate la cursul valutar de referinta al Bancii Nationale a
Romaniei din ultima zi a exercitiului.
Diferentele nefavorabile sau favorabile de curs valutar care apar fata de

data inregistrarii lor in contabilitate afecteaza conturile de cheltuieli sau conturile
de venituri din diferente de curs valutar.
La determinarea diferentelor de curs valutar aferent datoriilor in devize se

are in vedere faptul ca fiecare exercitiu financiar sa fie afectat cu diferenta de curs
ce apare in cadrul sau.
Pentru pierderea neta provenita din diferente de curs valutar, in sensul ca

diferentele nefavorabile sunt mai mari decat diferentele favorabile, se constituie
provizioane deductibile fiscale, care ulterior se vireaza la venituri, fie pe masura
lichidarii datoriilor in valuta pentru care acestea au fost constituite, fie ca urmare a
scaderii cursului valutar de referinta la inchiderea exercitiului financiar urmator.
In ceea ce priveste marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori pentru
cumpararile si platile efectuate se retine ca nu in toate cazurile coincide cu pretul
sau tariful negociat si aceasta datorita anumitor reduceri de pret pe care le
efectueaza, diminuari ce pot fi incadrate in doua categorii si anume:
- 1) Reduceri de natura comerciala, care au o influenta directa asupra

marimii nete a unei facturi unde se incadreaza: rabaturile,remizele si risturnurile;
a)Rabaturile sau bonificatiile constituie reduceri procentuale de preturi

acordate de furnizori, in facturile de vanzare, pentru unele grupe de active
circulante materiale, asa cum este cazul celor din categoria tesaturilor, in cazul
existentei unor imperfectiuni sau defecte de calitate inerente, insa nesemnificative.
b)Remizele reprezinta reduceri procentuale de preturi acordate de furnizori

in facturile de vanzare, fie pentru cantitatea apreciabila negociata, peste o anumita
limita minima (remiza de cantitate), fie pentru pozitia preferentiala a beneficiarului
in totalul clientelei unitatii (remiza pentru revanzare).
Atat rabaturile cat si remizele nu necesita inregistrari in contabilitate, unde

se reflecta numai valoarea neta, fara reducerile in cauza.
c)Risturnurile se refera la reducerile procentuale de preturi, acordate dupa o

anumita perioada de timp. Ele se determina si se constituie clientilor pentru
cumpararile repetate pe care acestia le-au efectuat si care depasesc o anumita
limita valorica minima intr-un anumit interval de timp (perioada data), de regula
un an. Aceasta categorie de reduceri de preturi se consemneaza in facturi distincte
emise in acest scop, fiind necesar sa se reflecte in contabilitate in vederea
diminuarii datoriilor facturate initial.
- 2) Reduceri de natura financiara, care poarta denumirea de scont.

Sconturile de decontare constituie reduceri procentuale de preturi pe care
furnizorii le acorda si le inscriu distinct in factura in cazul in care clientii isi
platesc datoriile inainte de scadenta stabilita sau considerata normala. Aceste
sconturi reprezinta cheltuieli financiare pentru furnizori si venituri financiare
pentru clienti, inregistrandu-se in conturile corespunzatoare privind sconturile.
In ceea ce priveste reducerile sau diminuarile de preturi amintite anterior se

retine si faptul ca se determina in etape sau altfel spus in mod succesiv, avandu-se
in vedere de fiecare data reducerile deja efectuate si implicit valoarea neta a
operatiei sau ca
tegoriei de operatii de vanzare asupra careia se aplica procentul de reducere.
2.2. ORGANIZAREA
CONTABILITATII
DATORILOR
Organizarea contabilitatii operatiilor de decontare cu furnizorii se

realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I care constituie grupa 40
„Furnizor si conturi asimilate” din cadrul Planului general de conturi si anume:
- 401 „Furnizori”
- 403 „Efecte de platit”
- 404 „Furnizor de imobilizari”
- 405 „Efecte de platit pentru imobilizari”
- 408 „Furnizari – facturi nesosite”

- 409 „Furnizori - debitori”.
Ultimul cont amintit 409 „Furnizori - debitori”, asa cum semnifica si cifra 9
a simbolului, are continutul economic de creante si functie contabila de activ, deci
inverse comparativ cu celelalte conturi din aceeasi grupa, conturi care sunt de
datorii si implicit de pasiv.
Conturile de obligatii fata de furnizori au anumite trasaturi comune asa cum

se prezinta in continuare:
- au functia contabila de pasiv;
- reflecta in credit costul de achizitie sau pretul prestabilit aferent

cumpararilor efectuate (cu titlu oneros) sau valoarea acceptata a cambiilor sau
biletelor la ordin subscrise, dupa caz;
- oglindesc in debit platile directe efectuate catre furnizori sau pe cele
indirecte realizate la scadenta pe baza de efecte comerciale;
- sunt conturi de bilant si pot prezente solduri creditoare, care se refera
la datoriile nedecontate sau la valoarea efectelor de platit;
- suma soldurilor finale creditoare existente la sfarsitul anului se inscrie

in pasivul bilantlui in grupa de datorii;
- evidenta analitica se organizeaza pe datorii de obligatii, precum si pe

fiecare persoana fizica sau juridica. Totodata furnizori se grupeaza in furnizori
interni si furnizori externi, iar in cadrul fiecareia din aceste categorii pe termene de
plata si anume: termen lung (peste cinci ani), mediu (de la unu la cinci ani) si
termen scurt (sub un an).
Conturile privind operatiile de decontare cu furnizorii, pe langa trasaturile
comune pe care le au, prezinta si unele aspecte specifice, ceea ce se poate reliefa
prin intermediul analizei modului de utilizare a lor.
a)Contul 401 „Furniori” are functia contabila de pasiv, si se reflecta asfel:
In credit se inregistreaza:
- pretul de cumparare facturat de furnizori pentru achizitionarile de

active circulante materiale, prin debitul conturilor corespunzatoare felurilor sau
categoriilor de cumparari efectuate, dintre care se amintesc: 301 „Materii prime”,
302 „Materiale consumabile”, 371 „Marfuri”, 381 „Ambalaje”, precum si 308
„Diferente de pret la materii prime si materiale”, 378 „Diferente de pret la
marfuri”, 388 „Diferente de pret la ambaleje ”, etc., atunci cand evidenta stocurilor
se organizeaza la pretul standard;
- diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile

existente la inchiderea exercitiului, prin corespondenta cu debitul contului de
cheltuieli 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”;
- valoarea materialelor aprovizionate si incluse in cheltuieli, consumul

de energie si apa, valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire,valoarea
lucrarilor executatea sau a serviciilor prestate de terti, si altele, prin debitul
conturilor 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”, 605 „Cheltuieli privind
energia si apa”, 409 „Furnizori-debitori” si respectiv 611 „Cheltuieli de intretinere
si reparatii”, 628 „Alte cheltuieli cu serviciile legate de terti”;
- TVA facturata de furnizori prin debitul contului 4426 „TVA

deductibila”, sau 4428 „TVA neexigibila”, dupa cum datoria ce se creaza se
plateste in mod obijnuit si respectiv in rate, pe baza de contract incheiat in acest
sens, precum si in cazul ca nu a sosit factura.
In debitul contului se inregistreaza:
- diminuarea datoriilor fata de furnizori ca urmarea a platilor efectuate

sau a biletelor la ordine ori a cambiilor subscrise si acceptate, prin creditul
conturilor de trezorerie, de credite bancare pe termen lung si mediu si respeciv 403
„Efecte de platit”;
- diferentele favorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile

existente la inchiderea exercitiului, prin creditul contului 765 „Venituri din
diferente de curs valutar”;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in valuta

platite furnizorilor externi, precum si valoarea sconturilor obtinute de la furnizori,
prin corespondenta cu creditul conturilor 765 „Venituri din diferente de curs
valutar” si respectiv 767 „Venituri din sconturi obtinute”;
- diminuarea datorilor fata de furnizori cu avansurile acordate anterior,

precum si valoarea ambalajelor returnate furnizorilor in cazul utilizarii sistemu-
lui de restituire directa.
diminuarea datorilor fata de furnizori cu avansurile acordate anterior, precum si

valoarea ambalajelor returnate furnizorilor in cazul utilizarii sistemului de
restituire directa.
Soldul contului 401 „Furnizori” este creditor si reprezinta totalul datoriilor

fata de unitatile furnizoare.
b)Contul 404 „Furnizori de imobilizari” are functia contabila de pasiv, si se

reflecta asfel:
In creditul contului se inregistreaza:

- valoarea imobilizarilor corporale si necorporale facturate de furnizori,
precum si a lucrarilor executate si serviciilor prestate cu aceeasi destinatie, prin
debitul conturilor corespunzatoare felurilor sau categoriilor de imobilizari
achizitionate, dintre care se amintesc: 201 „Cheltuieli de constiuire”, 203
„Cheltuieli de cercetare - dezvoltare”, 2111 „Terenuri”, 212 „Constructii” si altele;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la

inchiderea exercitiului, prin debitul contului 665 „Cheltuieeli din diferente de curs
valutar”;
- TVA facturata de furnizori prin debitul contului 4426 „TVA

deductibila” sau 4428 „TVA neexigibila”, dupa cum datoria creata se deconteaza
in mod obijnuit si respectiv in rate, stabilite pe baza de documente legal intocmite.
- decontarile datoriilor fata de furnizori, prin creditul conturilor care

arata modalitatea de plata, cum sunt cele de trezorerie, de credite bancare pe
termen lung sau de efecte de platit pentru imobilizari;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la

inchiderea exercitiului, prin creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”;
- diferente favorabile de curs valutar aferente datoriilor platite in valuta

furnizorilor externi, precum si valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, in
corespondenta cu creditul conturilor 765 „Venituri din diferente de curs valutar” si
respectiv 767 „Venituri din sconturi obtinute”.
Soldul contului 404 „Furnizori de imobilizari” este creditor si reflecta

datoriile unei unitati provenite din aprovizionari cu active imobilizate.
c)Conturile 403 „Efecte de platit” si 405 „Efecte de platit pentru
imobilizari” asigura urmarirea decontarii obligatiilor prin intermediul efectelor
comerciale (cambia si biletul la ordin) si au functie contabila de pasiv. Aceste
conturi se reflecta astfel:
In creditul conturilor se inregistreaza:
- valoarea acceptata de catre furnizori a cambiilor sau biletelor la ordin,

prin debitul conturilor 401 „Furnizori” si respectiv 404 „Furnizori de imobilizari”;
- diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite la sfarsitul

exercitiului pentru datorii ce se vor deconta pe baza de efecte comerciale, in
corespondenta cu debitul contului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.
In debitul conturilor se inregistreaza:
- platile ce se vor efectua catre furnizori, la scadenta efectelor

comerciale, prin creditul contului 512 „Conturi curente la banci”;
- diferente favorabile de curs valutar aferente atat datoriilor decontate in

valuta furnizorilor externi, cat si efectelor de plata exprimate in devize si existente
la inchiderea exercitiului, prin creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”.
Soldul conturilor 403 „Efecte de platit” si 405 „Efecte de platit pentru

imobilizari” este creditor si reprezinta valoarea totala a efectelor comerciale
decontate furnizorilor.
d)Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” are functie contabila de pasiv si

se reflecta astfel:

- valoarea bunurilor aprovizionate, lucrarilor executate, si serviciilor
prestate, inclusiv TVA aferenta, valori pentru care nu s-au primit facturi, prin
debitul conturilor corespunzatoare de valori materiale si de cheltuieli, ca in cazul
creditarii contului 401 „Furnizori”, precum si de TVA neexigibila;
- diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile

nefacturare pana la sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 665 „Cheltuieli din
diferente de curs valutar”.
- valoarea facturilor sosite, prin creditul contului 401 „Furnizori”;
- diferentele de curs valutar de la sfarsitul exercitiului aferente

datoriilor nefacturate, prin creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”.
Soldul contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” este creditor si reprezinta

toate facturile pe care unitatea nu le primeste de la furnizori.
e)Contul 409 „Furnizori – debitori” are functie contabila de activ si se

reflecta astfel:
In debitul conturilor se inregistreaza avansurile acordate, prin credituol

conturilor de disponibilitatile banesti.
In credit se inregistreza avansurile regularizate ca urmare a primirii bunurilor,

lucrarilor sau serviciilor, in corespondenta cu debitul contului 401 „Furnizori”.
Soldul contului 409 „Furnizori - debitori” este debitor si reprezinta avansurile

acordate si neregularizate, pentru care nu s-au primit bonuri, lucrari sau servicii.
2.3. CONTABILITATEA DATORIILOR
PROVENITE DIN CUMPARARI
2.3.1. STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI
PE CREDIT
Datoriile din cumparari pe credit pot fi clasificate tinand seama de anumite

criterii, astfel:
1) In functie de natura activelor cumparate pe credit, se disting:
- datorii provenind din cumparari de bunuri si servicii;
- datorii provenind din coumparari de imobilizari.
2) In functie de natura creditelor obtinute la cumparare si de documentele

care stau la baza inregistrarii acestora, se disting:
- datorii din cuparari pe credit comercial;
- datorii din cumparari pe credit cambial.
Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate atat pentru
cumparari de bunuri si servicii cat si pentru cumparari de imobilizari.
3) In functie de scadenta datoriilor, se intalnesc:
- datorii din cumparari pe credit comercial, care au un termen de plata

stabilit pe baza de documente;
- datorii din cumparari pe credit comercial, neexigibile, cumparari ce
nu sunt insotite de facturi ale furnizorului.
In cadrul relatiilor economice pe care clientul le are cu furnizorul se pot naste

creante provenind din relatiile de cumparare, cum sunt:
- avansuri acordate de client furnizorului;
- ambalaje primite odata cu marfa, care circula pe principiul restituirii.
Datoriile din cumpararile pe credit sunt reflectate cu ajutorul conturilor din

grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate” si anume:
- contul 401 „Furnizori”;
- contul 403 „Efecte de platit”;
- contul 404 „Furnizori de imobilizari”;
- contul 405 „Efecte de platit pentru imobilizari”;
- contul 408 „Furnizori facturi nesosite”;
- contul 409 „Furnizori – debitori”.
Contul 409 „Furnizori – debitori” este un cont de creante fapt ce rezulta atat
din denumirea contului, cat si din ultima cifra a simbolului (cifra 9), care
semnifica faptul ca acest cont are o functie inversa fata de conturile din grupa din
care face pate.
Primele doua conturi, 401 „Furnizori” si 403 „Efecte de platit” cuprind

datoriile ce privin din cumparari de bunuri si servicii, pe credit comercial,
respectiv cambial.
Contul 404 „Furnizori de imobilizari” si contul 405 „Efecte de platit pentru
imobilizari” reflecta acelasi gen de datorii rezultate din cumparari de imobilizari.
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” evidentiaza datoriile neexigibile

provenite din cumparari de bunuri si servicii.
Conturile sintetice prezentate se detaliaza pe conturi analitice deschise pe

fiecare furnizor in parte, conturi a caror simbolizare este la latitudinea fiecarui
agent economic.
2.3.1.1 CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARI
PE CREDIT COMERCIAL
Datoriile rezultate din cumparari pe credit comercial se evidentiaza in

contabilitate cu ajutorul conturilor:
- 401 „Furnizori”, cont ce reflecta datoriile rezultate in urma

cumpararilor de bunuri si servicii pe credit comercial;
- 404 „Furnizor de imobilizari”, cont de datorii provenind din

cumparari de imobilizari pe credit comercial.
Contul 401 „Furnizori” tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru

aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate, avand functia
contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a stocurilor

achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi precum si diferentele de
pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi
standard;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente furnizorilor neachitati

la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia evaluarii soldului in valuta precum
si cele rezultate in momentul decontarii;
- valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse pe cheltuieli,

precum si consumul de energie si apa;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de

furnizori;
- valoarea materiilor prime, materiilor consumabile, marfurilor,

ambalajelor achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent;
- valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti;
- valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate

anterior ca facturi nesosite;
- taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor;
- valoarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de tratament si odihna

si a altor valori achizitionate.
- platile efectuate catre furnizori;
- valoarea biletelor la ordin sau a cambiilor subscrise acceptate de

furnizori;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori
cu ocazia decontarii sau a evaluarii acestora la sfarsitul exercitiului financiar;
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizari

platilor cu acestia;
- valoarea la pret de inregistrare a veniturilor cuvenite unitatilor

prestatoare ca plata in natura, conform prevederilor contractuale;
- datoriile prescrise sau anulate;
- sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut;
- valoarea sconturilor obtinute de la furnizori;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate

furnizorului.
Soldul contului 401 „Furnizori” este creditor si reprezinta sumele datorate

furnizorilor.
Contul 404 „Furnizori de imobilizari” tine evidenta obligatiilor de plata fata

de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale, avand functia contabila de
pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau

a lucrarilor executate de terti pentru realizarea acestor imobilizari;
- obligatia de plata a ratelor de leasing financiar, pe baza facturilor

emise de locatar;
- valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor
contractuale in cazul leasingului financiar;
- taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de

imobilizari;
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea

soldului la sfarsitul exercitiului financiar.
In debitul contului se evidentiaza:
- sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea

avansurilor decontate acestora;
- valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii

de imobilizari;
- valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre

furnizorii de imobilizari cu ocazia decontarii sau evaluarii de la sfarsitul
exercitiului financiar.
Soldul contului 404 „Furnizori de imobilizari” este creditor si reprezinta

sumele datorate furnizorilor de imobilizari.
In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile cu factura furnizorului

distingem:
- datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se realizeaza in lei;
- datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se efectueaza in

devize.
Reflectarea in contabilitate a acestor datorii necesita inregistrari distincte.
a) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri si

servicii pe credit comercial fata de furnizori, cu exprimare in lei
Acest tip de datorii, implica urmatoarele inregistrari contabile
- achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, materiale de

natura obiectelor de inventar, animale, marfuri si ambalaje de la furnizori, in
situatia in care evidenta sconturilor se realizeaza prin inventarul permanent la
costuri efective de achizitie:
% = 401 „Furnizori”
301 „Materii prime”
3021 „Materiale auxiliare”
………………………………………..
3028 „Alte materiale consumabile”
303 „Materiale de natura obiectelor
de inventar”
361 „Animale si pasari”
371 „Marfuri”
381 „Ambalaje”
4426 „T.V.A. deductibila”

- in cazul in care evidenta sconturilor se tine la preturi standard, contul
401 „Furnizori se crediteaza si in corespondenta cu conturile de diferente de pret
adecvate fiecarei categorii de stocuri achizitionate, pentru diferentele de pret in
plus fata de preturile prestabilite, astfel:
308 „Diferente de pret la materii prime
si materiale”
368 „Diferente de pret la animale
si pasari”
378 „Diferente de pret la marfuri”
388 „Diferente de pret la ambalaje”
- in situatia in care evidenta stocurilor se realizeaza prin inventarul

intermitent, contul 401 „Furnizori” se crediteaza in corespondenta cu conturile de
cheltuieli in care se inregistreaza consumul de stocuri si T.V.A. deductibila, astfel:
601 „Cheltuieli cu materiile prime”
6021 „Cheltuieli cu materialele
auxiliare”
……………………………………….
6028 „Cheltuieli privind alte materiale
consumabile”
603 „Cheltuieli privind materiile de
natura obiectelor de inventar”
607 „Cheltuieli privind marfurile”
608 „Cheltuieli privind ambalajele”
- evidentierea materiilor nestocate aprovizionate, incluse direct pe

cheltuieli precum si consumul de energie si apa:
604 „Cheltuieli privind materiile
nestocate”
605 „Cheltuieli privind energia si apa”
- reflectarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti:
611 „Cheltuieli cu intretinerea si
reparatiile”
………………………………………
626 „Cheltuieli postale si taxe
de telecomunicatii”
628 „Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti”
471 „Cheltuieli inregistrate in avans”
- evidenta ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de

furnizori:
409 „Furnizori debitori” = 401 „Furnizori”
- achizitionarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de odihna si

tratament si a altor valori de la furnizori:
5321 „Timbre fiscale si postale”
……………………………………….
5328 „Alte valori”

- primirea facturilor de la furnizori, in situatia in care acestea au fost

evidentiate anterior ca facturi nesosite, fara diferente:
408 „Furnizori – facturi nesosite” = 401 „Furnizori”
- concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. deductibila:
4426 „T.V.A. deductibila” = 4428 „T.V.A. neexigibila”
- retinerea avansului acordat anterior furnizorului, din datoria totala cu

ocazia regularizarii platilor cu acestia:
401 „Furnizori” = 409 „Furnizori – debitori”
Identic se inregistreaza si ambalajele predate furnizorului, care circula in

sistem de restituire.
- achitarea datoriilor catre furnizori, se poate efectua din diferite conturi
de trezorerie sau imprumuturi, astfel:
401 „Furnizori” = %
5121 „Conturi la banci in lei”
5311 „Casa in lei”
5411 „Acreditive in lei”
542 „Avansuri de trezorerie”
5191 „Credite bancare pe termen
scurt”
- evidentierea biletelor la ordin emise si acceptate de furnizori:
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de platit”
- reflectarea sumelor nete achitate colaboratorilor, retinerea impozitului

datorat si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate in procent de 6,5%:
444 „Impozitul pe venitul de natura
salariilor”
4314 „Contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale
De sanatate”
Marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori pentru cumpararile si

platile efectuate, nu in toate cazurile aceasta coincide cu pretul sau tariful negociat,
datorita anumitor reduceri sau diminuari ce se acorda clientilor.
Reducerile de pret pot fi incadrate in doua categorii si anume:
-reduceri de natura comerciala ce se evidentiaza in momentul acordarii acestora pe

baza documentelor ce le atesta, astfel:
• daca in factura initiala sunt reflectate distinct reducerile de pret

acordate, respectiv primite, atat vanzatorul cat si cumparatorul inregistreaza in
contabilitate factura la valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea
initiala, mai putin reducerile acordate;
• in cazul in care dupa intocmirea facturii initiale, vanzatorul acorda
clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-
o factura ulterioara in rosu, care se evidentiaza distinct in contabilitate astfel:
~ la vanzator valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi

exercitiu implica formula contabila:
4111 „Clienti” = % - in rosu
7xx „Conturi de venituri” - in rosu
4427 „T.V.A. Colectata” - in rosu
~ la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci

cand acestea se regasesc in gestiune sau cheltuieli cu stocurile, cand acestea au
fost scazute din gestiune situatie ce implica formula contabila:
% = 401 „Furnizori” - in rosu
3xx „Conturi de stocuri” - in rosu
6xx „Conturi de cheltuieli”
4426 „T.V.A. deductibila” - in rosu
-reducerile de natura financiara, ce se inregistreaza in contabilitate astfel:
~ la vanzator, valoarea reducerilor acordate, genereaza formula contabila:
% = 4111 „Clienti”
667 „Cheltuieli privind sconturile

acordate”
4427 „T.V.A. colectata”
~ la cumparator, valoarea reducerilor primite implica formula contabila:
767 „Venituri din sconturi obtinute”
b) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri si

servicii pe credit comercial fata de furnizori cu exprimare in valuta
Corespondenta contului 401 „Furnizori”, in acest caz, este in general aceeasi

ca in situatia cumpararilor de la furnizorii interni, cu exprimare in lei, cu deosebire
ca apar unele inregistrari specifice privind diferentele de curs valutar aferente
datoriilor catre furnizori cu ocazia decontarii sau a evaluarii de la sfarsitul
exercitiului financiar, iar in locul conturilor de trezorerie in lei se utilizeaza
conturile corespunzatoare de trezorerie in devize.
Datoriile se evidentiaza pe baza facturilor primite de la furnizorii externi, in

care bunurile sau serviciile cumparate sunt exprimate valoric, in devize.
In contabilitatea unitatilor patrimoniale evaluarea si inregistrarea trebuie sa se

efectueze in moneda nationala, adica in lei.
Pentru aceasta, devizele se transforma in lei, pe baza cursului valutara al

leului, de la data primirii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii.
Cursul valutar poate sa oscileze de la o zi la alta si de aceea la data achitarii
datoriilor pot sa apara diferente de curs valutar, in situatia in care cursul leului
creste sau nefavorabile cand cursul leului scade.
Aceste diferente se evidentiaza ca venituri financiare sau ca si cheltuieli

financiare.
La inchiderea exercitiului financiar, in vederea reflectarii fidele a

patrimoniului toate datoriile in valuta sunt inventariate si evaluate pe baza cursului
valutar al zilei, iar din compararea acestor valori cu valorile contabile ale datoriilor
evaluate pe baza cursului valutar de la data inregistrarii in contabilitate apar
diferentele de curs valutar.
Diferentele constatate cu ocazia decontarii sau a evaluarii datoriilor in devize

de la sfarsitul exercitiului financiar, necesita operatii specifice, respectiv:
- achitarea datoriei catre un furnizor extern in situatia in care cursul

leului creste (diferenta de curs favorabila):
5124 „Conturi la banci in valuta”
765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
- achitarea datoriei catre un furnizor extern, in cazul in care cursul leului
scade (diferenta de curs nefavorabila):
% = 5124 „Conturi la banci in valuta”

401 „Furnizori”
665 „Cheltuieli din diferente de
Curs valutar”
- reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente

furnizorilor neachitati, la inchiderea exercitiului financiar ca urmare a cresterii
cursului valutar:
665 „Cheltuieli din diferente de = 401 „Furnizori”
curs valutar”
- evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente

furnizorilor neachitati, la inchiderea exercitiului financiar ca urmare a scaderii
cursului valutar:
401 „Furnizori” = 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
Evidenta obligatiilor rezultate din cumpararile de imobilizari pe credit

comercial se realizeaza cu ajutorul contului 404 „Furnizori de imobilizari”, care se
crediteaza in corespondenta cu debitul conturilor de imobilizari necorporale,
corporale si in curs, in functie de natura imobilizarilor achizitionate la care se mai
adauga si contul 4426 „T.V.A. deductibila”.
Contul 404 „Furnizori de imobilizari” se debiteaza in corespondenta cu

creditul conturilor de trezorerie sau imprumuturi bancare pentru investitii, in
functie de modalitatea de plata, sau ca urmare a biletelor de ordin emise de client
si acceptate de furnizor prin creditul contului 405 „Efecte de platit pentru
imobilizari”
Imobilizarile pot fi achizitionate de la furnizori externi, in cazul in care,

exprimarea valorica din facturi este facuta in devize. In aceasta situatie pentru
inregistrarea cumpararilor este necesara transformarea devizelor in lei.
La data achitarii datoriilor ca urmare a evolutiei cursului valutar pot sa apara

diferente favorabile sau nefavorabile acre afecteaza veniturile financiare sau
cheltuielile financiare.
De asemenea diferentele rezultate la finele exercitiului financiar cu ocazia

evaluarii datoriilor in devize influenteaza cheltuielile sau veniturile financiare
dupa cum acestea sunt nefavorabile, respectiv favorabile.
Reducerile de pret de natura comerciala sau de natura financiara pe care le

poate acorda furnizorul sunt practicabile si la cumpararile de imobilizari.
2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN
CUMPARARI PE CREDIT CAMBIAL
In practica economica este cunoscut conceptul de „efecte comerciale” in care

sunt cuprinse in general cambiile.
In functie de clauzele ce le contin acestea se pot clasifica in:
- cambiile propriu-zise;
- trate;
- bilete la ordin.

In relatiile de creditare din cadrul procesului de vanzare cumparare, forma de
cambie cea mai adecvata si utilizata o constituie biletul la ordin.
Creditul cambial reprezinta creditul care la baza o cambie, respectiv un bilet

la ordin.
Biletul la ordin este un angajament al clientului prin care acesta se obliga sa

achite o anumita datorie din cumparari, in mod neconditionat.
Din inscris trebuie sa rezulte data la care se va achita datoria si localitatea .
Biletul la ordin constituie instrumentul de anulare a platii unei datorii,

respectiv un instrument de creditare.
Biletul la ordin poate sa fie emis in situatia in care clientul nu dispune de

lichiditati pentru achitarea datoriei sau daca utilizarea sa reprezinta o clauza con-
tractuala.
Aceasta va deveni instrument financiar daca este acceptat de furnizor, situatia in

care clientul poate sa-si ia angajamentul de plata a datoriei la o data ulterioara.
Efectele comerciale se impart in:
- efecte de platit, respectiv biletele la ordin emise de client;
- efecte de primit, adica cele acceptate de furnizor;
- efecte de incasat.
Delimitarea informatiilor privind datoriile pe credit cambial, implica

utilizarea de conturi, in functie de natura activelor cumparate, respectiv:
- contul 403 „Efecte de platit”;

- contul 405 „Efecte de platit pentru imobilizari”.
Contul 403 efecte de platit tine evidenta obligatiilor pe baza de efecte

comerciale, respectiv a cambiilor sau a biletelor la ordin emise de client, acceptate
de furnizor, pentru datorii provenind din cumparari de bunuri si servicii, avand
functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;
- diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului

financiar, rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza
de efecte comerciale.
- platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;
- diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor

de plata in devize;
- diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata

neachitare la inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.
Soldul contului 403 „Efecte de platit” este creditor si reprezinta valoarea

efectelor comerciale de platit.
Contul 405 „Efecte de platit pentru imobilizari” tine evidenta datoriilor

provenind din cumparari de imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete le
ordin, acceptate de furnizor, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;
- diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului

financiar, rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza
de efecte comerciale.
- platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;
- diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor

de plata in devize;
- diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata

neachitare la inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.
Soldul contului 403 „Efecte de platit pentru imobilizari” este creditor si

reprezinta valoarea efectelor comerciale pentru imobilizari de platit.
Operatii economice privind datoriile din cumparari pe credit cambial
Datoriile provenite din cumparari pe credit cambial implica in contabilitate

urmatoarele inregistrari:
- reflectarea biletelor la ordin emise pentru cumparari de bunuri si

servicii, acceptate de furnizor:
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de platit”
- evidentierea biletelor la ordin emise pentru cumpararile de

imobilizari, acceptate de furnizor:
404 „Furnizori de imobilizari” = 405 „Efecte de platit pentru

imobilizari”
- efectuarea platilor la scadenta pe baza de efecte comerciale din contul

de disponibil de la banca in lei:
% = 5121 „Conturi la banci in lei”
403 „Efecte de platit”
405 „Efecte de platit pentru
imobilizari”
Biletele la ordin pot fi emise si pentru datorii in devize fata de furnizorii

externi sau interni, caz in care la inregistrarea in contabilitate este necesara
evaluarea in lei, pe baza cursului valutar.
In momentul achitarii datorie pot sa apara diferente de curs valutar favorabile

sau nefavorabile ca urmare a evolutiei cursului valutar intre data inregistrarii si
data achitarii ce afecteaza veniturile financiare sau cheltuielile financiare, diferente
ce pot rezulta si la finele exercitiului financiar cu ocazia evaluarii soldului
datoriilor in devize ce urmeaza sa fie decontate pe baza de efecte comerciale.
Aceste diferente de curs valutar genereaza pentru cumpararile de bunuri si

servicii, urmatoarele inregistrari contabile:
- reflectarea diferentelor favorabile constatate cu ocazia achitarii la

scadenta a datoriilor pe baza de efecte comerciale:
403 „Efecte de platit” = %

valutar”
- evidentierea diferentelor nefavorabile aferente datoriilor in devize cu

ocazia achitarii acestora pe baza de efecte comerciale:
% = 5124 „Conturi la banci in valuta”
403 „Efecte de platit”
665 „Cheltuieli din diferente de curs
valutar”
- inregistrarea diferentelor favorabile de la finele exercitiului financiar

rezultate in urma evaluarii efectelor comerciale de platit in devize:
403 „Efecte de platit” = 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
- reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar rezultate din

evaluarea soldului efectelor comerciale de platit in valuta la sfarsitul exercitiului
financiar:
665 „Cheltuieli din diferente de curs = 403 „Efecte de platit”
valutar”
Referitor la efectele comerciale emise de client si acceptate de furnizor
pentru datorii provenind din cumparari de imobilizari in valuta, acestea comporta
aceleasi inregistrari ca in cazul datoriilor provenind din cumparari de bunuri si
servicii, ce deosebirea ca in locul contului 403 „Efecte d platit” se utilizeaza contul
405 „Efecte de platit pentru imobilizari”.
2.3.2. CONTABILITATEA DATORIILOR
NEEXIGIBILE DIN CUMPARARI PE CREDIT
In practica societatilor comerciale se intalnesc situatii cand unele bunuri

sosesc de la furnizori fara factura, iar unele servicii prin natura lor se factureaza cu
un anumit decalaj de timp. Asa este cazul consumului de energie electrica si
termica, a consumului de gaze naturale sau a serviciilor telefonice ce se factureaza,
de regula, cu un decalaj de o luna.
De asemenea, in cursul exercitiului financiar se poate intampla ca bunurile

materiale primite sa nu se receptioneze si sa nu se inregistreze pana la primirea
facturii.
La inchiderea exercitiului, respectiv la data intocmirii bilantului contabil este

obligatoriu ca bunurile in cauza sa fie receptionate sui inregistrate, deoarece
figureaza la inventar.
Intrarea trebuie evidentiata si atunci cand bunurile respective sunt eliberate in

consum sau vandute.
In aceste cazuri ele se receptioneaza, se evalueaza pe baza datelor din

contracte sau pe baza documentelor insotitoare, iar apoi se reflecta in contabilitate
ca o datorie exigibila.
Contabilitatea decontarilor neexigibile, din cumparari de bunuri si servicii se
realizeaza cu contul 408 „Furnizori-facturi nesosite”.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru

achizitionarile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, pentru care nu s-au
primit facturi.
Contul 408 „Furnizori-facturi nesosite” are functia contabila de pasiv si se

reflecta astfel:
- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau a

serviciilor prestate de catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi;
- diferentele nefavorabile de curs valutar reflectate la inchiderea

exercitiului aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.
- valoarea facturilor sosite;
- diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea

exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.
Soldul contului 408 „Furnizori-facturi nesosite” este creditor si reprezinta

sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.
Operatii economice privind datoriile neexigibile din cumparari pe credit
Datoriile neexigibile din cumparari pe credit implica urmatoarele inregistrari

contabile:
- primirea fara factura de la furnizori, a activelor circulante materiale:
% = 408 „Furnizori-facturi nesosite”
301 „Materii prime”
3021 „Materiale auxiliare”
………………………………………
3028 „Alte materiale consumabile”
303 „Materiale de natura obiectelor
de inventar”
361 „Animale si pasari”
371 „Marfuri”
381 „Ambalaje”
4428 „T.V.A. neexigibila”
- evidentierea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre

furnizori pentru care nu au sosit facturile:
% = 408 „Furnizori-facturi nesosite”
604 „Cheltuieli privind materialele
nestocate”
605 „Cheltuieli privind energia
si apa”
611 „Cheltuieli cu intretinerea si
reparatiile”
……………………………………….
626 „Cheltuieli postale si taxele de
telecomunicatii”
executate de terti”
Cazurile in care bunurile se primesc fara factura sunt mai putin frecvente,
insa cumpararile de servicii ce se factureaza cu un anumit decalaj
in timp se intalnesc de regula in fiecare luna.
Dupa primire facturilor, in perioada urmatoare, datoria neexigibila se

transforma in datorie exigibila. In acelasi timp T.V.A. neexigibila devine
deductibila.
- primirea facturii de la furnizori, fara diferente:
408 „Furnizori-facturi nesosite” = 401 „Furnizori”
- concomitent, T.V.A. neexigibila devine deductibila:

4426 „T.V.A. deductibila” = 4428 „T.V.A. neexigibila”
In cazul in care apar diferente in plus intre factura sosita si situatia initiala,
acestea se reflecta, ca intrarile obisnuite.
Cand datoria neexigibila, inregistrata in cursul exercitiului se refera la

cumparari de la furnizori externi sau interni cu exprimare in devize, atunci se
evidentiaza diferentele de curs valutar favorabile si nefavorabile, cu ocazia
inchiderii exercitiului financiar, astfel:
- reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar existente la

inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au
primit facturi:
665 „Cheltuieli din diferente de = 408 „Furnizori-facturi nesosite”
curs valutar”
- evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar existente la finele

exercitiului financiar, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit
facturi:
408 „Furnizori-facturi nesosite” = 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
2.3.3. CONTABILITATEA AVANSURILOR
ACORDATE SI A AMBALAJELOR DE
RESTITUIT
In anumite cazuri, stabilite de regula prin contracte, clientul acorda
furnizorului avansuri banesti, in vederea livrarii unor bunuri, a executarii de lucrari
sau prestarii de servicii, luand nastere astfel o creanta fata de furnizor care devine
debitor.
O situatie asemanatoare se intalneste si in cazul in care clientului i se

factureaza o data cu bunurile cumparate si ambalajele, care circula in sistem de
restituire, cum ar fi: sticlele, borcanele, navetele, sacii si alte ambalaje de aceasta
natura.
Contabilitatea creantelor din avansurile acordate furnizorilor pentru

cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii executari
de lucrari, precum si din ambalajele de restituit se realizeaza cu ajutorul contului
409 „Furnizori-debitori”, care are functia contabila de activ si se reflecta astfel:
- valoarea avansurilor achitate in contul unor livrari de bunuri de
natura stocurilor, prestari de servicii sau executari de lucrari;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate de

furnizori;
- diferente favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea

exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor.
- valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor,

lucrarilor sau serviciilor;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate
furnizorilor, precum si valoarea ambalajelor degradate;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite

furnizorilor, retinute in stoc;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize

acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar.
Soldul contului 409 „Furnizori-debitori” este debitor si reprezinta avansurile

acordate furnizorilor, nedecontate.
Operatii economice privind avansurile acordate si ambalaje de restituit
Inregistrarile contabile referitoare la avansurile acordate si ambalajele de

restituit sunt:
- achitarea din contul de disponibil de la banca in lai a unor avansuri

ocazionale furnizorilor, pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru
prestari de servicii si executari de lucrari:
% = 5121 „Conturi la banci in lei”
409 „Furnizori-debitori”
Pentru avansurile ocazionale aferente livrarilor de bunuri, executarilor de

lucrari si prestarilor de servicii ulterioare se calculeaza si se inregistreaza T.V.A.,
iar furnizori sunt obligati sa emita facturi in termen de trei zile de la data
inregistrari sumelor.
In situatia in care avansurile acordate au la baza factura fiscala emisa de catre
furnizor se efectueaza inregistrarile:
- reflectarea avansului ce se va acorda:
- achitarea avansului:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la banci in lei”
In cazul avansurilor care se acorda in mod continuu pentru livrari de bunuri si

prestari de servicii ulterioare, pe baza de cerere acordata de organul fiscal, nu se
calculeaza T.V.A., exigibilitatea intervenind la data stabilirii debitului clientului,
creanta ce este consemnata in factura sau alt document legal ce se intocmeste
pentru efectuarea propriu-zisa a operatiilor in cauza.
- acordarea unor avansuri furnizorilor in numerar sau din contul de

disponibil de la banca, in lei si in valuta:
409 „Furnizori-debitori” = %
5314 „Casa in valuta”

- regularizarea avansurilor continue cu furnizorii, la primirea bunurilor
executarea lucrarilor sau prestarea serviciului:
401 „Furnizori” = 409 „Furnizori-debitori”
- regularizarea cu furnizorii a avansurilor ocazionale pentru care s-a

calculat si inregistrat T.V.A.:
% = 409 „Furnizori - avans inregistrat
401 „Furnizori” - debitori” - datoria totala
4426 „T.V.A. deductibila” - T.V.A.
- evidentierea valorii diferentelor favorabile de curs valutar existente la

inchiderea exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor, cu
ocazia evaluarii acestora:
409 „Furnizori-debitori” = 765 „Venituri din diferente de
curs valutar”
- reflectarea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar existente la

inchiderea exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor:
665 „Cheltuieli din diferente de curs = 409 „Furnizori-debitori”
valutar”
- reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor in

devize, acordate furnizorilor, cu ocazia decontarii lor:
valutar”
- inregistrarea valorii ambalajelor care circula in sistem de restituire,

facturate de furnizori:
409 „Furnizori-debitori” = 401 „Furnizori”
- se reflecta valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire,

inapoiate furnizorilor, precum si degradarile suferite de ambalaje:
% = 409 „Furnizori-debitori”
401 „Furnizori”
608 „Cheltuieli privind ambalajele”
- se evidentiaza valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire,

nerestituite furnizorilor, retinute in stoc:
381 „Ambalaje” = 409 „Furnizori-debitori”

CAP III. ORGANIZAREA
CONTABILITATII DECONTARILOR
CU
CLIENTII
3.1. NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND
CREANTELE UNITATII
Relatiile unitatilor patrimoniale cu alte persoane juridice si fizice, conduc la

creante si datori. Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate
direct de exploatare, adica din acel domeniu care face obiectul principal al
functionarii lor. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii productiei,
respectiv realizari lucrarilor si a serviciilor si au in contrapartida venituri din
exploatare.
Creantele intreprinderii fata de clienti ei isi au izvorul in schimbul de

consimtamant concretizat intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata
de catre producator sau avand ca baza contractele incheiate.
Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate pentru

vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii.
Transferul de proprietate se produce, deci, in momentul livrari bunurilor,
respectiv in momentul realizari lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care
corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea de

intrare in patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de
plata adica valoarea sau pretul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor
supuse impozitari. In cazul in care se acorda reduceri comerciale, valoarea
nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia in
care se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este
data tot de netul comercial, scontul acordat inregistrandu-se separat ca si o
cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea creantei initiale printr-o
inregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda a posterior
printr-o factura de reducere.
Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb

in vigoare la data efectuari operatiunilor. Diferentele de curs valutar, intre data
inregistrari creantelor in devize si data incasari lor, se inregistreaza ca si venituri
sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.
Dupa perioada de timp la care se refera, creantele si datoriile se impart in:
 creante pe termen scurt , cu perioada de decontare mai mica de un an;
 creante pe termen mijlociu, cu o perioada de decontare intre 1-5 Ani;
 creante pe termen lung, cu o perioada de decontare mai mare de 5 ani.
Creantele pe termen lung si mijlociu se incadreaza in categoria imobilizarilor

financiare.
Creantele pe termen scurt sunt generate de desfasurarea activitati de
exploatare si creantele asimilate, care au in contrapartida veniturile din exploatare
si conturile fara incidenta asupra contului de rezultate si cuprind: creante
comercial; creante din gestiunea titlurilor de plasament si alte titluri de valori
reprezentand componente ale trezoreriei; creante din decontari in cadrul grupului
si cu asociatii, care mai sunt denumite si creante in afara grupului de exploatare.
Pentru inregistrarea creantelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de

terti” din care face parte si grupa de conturi: 41 „Clienti si conturi asimilate”.
Pentru evaluarea creantelor se folosesc trei metode sau reguli in functie de

factorul timp la care se refera.: valoarea de inscriere cu ocazia intrari in patrimoniu
a creantei la valoarea curenta sau contabila; valoarea de inventar sau valoarea
bilantiera.
Eventualele diferente ce apar in timpul incasari creantelor, vor fi evidentiate

in contabilitate in conturile de cheltuieli pentru diferentele nefavorabile, respectiv
in conturile de venituri pentru diferentele favorabile.
Evaluarea de inventar presupune evaluarea creantelor la valoarea care se

stabileste dupa valoarea de utilitate, in functie de loc si de preturile actualizate.
Valoarea de inventar a creantelor tine seama de posibilitatile concrete de incasare
si pot exista clienti in litigiu, debitori incerti, ale caror posibilitati de incasare sunt
incerte.
Daca comparam valoarea de inventar cu valoarea contabila, putem avea trei

situati:
- Egalitate
- Valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, dar potrivit
principiului prudentei desi putem incasa mai mult aceasta diferenta nu o vom
inregistra
- Valoarea de inventar este sub valoarea contabila Suntem nevoiti sa

crem un provizion pentru depreciere.
Evaluarea bilantiera se face cu respectarea principiului fidelitati. Creantele

sunt inregistrate in contabilitate la valoarea lor nominala si din prudenta se
constituie un provizion pentru depreciere, atunci cand apare o pierdere probabila.
Daca sa constituit provizionul la valoarea curenta atunci se va deduce provizionul.
La creantele exprimate in valuta, evaluarea de bilant se face la cursul valutar

existent. Diferentele de curs valutar se vor inregistra folosind conturile de
diferente de conversie de activ si de pasiv. Aceste diferente la inceputului
exercitiului urmator se vor relua.
Creantele comerciale sunt determinate de vanzarile de bunuri (produse,

marfuri, materiale), de prestari de servicii si de executarea de lucrarii catre terti.
Aici se incadreaza clientii si conturile asimilate:
- 411 „Clienti”
- 413 „Efecte de primit de la clienti”
- 418 „Clienti-facturi de intocmit”
- 419 „Clienti-creditori”
Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe

baza de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri si alte efecte comerciale
primite de la clienti in contul creantelor. Ele reprezinta forme de credit comercial
acordat de unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata.
Cambia este titlul de credit in temeiul caruia o persoana (emitentul) se obliga

sa plateasca neconditionat sau dispune sa se plateasca neconditionat de catre o alta
persoana, la data si locul indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia il
desemneaza. Cambia este de doua feluri:
1) Biletul la ordin este o cambie eliberata de catre un debitor (tras) unui
creditor (tragatorul) prin care debitorul (trasul) se obliga sa plateasca neconditionat
creditorului (tragatorului) intr-un anumit loc si la o anumita data o suma de bani.
se obliga
Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(tragatorului)
sa plateasca
neconditionat
2) Trata este o cambie prin care o

persoana fizica sau juridica in calitate de
creditor (tragator), dispune unui debitor al
sau (tras) sa plateasca o suma de bani unei alte persoane ( a treia) in calitate de
beneficiar, la data si in locul stabilit o suma de bani .
Cecul este un inscris solemn prin care o persoana numita tragator (platitor) in
baza unui depozit de bani constituit in prealabil la banca devenita astfel tras, da
ordin sa se plateasca la o anumita data sau la prezentare o suma determinata unei
terte persoane, in calitate de beneficiar, intervenind astfel trei parti. Sunt cecuri ca
efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limita de suma ca instrument de
decontare, cecuri de decontare in numerar a banilor de la banca, cecuri de calatorie
si altele. In acest caz:
tragatorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectueaza plata
iar beneficiarul este persoana in favoarea careia se efectueaza plata.
Precum in cazul celorlalte instrumente de plata, alaturi de biletul la ordin si

trata, cecul cuprinde urmatoarele elemente: denumirea de CEC, inscrisa in textul
titlului; ordinul neconditionat de a plati o suma determinata inclusa in textul tiparit
al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie sa plateasca prin denumirea
banci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaza plata – locul desemnat
alaturi de numele trasului; indicarea datei si a locului unde a fost emis cecul;
semnatura aceluia care emite cecul, tragatorul fiind acela care garanteaza plata.
Warantul este recipisa primita de catre posesorul unei marfi depusa intr-un
depozit, prin care garanteaza efectuarea unei plati. Daca nu efectueaza plata nu
poate ridica marfa. Pana la scadenta efectelor comerciale putand interveni
operatiuni de andosare si avalizare, legate de circulatia lor.
Andosarea sau girarea reprezinta scrierea pe versoul titlului de valoare, a

documentului a obligatiei de plata a noului debitor, fata de creditor. Daca un client
emite un bilet la ordin in care se stabileste „ Platiti suma de la data de persoanei”.
Daca acesta are nevoie de bani mai repede decat data stabilita prin ordinul de plata
il va putea folosi ca instrument de plata daca face andosarea ordinului de plata.
Dar pentru aceasta este necesar sa existe o garantie a platii datoriei noului debitor
catre creditor si se face avalizarea.
Avalizarea reprezinta garantia inscrisa pe cambie sau in afara acesteia de

catre o persoana fizica sau juridica care se angajaza sa achite contravaloarea
tranzactiei in cazul in care nici unul din ceilalti debitori nu o face. Deci persoana
care a avalizat cambia garanteaza pana la scadenta . Avalizarea se poate face o
singura data iar andosarea de cate ori este posibil.
Pentru tras datoria inregistrata in conturile Furnizori Efecte de plata nu poate

fi modificata prin andosari si nici o inregistrare nu se face inaintea decontari la
scadenta sau anulari efectelor. Tragatorul , beneficiarul initial contabilizeaza
andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin incasarea contravalori lor

de catre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei banci, in care caz se
suporta o taxa de scont pentru serviciile bancare. In acest caz bancherul cumpara
efectele remitentului si plateste acestuia imediat suma cuvenita valoarea scontata,
retinand scontul dupa relatia:
Valoarea scontata = Valoarea nominala- Aigo
Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
In cadrul decontari efectelor comerciale poate interveni si situatia in care

clientul plateste datoria inainte de scadenta, iar furnizorul ii acorda un comision
pentru incasarea mai devreme a creantei.
Avansurile acordate furnizorilor reprezinta sumele platite acestora de catre

clienti inainte de derularea tranzactiilor pentru livrari de bunuri, executari de
lucrari si prestari de servicii.
Creantele din reclamatii, pagube materiale create de terti si alte creante de

orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisa sunt asimilate
activitatilor financiare sau extraordinare si sunt inregistrate in contabilitate in
categoria „ Debitorilor diversi”
3.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII
CREANTELOR
Evidenta sumelor datorate de clienti interni si externi pentru livrari de

produse, semifabricate, materiale, marfuri etc ,lucrari executate sau prestari de
servicii, sumele platite de acestia ca acont sau decontate si cele ramase de plata, se
tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”.
Grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”;
411 „Clienti”;
4111 „Clienti”;
4118 „Clienti incerti sau in litigiu”;
413 „Efecte de primit de la clienti”;
418 „Clienti-facturi de intocmit”;
419 „Clienti-creditori”.
a)Contul 411.1’’Clienti” este un cont de activ tine evidenta decontarilor cu

clienti interni si externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor marfurilor
etc, vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi. Este un cont
de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor livrate si
serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu
sumele incasate de la clienti. Soldul contului este debitor si reprezinta sumele
datorate de clienti.

- pretul de vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc.
livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectata
aferenta prin creditul conturilor :
701 ”Venituri din vanzarea produselor finite”;
702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”;
703 „Venituri din vanzarea produselor reziduale”;
704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate”;
705 „ Venituri din studii si cercetari”;
706 „ Venituri din redevente, locatii de gestiune, chiri”;
707 „ Venituri din vanzarea de marfuri”;
708 „ Venituri din activitati diverse”;
4427 „ TVA colectata”;
4428 „TVA neexigibila” ,pentru livrarile cu plata in rate;
- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior si care abia
acum se factureaza, prin creditul contului 418 „Clienti-facturi de intocmit”
- la sfarsitul exercitiului, cu diferente favorabile de curs valutar,

rezultate in urma cresteri cursului valutar, aferent creantelor exprimate in devize,
prin creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs valutar”;
- contravaloarea creantelor reactivate, prin creditul contului 754

„Venituri din creante reactivate si debitori diversi”;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate
clientilor, prin creditul contului 419 „Clienti-creditori”.

clientilor , prin creditul conturilor:
512 „Conturi curente la banci”;
531 „Casa”;
- contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate in contul

livrarilor sau prestatiilor facute, prin debitul contului 413 „Efecte de primit”;
- sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se
afla in litigiu, prin debitul contului 4118 „Clienti incerti sau in litigiu”;
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor

prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienti prin debitul contului
419 „Clienti-creditori”;
- diferente nefavorabile de curs valutar stabilite la inchiderea

exercitiului, aferente creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 665
„Cheltuieli din diferente de curs valutar”;
- reluarea la inceputul exercitiului a sumelor inregistrate in exercitiul

precedent ca diferente favorabile de curs valutar , prin debitul contului 765
„ Venituri din diferente de curs valutar”;
- diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia incasari

creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 665 „Cheltuieli din diferente
de curs valutar”;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire , primite de la
clienti , prin debitul contului 419 „Clienti-creditori”;
- valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667

„ Cheltuieli privind sconturile acordate”.
Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti, deci

creante fata de acestia neincasate inca.
In mod obisnuit livrarea este insotita de factura, dar nu este tot timpul asa
fiind si unele exceptii. De acea , trebuiesc facute eventualele regularizari care sa
tina cont intre decalajele existente intre livrari si facturari. Livrarile efectuate sau
lucrarile executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferenta , pentru care nu s-
au intocmit facturi , dar a caror valoare este bine determinata, reprezinta venituri
ale perioadei in care s-au facut aceste livrari si trebuie inregistrate la creante intr-
un cont distinct 418 „Clienti-facturi de intocmit” care este un cont de activ.
b)Contul 418 „Clienti-facturi de intocmit” evidentiaza livrarile de bunuri,

prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoare adaugata,
pentru care nu s-au intocmit facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu
valoarea livrarilor catre clienti, aferente exercitiului financiar in curs, pentru care
nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza
cu valoarea facturilor intocmite catre clienti.
In debitul contului se inregistreaza
- contravaloarea bunurilor livrate , a lucrarilor executate sau a

serviciilor prestate catre clienti aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au
intocmit facturi , inclusiv TVA aferenta;
- diferentele favorabile de curs valutar constatate la inchiderea

exercitiului, aferente creantelor in devize pentru care nu s-au intocmit facturi, prin
creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs valutar” cont de pasiv.
- diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturari,

prin debitul contului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”;
- diferente nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize, ne

facturate pana la inchiderea exercitiului financiar, prin debitul contului 765
„ Venituri din diferente de curs valutar” cont de activ.
Soldul contului 418 „Clienti-facturi de intocmit” este debitor si reprezinta

valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate pentru
care nu s-au intocmit facturi.
Daca se constata la sfarsitul; exercitiului ca anumite creante fata de anumiti

clienti devin dubioase sau incerte, adica incasarea lor in parte sau in totalitate este
indoielnica, tinand cont de situatia financiara nesatisfacatoare a debitorului,
acestea se vor transfera din contul 4111 „Clienti ” in contul 4118 „ Clienti incerti
sau in litigiu ”. Creanta se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei
de T.V.A.
c)Contul 413 „Efecte de primit de la clienti” tine evidenta drepturilor de

creanta stabilita pe baza de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debiteaza
cu sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate.
Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienti si cu sumele
primite de la clienti prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezinta
valoarea efectelor comerciale de primit.
- acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienti la plata prin

creditul contului 403 „Efecte de platit”;
- diferentele favorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului.
- efectele comerciale primite de la clienti ,respectiv la avalizarea

cambiilor si a biletelor la ordin;
- diferentele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de

primit in devize;
- diferente nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului;
- sumele incasate de la clienti prin contul curent.
Soldul contului 413 „Efecte de primit de la clienti” este debitor si reprezinta

d)Contul 4118 „Clienti incerti sau in litigiu” tine evidenta clientilor incerti,
rau platnici dubiosi sau aflati in litigiu. Este un cont de activ. Se debiteaza cu
valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor
care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu.
Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti incerti sau in litigiu sau cu sumele

trecute pe pierderi cu prilejul scaderi din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu,
inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta. Soldul debitor al contului reprezinta
sumele datorate de clienti incerti sau in litigiu.
- contravaloarea creantelor fata de clienti care se dovedesc rau platnici ,

dubiosi , incerti, sau cu care unitatea este in litigiu, preluate in acest cont prin
creditul contului 4111 „Clienti”;
- diferente favorabile de curs valutar intre valoarea de intrare si cea de
la sfarsitul exercitiului , aferente creantelor incerte in valuta , prin creditul contului
765 „Venituri din diferente de curs valutar”.
- sume recuperate incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar

de la clienti incerti sau in litigiu, prin debitul conturilor :
5121 „ Conturi la banci in lei”;
5124 „ Conturi la banci in devize”;
531 „Casa”;
- diferente nefavorabile de curs valutar, rezultate la inchiderea

exercitiului, aferente creantelor incerte sau in litigiu, exprimate in devize , prin
creditul contului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”;
- creante ce se constata a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ

prin debitul conturilor:
654 „ Pierderi din creante”;
4427 „T.V.A. colectata” deoarece T.V.A. a fost inregistrata la

4427 in momentul facturari si a fost decontata bugetului de stat in luna respectiva,
la constatarea pierderi creantei se va diminua obligatia fata de buget prin debitarea
contului 4427 „T.V.A. colectata”;
- diferente de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a incasari

unor creante in devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.
Soldul contului 4118 „Clienti incerti sau in litigiu” este debitor si
reprezinta sumele datorate de clienti dubiosi, incerti sau cu care unitatea
patrimoniala se afla in litigiu.
Concomitent cu constatarea caracterului incert al creantei si transferarea ei in

contul 4118, aplicand principiul prudentei, se va proceda la constituirea unui
provizion pentru deprecierea creantelor, cu suma probabila a pierderilor. Nivelul
acestui provizion se va stabili fara a lua in calcul T.V.A. si se va aprecia pentru
fiecare creanta in parte tinand cont de circumstante, provizionul constituit se va
reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 491 „Provizioane pentru deprecierea
creantelor-clienti”
e)Contul 419 „Clienti – creditori” este un cont de pasiv care exprima

obligatiile unitatilor patrimoniale fata de clienti lor pentru avansurile sau
aconturile incasate de la acestia. Acestia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe
seama facturari livrarilor sau prestatiilor ulterioare, urmand a se incasa doar
diferenta intre nivelul total al facturari si avansul sau acontul deja primit. Se
crediteaza cu sumele incasate de la clienti reprezentand avansurile pentru livrari de
bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari si se debiteaza cu decontarea
avansurilor incasate de la clienti. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele
datorate clientilor
- sumele incasate de la clienti, sub forma de avansuri sau de aconturi

pentru livrari, executari sau prestari viitoare, prin debitul conturilor care arata
modalitatea de incasare: 512 „Conturi curente la banci” si 531 „Casa”;

clientilor prin debitul contului 4111 „Clienti”;
- diferentele nefavorabile de curs valutar, la inchiderea exercitiului,
aferente avansurilor primite in devize si nedecontate inca, prin debitul contului
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.
- valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clientilor pe

seama livrarilor de bunuri, a prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari,
facturate acestora, prin creditul contului 4111 „Clienti”;
- diferentele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontarii

avansurilor in devize, prin contul 765 „Venituri din diferentele de curs valutar”;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire primite de la

clienti, prin creditul contului 4111 „Clienti”;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de redistribuire nerestituite

de clienti, prin contul 708 „Venituri din activitati diverse”.
Soldul contului 419 „Clienti-creditori” este creditor reprezinta datoriile

unitatii fata de clienti pentru avansurile sau aconturile primite si nedecontate inca.
3.3. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN
VANZARI DE BUNURI SI SERVICII
PE
CREDIT
3.3.1. STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZARI
DE BUNURI SI SERVICII PE CREDIT
Structura creantelor din vanzari de bunuri si servicii este variata, in raport de

natura creditelor acordate de furnizor cu ocazia vanzarii si de exigibilitatea
acestora, astfel:
In functie de natura creditelor acordate de furnizor, se intalnesc:
- creante din vanzari pe credit comercial;
- creante din vanzari pe credit cambial.
In functie de exigibilitatea creantelor, se intalnesc:
- creante neexigibile pentru care nu au fost emise facturi;
- creante al caror termen de exigibilitate a expirat.
Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii se realizeaza cu

ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”, care cuprinde
conturi sintetice de gradul I, operationale, pe feluri de creante, in functie de natura
lor si un cont de datorii fata de clienti, astfel:
- contul 411 „Clienti”;
- contul 413 „Efecte de primit de la clienti”;
- contul 418 „Clienti-facturi de intocmit”;
- contul 419 „Clienti-creditori”.

3.3.1.1. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI
DE
BUNURI SI SERVICII PE CREDIT COMERCIAL
Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial

se realizeaza cu ajutorul contului 411 „Clienti”, ce evidentiaza creantele si
decontarile in relatiile cu clienti interni si externi pentru produse, semifabricate,
materiale, marfuri si alte bunuri vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe
baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Contul 411 „Clienti” este un cont de active circulante in decontare, are

functia contabila de activ si se reflecta astfel:
- valoarea la pret de vanzarea a bunurilor livrate, lucrarilor executate si

serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta;
- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior

in contul 418 „Clienti-facturi de intocmit”;
- venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau

exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta;
- valoarea avansurilor facturate clientilor;
- valoarea dobanzilor facturate de locator in cazul leasingului financiar;
- valoarea creantelor reactivate;

- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate
clientilor;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in

valuta, la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia evaluarii acestora.
- sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau

in numerar;
- decontarea avansurilor incasate de la clienti;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate

in devize, incasate;
- valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate;
- valoarea sconturilor acordate clientilor;
- sumele trecute pe pierderi sau cu prilejul scaderii din evidenta a

clientilor incerti sau in litigiu;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la

clienti;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize la

inchiderea exercitiului.
Soldul contului 411 „Clienti” este debitor si reprezinta sumele neincasate de

la clienti
Contul 411 „Clienti” se detaliaza in doua conturi sintetice operationale de
gradul al doilea astfel:
- contul 4111 „Clienti”;
- contul 4118 „Clienti incerti sau in litigiu”.
Vanzarile pe credit comercial se efectueaza catre partenerii interni si externi,

motiv pentru care clienti se grupeaza in clienti interni si externi.
Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si servicii pe credit

comercial, clientilor interni
Creantele din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii

pe credit comercial a caror exprimare se realizeaza in lei genereaza urmatoarele
inregistrari contabile:
- se evidentiaza valoarea la pret de vanzarea marfurilor, produselor,

semifabricatelor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, care au fost
facturate:
4111 „Clienti” = %
701 „Venituri din vanzarea
produselor finite”
………………………………..
708 „Venituri din activitati
diverse”
- se reflecta valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, care au

fost evidentiate anterior in contul 418 „Clienti-facturi de intocmit”
4111 „Clienti” = 418 „Clienti-facturi de intocmit”
~ concomitent, se inregistreaza T.V.A. neexigibila care devine colectata:
4428 „T.V.A. neexigibila” = 4427 „T.V.A. colectata”
- se evidentiaza veniturile ce urmeaza sa se realizeze, aferente

perioadelor financiare urmatoare, respectiv veniturile inregistrate in avans:
4111 „Clienti” = %
472 „Venituri inregistrate in
avans”
- se reflecta valoarea avansurilor facturate clientilor:
4111 „Clienti” = %
419 „Clienti-creditori”
- se inregistreaza dobanda facturata de locator in cazul leasingului

financiar odata cu ratele de incasat, potrivit contractului incheiat:
4111 „Clienti” = %
706 „Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii”
2674 „Dobanda aferenta
imprumuturilor acordate pe
termen lung”
~ concomitent cu emiterea facturii se efectueaza si articole contabile

prezentate in paragraful referitor la:Operatii economice privind leasingul financiar.
- se reflecta valoarea creantelor reactivate:
4111 „Clienti” = %
754 „Venituri din creante
reactivate ti debitori diversi”
~ concomitent, are loc incetarea urmariri debitorilor scosi din activ:
C: 8034 „Debitori scosi din activ,
urmariti in continuare”
- se evidentiaza valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire,
facturate clientilor:
4111 „Clienti” = 419 „Clienti creditori”
- se inregistreaza sumele incasate de la clienti in contul de disponibil de

la banca sau in casierie:
% = 4111 „Clienti”
- se reflecta valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire,

primite de la clienti fara diferente:
419 „Clienti-creditori” = 4111 „Clienti”
- se evidentiaza valoarea cecurilor si a efectelor comerciale afectate:
% = 4111 „Clienti”
5112 „Cecuri de incasat”
5113 „Efecte de incasat”
413 „Efecte de primit de la clienti”
- se inregistreaza sumele datorate de la clientii incerti, dubiosi, rau

platnici sau aflati in litigiu:
4118 „Clienti incerti sau in litigiu” = 4111 „Clienti”
~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea clientilor:

6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru deprecierea”
privind provizioanele pentru creantelor-clienti
deprecierea activelor circulante ”
- decontarea avansurilor incasate de la clienti (fara T.V.A.):
419 „Clienti-creditori” = 4111 „Clienti”
- incasarea inainte de termen a unei creante de la un client, situatie in

care se acorda un scont:
% = 4111 „Clienti”
667 „Cheltuieli privind sconturile
acordate”
Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si servicii pe credit

comercial, catre clienti cu exprimare in valuta
Creantele privind livrarea bunurilor, executarea de lucrari sau prestarea de

servicii catre clienti cu exprimare in valuta, se inregistreaza in debitul contului
4111 „Clienti”, in corespondenta cu conturile de venituri din vanzari, dupa ce in
prealabil s-a efectuat transformarea devizelor in lei pe baza cursului valutar la data
respectiva.
Pentru livrarile la export nu se calculeaza si nu se efectueaza taxa pe valoare

adaugata colectata, iar taxa pe valoare adaugata deductibila rezultata din
achizitionarea bunurilor si serviciilor destinate realizarii operatiilor de export se
recupereaza de la bugetul statului sau se deduce din taxa pe valoare adaugata
colectata rezultata din vanzarea altor valori pe piata interna.
Pana in momentul incasarii creantelor cursul valutar al monedei convertibile,

in care sunt evaluate bunurile facturate, poate sa scada sau sa creasca.
Aceasta situatie implica urmatoarele inregistrari contabile:
- in cazul in care cursul valutar al devizelor a crescut, in momentul

incasarii creantelor, societatea realizeaza un venit din diferenta de curs valutar, ce
se reflecta astfel:
5124 „Conturi la banci in valuta” = %
4111 „Clienti”
valutar”
- in cazul in care cursul valutar al devizelor a scazut, in momentul

incasarii creantelor se realizeaza o pierdere, ce se evidentiaza astfel:
% = 4111 „Clienti”
curs valutar”
La inchiderea exercitiului financiar vom avea urmatoarele inregistrari ca

urmare a diferentelor favorabile sau nefavorabile de curs valutar:
- se inregistreaza diferentele favorabile de curs valutar:
4111 „Clienti” = 765 „Venituri di diferente de curs
valutar”
- se inregistreaza diferentele nefavorabile de curs valutar:
665 „Clienti din diferente de curs = 4111 „Clienti”
valutar”
3.3.1.2. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI
DE BUNURI SI SERVICII PE CREDIT CAMBIAL
Plata de catre clienti a contravalorii bunurilor livrate, lucrarilor executate sau

a serviciilor prestate se poate efectua in numerar, prin virament ori prin remiterea
de cecuri sau efecte comerciale.
Vanzarile pentru care furnizorul accepta un bilet la ordin emis de catre client
poarta denumirea de vanzari pe credit cambial.
Decontarile pe baza de efecte comerciale vor genera in contabilitatea

vanzatorului, inregistrari contabile in care intervine contul 413 „Efecte de primit
de la clienti”.
Se mentioneaza faptul ca, in acest cont se evidentiaza doar acceptul de

principiu al unui efect comercial stipulat intr-un contract de vanzare-cumparare
sau acceptul teoretic pe baza unei intelegeri privind amanarea scadentei unei
creante.
Biletul la ordin primit, aflat la dispozitia furnizorului se reflecta in contul de
trezorerie 5113 „Efecte de incasat”.
Contul 413 „Efecte de primit de la clienti” are functia contabila de activ si se

reflecta astfel:
- sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale,

acceptate;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de

clientii externi, a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la
- efectele comerciale primite de la clienti;
- sumele incasate de la clienti prin conturi curente;
- diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor

comerciale in devize;
- diferentele nefavorabile de curs valutar eferente creantelor datorate de

clientii externi a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la
Soldul contului 413 „Efecte de primit de la clienti” este debitor si reprezinta

Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si

servicii pe credit cambial
Vanzarea de bunuri si servicii pe credit cambial implica urmatoarele

- reflectarea sumelor datorate de clienti, reprezentand valoarea efectelor

comerciale acceptate:
413 „Efecte de primit de la clienti” = 4111 „Clienti”
- evidentierea efectelor comerciale primite de la clienti:
5113 „Efecte de incasat” = 413 „Efecte de primit de la clienti”
- incasarea prin contul de la banca in lei a creantelor inregistrate initial

ca efecte de primit pe baza termenului stabilit intre vanzator si cumparator:
5121 „Conturi la banci in lei” = 413 „Efecte de primit de la clienti”
Efectele comerciale pot fi acceptate si pentru creante in valuta.
- incasarea prin banca a creantelor, evidentiate initial ca efecte de

primit, cu diferente nefavorabile de curs valutar:
% = 413 „Efecte de primit de la clienti”
curs valutar”
- incasarea prin banca a creantelor, inregistrate initial ca efecte de primit,

cu diferente favorabile de curs valutar:
413 „Efecte de primit de la clienti”
valutar”
La inchiderea exercitiului financiar cu ocazia evaluarii creantelor in devize a

caror decontare urmeaza sa se efectueze pe baza de efecte comerciale pot sa apara
diferentele favorabile sau nefavorabile de curs valutar ce implica urmatoarele
- reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente creantelor

datorate catre clientii externi, a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte
comerciale, la finele exercitiului financiar:
413 „Efecte de primit de la clienti” = 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
- evidentierea diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente

creantelor de incasat de la clientii externi a caror decontare se efectueaza pe baza
de efecte comerciale:
665 „Cheltuieli din diferente de curs = 413 „Efecte de primit de la clienti”
valutar”
3.3.2. CONTABILITATEA CREANTELOR
NEINCASATE LA TERMEN
Pentru unele creante exista riscul de a nu putea fi recuperate, incasarea lor
devenind astfel incerta.
Creantele care nu sunt incasate la termen atrag unele daune datorita neintrarii
valorilor respective in circuitul economic al furnizorilor.
Contabilitatea acestor creante se realizeaza cu ajutorul contului 4118 „Clienti

incerti sau in litigiu”, care tine evidenta clientilor rau platnici, dubiosi sau aflati in
litigiu, respectiv a creantelor neincasate in termen si a caror recuperare a devenit
nesigura.
Contul 4118 „Clienti incerti sau in litigiu” este un cont de active circulante in
decontare, cu functia contabila de activ si se reflecta astfel:
In debitul contului se inregistreaza :
- valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor

executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu;
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in

litigiu, la inchiderea exercitiului.
In creditul contului se evidentiaza :
- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau

in litigiu;
- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti, la

inchiderea exercitiului;
- sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la

clientii incerti sau in litigiu;
- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor
incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugata.
Soldul contului 4118 „Clienti incerti sau in litigiu” este debitor si reprezinta
sumele datorate de clientii incerti sau in litigiu.
Operatii economice privind creantele neincasate la termen
Creantele care nu au fost incasate in termenul prevazut, implica urmatoarele

- evidentierea valorii bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau

lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici incerti sau in litigiu:
4118 „Clienti incerti sau in litigiu” = 4111 „Clienti
~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea creantelor:
6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru
privind provizioanele pentru deprecierea creantelor-clienti”
deprecierea activelor circulante
- incasarea clientilor incerti in lei, prin casierie si in contul de disponibil

de la banca :
% = 4118 „ Clienti incerti sau in litigiu
5121 „ Conturi la banci in lei ”

~ concomitent, cu incasarea clientilor incerti se anuleaza provizionul
constituit anterior:
491 „Provizioane pentru deprecierea = 7814 „Venituri din provizioane
creantelor - clienti” pentru deprecierea
activelor circulante”
- trecerea la pierderi a clientilor insolvabili:
% = 4118 „Clienti incerti sau in litigiu”
654 „ Pierderi din creante si
debitori diversi”
~ concomitent, clientii insolvabili se trec in contul extrabilantier 8034,

astfel:
D : 8034 „Debitori scosi din activ ,
~ anularea provizioanelor constituite anterior, concomitent cu trecerea pe

pierderi a clientilor insolvabili:
creantelor-clienti ” pentru deprecierea activelor

circulante”
Creantele scoase din activ si reflectate in contul extrabilantier 8034

„Debitori scosi din activ, urmariti in continuare” se mentin inregistrate in acest
cont pana la implinirea termenului de prescriere, perioada in care se efectueaza
demersuri pentru incasare.
- reactivarea clientilor insolvabili:
4111 „Clienti” = %
754 „Venituri din creante reactivate
si debitori diversi”
4427 „T.V.A colectata”
~ concomitent :
C: 8034 „Debitori scosi din activ,
Creantele neincasate in termen pot fi exprimate si in valuta. In acest caz pot

sa apara diferente favorabile sau nefavorabile, aferente clientilor incerti sau in
litigiu, cu ocazia incasarii lor, ce se evidentiaza astfel:
~ diferentele favorabile:
4118 „Clienti incerti sau in litigiu”

765 „Venituri din diferente de
curs valutar”
~ diferentele nefavorabile:
% = 4118 „Clienti incerti sau in litigiu”
665 „ Cheltuieli din diferente
de curs valutar”
Concomitent, se anuleaza provizionul constituit anterior pentru deprecierea

creantelor.
La data intocmirii bilantului contabil, in urma evaluarii creantelor incerte in

devize pot interveni diferente de curs valutar, care genereaza urmatoarele
articole contabile:
- reflectarea diferentelor de curs valutar, care genereaza urmatoarele articole

contabile:
665 „Cheltuieli din diferente = 4118 „Clienti incerti sau in litigiu”
de curs valutar”
- evidentierea, la inchiderea exercitiului, a diferentelor de curs valutar

favorabile, aferente clientilor incerti:
4118 „ Clienti incerti sau in litigiu” = 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
3.3.3. CONTABILITATEA CREANTELOR
NEEXIGIBILE
Pentru unele vanzari, executari de lucrari sau prestari de servicii, exista

situatii cand, la data livrarii nu poate fi intocmita factura.
Acestea sunt creante neexigibile in momentul livrarii si se refera mai ales la

vanzarile nestocabile cum ar fi: livrarile de energie de orice fel, de apa sau de
servicii telefonice. Creantele devin neexigibile odata cu intocmirea facturii si
aducere ei la cunostinta clientului.
Creantele neexigibile se inregistreaza in contul 418 „Clienti-facturi de

intocmit”, cu conditia ca acestea sa fie precis evaluabile.
Totodata se calculeaza si se evidentiaza si taxa pe valoarea adaugata care in

acest moment este neexigibila de natura celei colectate.
Contul 418 „Clienti – facturi de intocmit”, are functia contabila de activ.
In debitul contului se inregistreaza :
- valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor

prestate catre clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit
facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta;
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize,

inregistrate la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi.
In creditul contului se evidentiaza :
- valoarea facturilor intocmite;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor – facturi de

intocmit;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize,

nefacturate la inchiderea exercitiului.
Soldul contului 418 „Clienti-facturi de intocmit” este debitor si reprezinta

valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru
care nu s-au intocmit facturi.
Operatii economice privind creantele neexigibile
Creantele pentru care nu s-au intocmit facturi, implica urmatoarele

- livrarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii catre

clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi:
418 „Clienti-facturi de intocmit” = %
701 „Venituri din vanzarea produselor
finite”
…… .……………………………
708 „Venituri din activitati diverse”

- intocmirea facturii, moment in care creanta devine neexigibila:
4111 „Clienti ” = 418 „ Clienti-facturi de intocmit”
~ concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. exigibila de

natura celei colectate:
4428 „T.V.A. neexigibila” = 4427 „T.V.A. colectata ”
In situatia in care, creantele sunt exprimate in devize, in momentul intocmirii

facturii pot aparea diferente nefavorabile sau favorabile de curs valutar aferente
clientilor – facturi de intocmit, ce se reflecta astfel:
- evidentierea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente

clientilor-facturi de intocmit, la data intocmirii facturii:
% = 418 „Clienti-facturi de intocmit”
4111 „Clienti”
665 „Cheltuieli din diferente
de curs valutar”
- reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente clientilor

nefacturati in momentul intocmirii facturii:
4111 „Clienti” = %
418 ” Clienti-facturi de intocmit”
valutar”
Si in aceste ultime doua cazuri, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A.
colectata.
La inchiderea exercitiului financiar trebuie sa se calculeze si sa se evidentieze

diferentele de curs valutar aferente creantelor pentru care nu s-au intocmit facturi,
cazuri ce implica inregistrarile:
- reflectarea valorii diferentelor favorabile de curs valutar, aferente

creantelor in devize, existente la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au
intocmit facturi:
418 „Clienti-facturi de intocmit” = 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
- evidentierea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente

creantelor in devize, existente la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au
intocmit facturi:
665 „Cheltuieli din diferente = 418 „Clienti-facturi de intocmit”
de curs valutar”
3.4. CONTABILITATEA
PROVIZIOANELOR
PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
Respectarea principiilor contabile impune luarea unor masuri astfel incat

contabilitatea sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, deci implicit si a
datoriilor si a creantelor. Aceasta evalueaza, la intrarea lor in patrimoniu, la
valoarea nominala.
Principiul presupune, luarea in considerarea a oricarei deprecieri, astfel incat

in documentele de sinteza sa apara informatii corespunzatoare despre deprecieri, in
scopul de a obtine date corecte, care sa reflecte valoarea reala a elementelor
patrimoniale.
Creantele unitatilor economice se pot deprecia, depreciere in urma careia nu

se pot incasa aceleasi valori ca urmare a insolvabilitatii clientilor.
De asemenea, creantele ce provin din ajutoare acordate altor unitati din

cadrul grupului se pot deprecia ca urmare a insolvabilitatii lor, risc ce poate fi
intalnit si la creantele incorporate in debitori diversi.
Deprecierile care apar pot fi: reversibile sau ireversibile.
Contabilitatea provizioanelor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 49

„Provizioane pentru deprecierea creantelor”, in care sunt cuprinse trei conturi,
diferentiate in functie de natura creantelor pentru care se constituie provizioane si
anume:
- contul 491 „Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti”;
- contul 495 „Provizioane pentru deprecierea creantelor-decontari in

cadrul grupului si cu asociatii”;
- contul 496 „Provizioane pentru deprecierea creantelor-debitori

diversi”.
Toate conturile au functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:
In creditul conturilor inregistreaza:

- constituirea de provizioane, de regula la inchiderea exercitiului
financiar, dar si in cursul lui, pentru reflectarea in bilant ori de cate ori apar creante
neincasate in termen care prezinta riscul de a nu putea fi recuperate.
In debitul conturilor se evidentiaza:
- diminuarea sau anularea provizioanelor constituite anterior.
Soldul conturilor din grupa 49 „Provizioane pentru deprecierea creantelor”

este creditor si reprezinta provizioanele constituite pentru deprecierea creantelor.
Operatii economice privind provizioanele pentru
deprecierea creantelor
Constituirea si utilizarea provizioanelor pentru deprecierea creantelor implica

urmatoarele inregistrari contabile:
- constituirea sau majorarea provizioanelor pentru deprecierea

clientilor:
6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru deprecierea
privind provizioanele pentru creantelor-clienti
deprecierea activelor circulante”
- se inregistreaza constituirea sau majorarea provizioanelor pentru

deprecierea creantelor din ajutoarele acordate in cadrul grupului sau asociatiilor:
6864 „Cheltuieli financiare = 495 „Provizioane pentru deprecierea
privind provizioanele pentru creantelor-decontarii in cadrul

deprecierea activelor circulante” grupului si cu asociatii
- se inregistreaza constituirea sau majorarea provizioanelor pentru

deprecierea debitorilor:
6814 „Cheltuieli de exploatare = 496 „Provizioane pentru deprecierea
privind provizioanele pentru creantelor-debitori diversi

deprecierea activelor circulante”
- se inregistreaza anularea sau diminuarea provizioanelor pentru

deprecierea clientilor:
creantelor-clienti” pentru deprecierea activelor
circulante

deprecierea creantelor din ajutoarele acordate in cadrul grupului sau asociatiilor:
creantelor-decontarilor in cadrul pentru deprecierea activelor
grupului si cu asociatii circulante

deprecierea debitorilor:
creantelor-debitori diversi pentru deprecierea activelor
circulante
CAP IV. MONOGRAFIE CONTABILA A
DECONTARILOR CU FURNIZORII SI
CLIENTII LA
S.C. „GRIMEX S.A.” TARGU JIU
4.1. EVIDENTA DECONTARILOR CU
FURNIZORII
- se inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile la costul de

achizitie de 1581,6930 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr.
3589600/05.12.2004 anexa 1:
% = 401 „Furnizori” 1882,2147
3028 „Alte materiale consumabile” 1581,6930
4426 „T.V.A. deductibila” 300,5217
- se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 1882,2147

lei, conform ordinului de plata nr. 213245/05.12.2004 anexa 2:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la banci in lei” 1882,2147
- se inregistreaza achizitionarea unui furtun la costul de achizitie de

1733,3766 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 1795862/10.12.2004
anexa 3:
% = 401 „Furnizori” 2062,7181
3021 „Materiale auxiliare” 1733,3766

- se inregistreaza achizitionarea de profile la costul de achizitie de

3884,6900 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 5361536/16.12.2004
anexa 5:
% = 401 „Furnizori” 4622,7811
301 „Materii prime” 3884,6900

- se inregistreaza achizitionarea de electrozi la costul de achizitie 25000

lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 0304722/19.12.2004 anexa 7:
% = 401 „Furnizori” 29750
301 „Materii prime” 25000
4426 „T.V.A. deductibila” 4750
- se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 29750 lei,

conform ordinului de plata nr. 2113445/19.12.2004 anexa 8:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la banci in lei” 29750
- se inregistreaza achizitionarea de oxigen lichid la costul de achizitie

de 11002,6720 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr.
2551533/22.12.2004 anexa 9:
% = 401 „Furnizori” 13093,1797
301 „Materii prime” 11002,6720

- se inregistreaza serviciile prestate de catre S.C. BEGA ERMAT S.A.

la pretul de 4719,0912 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr.
0102364/26.12.2004 anexa 11:
% = 401 „Furnizori” 5615,7185

executate de terti” 4719,0912

- se inregistreaza transportul unor marfuri de la Brasov la Ploiesti in

valoare de 13,6850 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr.
6739489/28.12.2004 anexa 13:
% = 401 „Furnizori” 13,6850
624 „Cheltuieli cu transportul de
bunuri si personal” 11,5000
- se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 13,6850 lei,

conform chitantei nr. 4442221/28.12.2004 anexa 14:
401 „Furnizori” = 5121 „Casa in lei” 13,6850
- se inregistreaza consumul de energie la costul de 19157,0626 lei cu

T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 7247017/29.12.2004 anexa 15:
% = 401 „Furnizori” 22796,9045

si apa” 19157,0626

- se inregistreaza consumul de gaze naturale la costul de 11227,8737 lei

si T.V.A. aferent de 19%, conform facturii fiscale nr. 5576270/29.12.2004 anexa
17:
% = 401 „Furnizori” 13361,1697
604 „Cheltuieli privind materialele
nestocate” 11227,8737

- se inregistreaza achizitionarea unui mijloc de transport la pretul de

31500 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 65921456/02.01.2005
anexa 19:
% = 404 „Furnizori de imobilizari” 37485

2133 „Mijloace de transport” 31500
4426 „T.V.A. deductibila” 5985
- se inregistreaza evidentierea biletului la ordin emis pentru achizitia

mijlocului de transport, acceptat de catre furnizor, in suma de 37485 lei anexa 20:
404 „Furnizori de imobilizari” = 405 „Efecte de platit pentru 37485
imobilizari”
- se inregistreaza achitarea la scadenta a efectului comercial, conform

ordinului de plata nr. 47635/04.01.2005 in suma de 37485 lei anexa 21:
405 „Efecte de platit pentru = 5121 „Conturi la banci in lei” 37485
imobilizari”
- se inregistreaza aprovizionarea cu rechizite de birou, incluse direct pe

cheltuieli, fara factura, in valoare de 254,4500lei, conform avizului de insotire a
marfii nr. 324565/06.01.2005 anexa 22:
% = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 302,7955
604 „Cheltuieli privind
materialele nestocate ” 254,4500
4428 „T.V.A. neexigibila” 48,3455
- se inregistreaza primirea facturii fiscale pentru rechizitele receptionate

fara factura, fara diferente fata de valoarea stabilita in avizul de insotire a marfii
nr. 3324565/07.01.2005 anexa 23:
408 „Furnizori-facturi nesosite” = 401 „Furnizori” 302,7955
~ concomitent se inregistreaza T.V.A. neexigibila in suma de 48,3455 lei

care devine deductibila, conform facturii nr. 3324565/07.01.2005 anexa 23:
4426 „T.V.A. deductibila” = 4428 „T.V.A. neexigibila” 48,3455
- se inregistreaza achitarea obligatiei catre furnizor cu numerar in

valoare de 304,64 lei, conform chitantei nr. 54345/07.01.2005 anexa 24:
401 „Furnizori” = 5311 „Casa in lei” 304,64
- se inregistreaza achizitionarea de vopsea deruginol, diluant impreuna

cu ambalajele aferente in suma de 2497,25 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii
fiscale nr. 1984461/20.01.2005 anexa 25:
% = 401 „Furnizori” 2971,7275
301 „Materii prime” 1800
3028 „Alte materiale consumabile” 437,25
381 „Ambalaje” 260
- se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in valoare de

2971,7275 lei, conform ordinului de plata nr. 435678/22.01.2005 anexa 26:
- se inregistreaza consumul de energie la costul de 30477,8026 lei,

conform facturii fiscale nr. 7343020/29.01.2005 anexa 27:
% = 401 „Furnizori” 30477,8026
si apa” 25611,5988

4.2. EVIDENTA DECONTARILOR CU
CLIENTII
- se inregistreaza vanzarea de casete brut turnate in valoare de 3087,5

lei, conform facturii fiscale nr. 0144425/05.12.2004 anexa 29:
4111 „Clienti” = % 3674,1250
produselor finite” 3087,5
4427 „T.V.A. colectata” 586,6250
- se inregistreaza incasarea sumei datorate de client in valoare de

5121 „Conturi la banci in lei” = 4111 „Clienti” 3674,1250

- se inregistreaza vanzarea unor ghirlande pentru care nu s-a intocmit
factura in valoare de 15778 lei, conform avizului de insotire a marfii nr.
8872790/15.12.2004 anexa 31:
418 „Clienti-facturi de intocmit” = % 18775,8200
produsele finite” 15778
4427 „T.V.A. neexigibila” 2997,8200
- se inregistreaza intocmirea facturii fiscale pentru ghirlandele vandute

in valoare de 15778 nr. 0144464/17.12.2004 anexa 32:
4111 „Clienti” = „Clienti-facturi de intocmit” 18775,8200
~ concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. colectata,

conform facturii nr. 0144464/17.12.2004 anexa 32:
4428 „T.V.A. neexigibila” = 4426 „T.V.A. colectata” 2997,8200
- se inregistreaza incasarea sumei datorate de client in valoare de

5121 „Conturi la banci in lei” = 4111 „Clienti” 18775,8200
- se inregistreaza darea in chirie a unui motor in valoare de 379,4175

4111 „Clienti” = % 451,5068
706 „Venituri din redevente

locatii de gestiune si chirii” 379,4175
4427 „T.V.A. colectata” 72,0893
- se inregistreaza incasarea chiriei la scadenta, pe motor in valoare de

451,5068 lei, conform chitantei nr. 445222/15.01.2005 anexa 35:
5311 „Casa in lei” = 4111 „Clienti” 451,5068
- se inregistreaza vanzarea unui mijloc de transport in valoare de 25000

4111 „Clienti” = % 29750
marfurilor” 25000
4427 „T.V.A. colectata” 4750
- se inregistreaza incasarea sumei datorate de client pentru mijlocul de

transport achizitionat in valoare de 29750 lei, conform ordinului de plata nr.
6789877/28.01.2005 anexa 37:
5121 „Conturi la banci in lei” = 4111 „Clienti” 29750
4.3. CONCLUZII SI PROPUNERI

Societatea S.C. „Grimex” S.A. se dovedeste a fi o firma serioasa care stie sa-
si administreze competent activitatea desfasurata.
Succesul sau se datoreaza unor atuuri importante, cum ar fi: imagine buna
(rapiditate in serviciu, ,,descurcareti”, sens al serviciului vizavi de clientela,
concurenta tehnica apreciata de clienti, puternica motivatie a colaboratorilor,
corectitudine a acestora fata de patron, furnizori si clienti) si bine administrata.
Ca orice afacere s-a confruntat si cu situatii dificile dar a reusit sa le faca fata
cu succes, fapt dovedit de situarea sa pe primul loc, in domeniu, in preferintele
clientilor.
Din punct de vedere al inregistrarilor in contabilitate, firma incearca sa-si

inregistreze corect activitatea pe cele trei categorii de activitati desfasurate:
productie, comert si prestari servicii.
Pentru o evidenta contabila mai usor de tinut si verificat se recomanda

folosirea unui program de contabilitate (ASSCON, ORACLE, ETC) si astfel
inregistrarea tuturor operatiilor pe calculator.
In ceea ce priveste operatiunile privind decontarile cu furnizorii si clientii se

recomanda o diversificare cat mai mare a tipurilor de vanzari si cumparari precum
cele pe credit cambial si cele pe credit comercial.
Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii

importante de elemente patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul ca
societatii S.C. „Grimex” S.A. isi desfasoara activitatea in contextul unui sistem
complex de relatii de decontare stabilite cu tertii,persoane juridice si fizice.
Volumul si diversitatea acestor relatii sunt influentate in mare masura de
natura si complexitatea activitatilor desfasurate , care impun existenta unor
colaborari permanente cu numerosi furnizori si clienti.
Imbunatatirile sunt mereu binevenite asigurand un rezultat pozitiv al situatiei

patrimoniului societatii.
Societatea isi propune realizarea unor investitii pentru retehnologizare,

modernizare si rentabilizare.
Pentru realizarea acestor investitii societatea urmeaza sa utilizeze resursele

financiare provenite din vanzari cat mai mari.
Investitiile pentru retehnologizare propuse au in vedere achizitionarea unor

masini si utilaje performante noi, care sa permita diminuarea costurilor de
productie, cresterea nivelului calitativ al produselor si serviciilor realizate de
societate.
Obiectivele propuse pentru dezvoltarea societatii sunt:
- reactualizarea normelor de lucru;

- achizitionarea de la terti de produse intermediare mai ieftine si
utilizarea capacitatilor proprii pentru realizarea de produse mai rentabile;
- dezvoltarea si extinderea de activitati noi, conexe domeniului
principal de activitate ;
- adoptarea unui sistem eficient si avantajos pentru societate de
selectie pentru materiile prime materialele utilizate;
- crearea unor compartimente productive noi ;
- eliminarea din procesul de productie a unor produse depasite, care nu
mai au cautare pe piata ;
- introducerea in fabricatie a unor produse noi pentru societate, da care
sunt cautate in special pe piata externa;
- rentabilizarea activitatii societatii.
La nivelul compartimentelor trebuie luate urmatoarele masuri:
- utilizarea eficienta a retelei de calculatoare si instruire a personalului;

- imbunatatirea programelor de evidenta si control informatizat;
- instruirea corecta a personalului cu privire la atributiile de serviciu
procedurile de lucru.
In urmatoarea perioada urmeaza a fi realizate obiectivele propuse.
ANEXE
ANEXA 1
Seria GJ XKC nr:3589600

Furnizor: S.C. COMTEC S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A
(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid)

Nr de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr de inmatriculare la Registrul
Comertului: j18/1085/91 Comertului: j18/229/91
Nr de inregistrare Nr de inregistrare
fiscala :R2159780 fiscala: R2159127
Sediul (localitatea, str, ,nr): Sediul (localitatea,str, nr):
B-dul C. Brincusi, Nr. 3A, PH Str Macului Nr 1, Ph
Contul: Contul:
RO34RNCB2800000002350001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR SUC GJ Banca: BCR SUC GJ

Nr.facturii: 3589600
Data(ziua, luna, anul):05.12.2004
Nr. avizinsotire a marfii:
(daca este cazul)
TVA 19%
Nr Denumirea produselor U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoarea

crt sau a serviciilor -lei-
(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Cerneala LexmarK Ml 1000 3,2 320 60,8
2 Ribon OKI ML Buc 5 7,5 37,5 7,125
3 Cd Verbatim Buc 10 1,5 15 2,85
4 Adaptor tastatura Buc 2 5 10 1,9
5 Ribon Epson LQ Buc 5 7,5 37,5 7,125
6 Toner Minolta EP 70 Buc 1 11,0110 110,110 2,0921
7 Toner Minolta EP 2120 Buc 2 28 56 10,64
9 Diskette FullMarK Negru Buc 10 0,75 7,5 1,425
10 Ribon SeiKosa SBP Buc 5 45 225 42,75
12 Cartus LexmarK color Buc 1 119,8174 119,8174 22,7653
13 Cd Rw LG Buc 2 80,8229 16,1646 3,0713
14 Tastatura WIN 95 Buc 4 24,0500 96,2 18,278
15 Mouse A4 Tech Swop3 Buc 8 35 280 53,2

X
Semnatura Total de plata

(col.5+col.6)
de 1882,2147
Primire
ANEXA 2
ORDIN DE 213245 PLATITI 1581,6930 LEI

PLATA adica
Omiecincisuteoptzecisiunudeleisisaisecisinouadebanii
PLATITOR: S.C. „Grimex” S.A. Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:
Tg-Jiu S.C.„Comtec” S.R.L.
……………….
Cod fiscal R2159157 Din cont: ………………. In

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO34RNCB2800000002350001
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana
Suc GJ ………………. Suc GJ
……………….
……………….
L.S.
Reprezentand plati: factura fiscala. Semnatura Data Exp
nr. 3589600 din Platitorului 05.12.2004 3
05.12.2004
ANEXA 3
Seria AGXJE nr:1795862
Furnizor: S.C. ROLAST S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A
(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma juridica)


fiscala: R129154 fiscala: R2159127
Str Dobrogeanu Gherea, nr 1 Str Macului N1, Gj
Contul: Contul:
SV 5761650300 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BRD Pitesti Banca: BCR SUC GORJ
Nr. aviz insotire a marfii:
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 FURTUN IP M 149 11,6334 1733,3766 329,3415
Semnatura Date privind expeditia Total 1733,3766 329,3415
si stampila Numele delegatului Cimpu Miron din X
furnizorului Buletinul/ cartea de identitate care
accize
seria GZ .nr. 084479 eliberat(a)Pol (col.5+col.6)
de 2062,7181
Tg-Jiu
primire
Mijlocul de transport AUTO
nr. GJ 24 GRX
Expedierea s-a efectuat in prezenta
noastra la data de 10.12.04 ora 14:33
Semnaturile
ANEXA 4
ORDIN DE NR: 234345 PLATITI 2062,7181 LEI

PLATA adica
douamiisaisecisidoideleisisaptezecisiunudebanii
PLATITOR: S.C. „Grimex” S.A Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:
GORJ S.C.„Rolast” S.R.L.
……………….

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. SV 5761650300
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Romana pentru
Suc GORJ ………………. Dezvoltare Suc Pitesti
……………….
……………….
L.S.
10.12.2004
ANEXA 5
Seria GL VFD nr:5361536
Furnizor: S.C. MAIRON S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul
Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare
Str Drumul Viilor, Nr.59 Galati Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO70RNCB2700000000180001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Galati Banca: BCR SUC GORJ
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 PROFILE Kg 1622 2,3950 3884,6900 738,0911

X
si stampila Numele delegatului Iosif Mihai din
seria GZ .nr. 084345 eliberat(a)Pol accize

Tg-Jiu (col.5+col.6)
de 4622,7811
primire
nr. GJ 23 GRX
noastra la data de 16.12.04 ora 14
Semnaturile
ANEXA 6

PLATA adica
patrumiisasesutedouazecisidoisisaptezecisioptdebani
Tg.- Jiu S.C.„Mairon” S.A.
……………….

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO70RNCB2700000000180001
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana Suc
Suc Gorj ………………. Galati
……………….
……………….
L.S.
16.12.2004
ANEXA
7
Seria GJ VEC nr:0304722
Furnizor: S.C. Metalcolect PROD S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Str B-dul Republici ,bl20, et3, ap.1 GJ Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO05RNCB2800000068890001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR SUC GORJ Banca: BCR SUC GORJ
Nr.facturii:0304722
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 ELECTROZI Kg 1000 25 25000 4750
Semnatura Date privind expeditia Total 25000 4750
si stampila Numele delegatului Laradus Ghe din X
seria GZ .nr.008540 eliberat(a)Pol accize

de 29750
primire
nr. GJ 26 GRX
Semnaturile
ANEXA 8
ORDIN DE NR: 2113445 PLATITI 29750 LEI

PLATA adica
douazecisinouademiisisaptesutecincizecidelei
Tg.- Jiu S.C.„Metalcolect PROD” S.A.
……………….

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO05RNCB2800000068890001
Suc Gorj ………………. Gorj
……………….
……………….
L.S.
19.12.2004
ANEXA 9
Seria VL VED nr:2551533
Furnizor: S.C. CRIOSTAR S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Str General Magheru, Nr.8 Valcea Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO81RNCB4800000335960001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Valcea Banca: BCR SUC GORJ
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 OXIGEN LICHID Lit 8000 1,3753 1100,267 209,050
si stampila Numele delegatului Iosif Mihai din X
seria PH .nr.434726 eliberat(a)Pol accize

Ploiesti (col.5+col.6)
de 1309,317
primire
nr. PL 26 FLA
Semnaturile
ANEXA 10

PLATA adica
omietreizutenoualeisitreisutesaptesprezecebani
Tg.- Jiu S.C.„Criostar” S.R.L
……………….

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO81RNCB4800000335960001
Suc Gorj ………………. Valcea
……………….
……………….
L.S.
nr.2551533 din Platitorului 23.12.2004 3
22.12.2004
ANEXA 11
Seria PH XJB nr:0102364
Furnizor: S.C. BEGA ERMAT S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Str Pompierilor, nr.6, Ploiesti Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO52RNCB3900000079050001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Ploiesti Banca: BCR SUC GORJ
(daca este cazul)

TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Prestari servicii macara h 136 34,6992 4719,0912 896,6273
RDK 630
si stampila Numele delegatului Ionescu Ion din X
seria PV .nr.432226 eliberat(a)Pol accize

Ploiesti (col.5+col.6)
de 5615,7185
primire
nr. PL 23 BEG
Semnaturile
ANEXA 12

PLATA adica
cincimiisasesutecincisprezceceleisisaptesuteoptsprezecebani
Tg.- Jiu S.C.„Bega Ermat” S.A.
Cod fiscal R2159157 Din cont: In
………………. cont:
RO17RNCB2800000000750001 RO52RNCB3900000079050001
De la Banca Comerciala Romana ………………. La Banca: Comerciala Romana Suc
Suc Gorj Pitesti
……………….
……………….
……………….
……………….
L.S.
nr.0102364 Platitorului 26.12.2004 3
26.12.2004
ANEXA 13
Seria B VET nr:6739489
Furnizor: S.C. Cargus International S.R.L Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Str Revolutiei, Nr.12, Sect. 1, Bucuresti Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO98RNCB5065000023000001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Plevnei Banca: BCR Tg-jiu
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 TRANSPORT MARFA 11,5000 2,1850
BRASOV - TG-JIU
si stampila Numele delegatului Nanu Marcel din X

Sect. 1 Bucuresti (col.5+col.6)
de 13,6850
primire
nr. B 23 CRG
Semnaturile
ANEXA
14
S.C.Cargus International S.R.L.
Nr. de inregistrare in Registrul Comertului
J40/4999/1993
Sediul Bucuresti
Judetul: Sect 1.
CHITANTA NR. 4442221
Data 28.12.2004
Am primit de la S.C. GRIMEX S.A.
Adresa Aleea Macului Nr.1, Tg.- Jiu , GORJ
Suma de 13,6850 treisprezeceleisisasemiioptsutecincizecidebani
Reprezentand c/v FF nr.6739489 /28.12.2004
Casier,
ANEXA 15
Seria GJ XKO nr:7247017
Furnizor: S.C. F.D.F.E.E. Electrica Oltenia S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A


Str Republici, Nr.1, Tg-jiu Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO96RNCB2800000000140001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Tg-jiu Banca: BCR Tg-jiu
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Energie activa Kwh 131640 24595,7250 4673,1877
2 Kw 1287 24037,1902 4567,0661
Putere 48632,9152 9240,2539
Total valoare 29475,8526 5600,4120
Val ff consum estimat 19157,0626 3639,8419
Diferenta de plata 22796,9045
Total de plata
si stampila Numele delegatului Ing Radu Ion din X
accize
seria GZ .nr.434353 eliberat(a)Pol (col.5+col.6)
de 22796,9045
Sect. 1 Bucuresti
primire
Mijlocul de transport
nr.
noastra la data de ora
Semnaturile
ANEXA 16

PLATA adica
douazecisidouademiisaptesutenouazecisisasesinouamiipatruzecisicincidebani
Tg.- Jiu S.C.„F.D.F.E.E. Electrica Oltenia”
………………. S.A.

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO96RNCB2800000000140001
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana Tg-
Suc Tg-jiu ………………. jiu
……………….
……………….
L.S.
nr. 7247017 Platitorului 29.12.2004 3
29.12.2004
ANEXA 17
Seria GJ XKX nr:5576270
S.C. D.G.N. Distrigaz SUD S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) (denumire, forma jurid)
Nr. de inmatriculare in Registrul Nr. de inmatriculare la Registrul
Str B-dul Marasesti, Nr.4-5, sect. 4 Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO17CRDZ007A000020475001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: ROMEXTERRA BANK Titan Banca: BCR Tg-jiu
Sucursala: S.C.D.G.N. Distrigaz SUD S.A. Tg-jiu
Sediul: Str A. I. Cuza, Nr.5, Tg-jiu
Nr. de inregistrare la Registrul Comertului:
J18/124/00
Nr. inregistrare fiscala : R13179650
Contul: RO11RNCB2800000012510001
Banca: B.C.R. Tg-jiu
FACTURA FISCALA
TVA 19%
Index nou Index vechi Pret Valoarea TVA Total Valoare

(Lei/mc) Lei Lei Lei
Cantitate Nmc
consum gaze+taxe 17370 8888,9237 1688,8955 10577,8192
consum prezumat achitat 0
Taxa P.I.F. 0 0 0
Taxa incheiere contract 0 0 0
Abonament lunar 2338,9500 444,4005 2783,3505

Semnatura TOTAL 11227,8737 2133,2960 13361,1697
si stampila
furnizorului
Penalitati 0
Suma totala de plata 13361,1697
ANEXA 18

PLATA adica
treisprezecemiitreisutesaizecisiunudemiisiomiesasesutenouazecisisaptedebanii
Tg.- Jiu S.C. „D.G.N. Distrigaz SUD” S.A.
……………….

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO11RNCB2800000012510001
……………….
……………….
L.S.
nr. 5576270 Platitorului 30.12.2004 3
29.12.2004
ANEXA 19
Seria GJ XKO nr: 65921456
Furnizor: S.C. Lazar Service S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Contul: Contul:
RO19RNCB2800000000650001 RO17RNCB2800000000750001
Nr.facturii:65921456
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Dacia LOGAN buc 1 31500 31500 5985
si stampila Numele delegatului Radu Vasile din X
seria GV .nr.415353 eliberat(a)Pol accize

Tg-jiu (col.5+col.6)
de 37485
primire
nr.
noastra la data de 02.012005ora13
Semnaturile
VAZUT Voi plati in schimbul acestui BILET LA ORDIN Data emiterii
La data emis in 3 exemplare 02.01.2005

02.01.2005
stipulat la ordin Locul emiterii
De emitent Suma Lei x x x x x 3 7 4 8 5 , 0 0 TG-JIU
S.C. de
Scadenta
GRIMEX (moneda)
S.A.
04.01.2005
Lui S.C. Lazar Service S.R.L. Tg-jiu
…………….
Locul plati
Valoarea reprezinta FF. 65921456 /02.01.2005
Semnatura
emitentului ………………
la vedere
AVALIZAT
EMITENT Semnatura
De………… emitentului
S.C. GRIMEX S.A. Tg-jiu
Pentru
Adresa Str Macului, Nr.1, Tg-jiu
…………….
Cod fiscal R2159127
Semnatura
avalistului Cont RO17RNCB2800000000750001
Deschis la BCR Tg-jiu

ANEXA 20
ANEXA 21

PLATA adica
treizecisisaptedemiipatrusuteoptzecisicincidemii
Tg.- Jiu S.C. „Lazar Service” S.R.L
……………….

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO19RNCB2800000000650001
……………….
……………….
L.S.
Reprezentand plati: bilet la ordin Semnatura Data Exp
emis pentru achizitie Platitorului 04.01.2005 3
ANEXA 22
Seria GJ XKK nr:324565
Furnizor: S.C. DARCOM S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A
(denumirea, forma juridica) AVIZ DE INSOTIRE (denumire, forma jurid)

Nr. de inmatriculare in Registrul A MARFII Nr. de inmatriculare la Registrul
Str Traian, Bl 10, ap 13, Gj Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO16RNCB2700000000850001 RO17RNCB2800000000750001
Numar:324565
TVA 19%
Nr SPECIFICATIA U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea

crt (produse ambalaje, etc) -lei-
(fara tva)
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4)
1 Hartie scris Top 3 15 45
2 Role fax Buc 5 4,5 22,5
3 Dosar plastic Buc 25 0,5 12,5
4 Hartie xerox Top 10 12,5 125
5 Carton A4 Buc 15 0,42 6,3

6 Pixuri Buc 30 0,3 9
7 Lipici Buc 2 1,5 3
8 Dosar cu sina Buc 20 0,3575 7,15
9 Rezerve Buc 5 0,3 1,5
10 Pasta lt Buc 4 4,125 16,5
11 Plic C6 Buc 30 0,05 1,5
12 Plic C5 Buc 30 0,15 4,5

Semnatura Date privind expeditia Total 254,45
si stampila Numele delegatului Paunescu Emil Semnatura

de primire
furnizorului Buletinul/ cartea de identitate
seria GV .nr.425689 eliberat(a)Pol Tg-jiu
Mijlocul de transport nr.
noastra la data de 06.012005 ora12
Semnaturile
ANEXA 23
Seria GJ XKO nr: 3324565
Furnizor: S.C. DARCOM S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A


Str Traian, Bl 10, ap 13, Gj Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO16RNCB2700000000850001 RO17RNCB2800000000750001
Nr.facturii:3324565
Nr. aviz insotire a marfii: 324565
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Hartie scris Top 3 15 45 8,55
2 Role fax Buc 5 4.5 22,5 4,275
3 Dosar plastic Buc 25 0,5 12,5 2,375
4 Hartie xerox Top 10 12,5 125 23,75
5 Carton A4 Buc 15 0,42 6,3 1,197
6 Pixuri Buc 30 0,3 9 1,71
7 Lipici Buc 2 1,5 3 0,57
8 Dosar cu sina Buc 20 0,3575 7,15 1,3585
9 Rezerve Buc 5 0,3 1,5 0,2850
10 Pasta lt Buc 4 4,125 16,5 3,1350

11 Plic C6 Buc 30 0,05 1,5 0,2850
12 Plic C5 Buc 30 0,15 4,5 0,8550

si stampila Numele delegatului Iliescu Vasile din X
seria GV .nr.413212 eliberat(a)Pol accize

de 302,7955
primire
nr.
Semnaturile
ANEXA 24
S.C.DARCOM S.R.L.
J18/245/1992
Sediul Tg-jiu
Judetul: Gorj.
CHITANTA NR. 54345
Data 07.01.2005
Am primit de la S.C. GRIMEX S.A.
Adresa Aleea Macului Nr.1, Tg.- Jiu , GORJ

Suma de 304,64 lei adica treisutepatruleisisaizecisipatrudebanii
Reprezentand c/v FF nr. 3324565 /07.01.2005
Casier,
ANEXA 25
Seria BH XJH nr: 1984461
Furnizor: S.C. CHIMPROD S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Str Chimiei, Nr.3-5, Oradea Str Macului Nr. 1, Gj
Contul: Contul:
RO50BRDE050SV07660530500 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BRD Ag. Rogerius Banca: BCR Tg-jiu
Nr.facturii:198461
(daca este cazul)
TVA 19%
(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Deruginol Kg 500 3,6 1800 342
2 Diluant Kg 165 2,65 437,25 83,0775
3 Bidon Tabla Buc 20 10,5 210 39,9
4 Butoi TDA Buc 1 50 50 9,5

si stampila Numele delegatului Vasile Vasile din X
seria XH .nr.415768 eliberat(a)Pol accize

Oradea (col.5+col.6)
de 2971,7275
primire
nr. BH 12 CHP
Semnaturile
ANEXA 26

PLATA adica
douamiinouasutesaptezecisiunudeleisisaptemiidouasutesaptezecisidoidebanii
Tg.- Jiu S.C. „Chimprod” S.A.
……………….

cont:
RO17RNCB2800000000750001 RO50BRDE050SV07660530500
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Romana de dezvoltare
Suc Tg-jiu ………………. Ag. Roderius
……………….
……………….
……………….
L.S.
Reprezentand plati: factura fiscala Semnatura Data Exp
nr.1984461 din 20.01.2005 Platitorului 22.01.2005 3
ANEXA 27
Seria GJ XKO nr:7343020
Furnizor: S.C. F.D.F.E.E. Electrica Oltenia S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

Contul: Contul:
RO96RNCB2800000000140001 RO17RNCB2800000000750001

(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Putere Kw 1150 25611,5988 4866,2037
2 Total de plata 30477,8026
si stampila Numele delegatului Ing Radu Gama din X

de 30477,8026
primire
nr.
noastra la data de29.01.2005ora12
Semnaturile
ANEXA 28

PLATA adica
treizecidemiipatrusutesaptezecisisaptedeleisioptmiidouazecisisasedebanii
Tg.- Jiu S.C.„F.D.F.E.E. Electrica Oltenia”
………………. S.A.

cont:
RO17RNCB2800000000750001 ………………. RO96RNCB2800000000140001
……………….
……………….
L.S.
ANEXA 29
Furnizor: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C.CARTEXIM S.A

Str Macului, Nr. 1, Gj Str Lotrului Nr 3, Gj
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO47BRDE200SV3118292000
Banca: BCR SUC GORJ Banca: BRD SUC GORJ
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Caseta Brut turnata Buc 325 9,5 3087,5 586,6250
si stampila Numele delegatului: Negrila Ion din X
Seria GX .nr 080987eliberat(a) accize

de 3674,1250
Mijlocul de transport dacia papuc
primire
nr GJ 24 GRX
Expedierea s-a efectuat in prezen-
ta noastra la data de05.12.04 ora 9
Semnaturile
ANEXA 30
PLATA adica
Treimiisasesutesaptezeciisipatrudeleisiomiedouasutecincizecidebanii
PLATITOR: S.C.„Cartexim” S.A. Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:
Tg.- Jiu S.C.„ Grimex” S.A.
……………….

cont:
RO47BRDE200SV3118292000 ………………. RO17RNCB2800000000750001
De la Banca Romanana pentru La Banca: Comerciala Romana Tg-
Dezvoltare Tg-jiu ………………. jiu
……………….
……………….
L.S.
ANEXA 31
Seria GJ VAM nr:8872790
Furnizor: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C. Bats Rovinari S.A
(denumirea, forma juridica) AVIZ DE INSOTIRE (denumire, forma jurid)

Nr. de inmatriculare in Registrul A MARFII Nr. de inmatriculare la Registrul
Str Macului, Nr. 1, Gj Str Victoriei Nr. 11, Rovinari
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO55RNCB2800000001930001
Numar:88872790
TVA 19%
Nr SPECIFICATIA U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea

crt (produse ambalaje, etc) -lei-
(fara tva)
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4)
1 Girlanda C5g2250 Buc 20 788,9 15778
Semnatura Date privind expeditia Total 15778
si stampila Numele delegatului Panescu Emil Semnatura

de primire
furnizorului Buletinul/ cartea de identitate
seria GV .nr.424354 eliberat(a)Pol Tg-jiu
Mijlocul de transport nr.
noastra la data de 15.12.2004 ora12
Semnaturile
ANEXA 32

Furnizor: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C.Bats Rovinari S.A

Str Macului, Nr. 1, Gj Str Victoriei Nr 11, Rovinari
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO55RNCB2800000001930001
Nr. avizinsotire a marfii:88872790
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Ghirlanda C5g2250 Buc 20 788,9 15778 2997,82
Semnatura Date privind expeditia Total 15778 2997,82
si stampila Numele delegatului:Corcodel Ion din X
Seria GZ .nr 234567 eliberat(a) accize

de 18775,82
primire
nr GJ 14 ZAU

Semnaturile
ANEXA 33

PLATA adica
optsprezecemiisaptesutesaptezecisicincidemiisioptzecisidoidebanii
PLATITOR: S.C.„Bats Rovinari” Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:
S.A. Rovinari S.C.„ Grimex” S.A.
……………….

cont:
RO55RNCB2800000001930001 ………………. RO17RNCB2800000000750001
De la Banca: Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana Tg-
Tg-jiu ………………. jiu
……………….
……………….
L.S.
ANEXA 34
Furnizor: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C.ROSTRAMO S.A

Str Macului, Nr. 1, Gj Str Ecaterina Teodoroiu, Nr 13, Gj
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO55BRDE200SV02340002000
Banca: BCR Tg-jiu Banca: BRD Tg-jiu
(daca este cazul)
TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 CHIRIE MOTOR 1 379,4175 379,4175 72,0893
si stampila Numele delegatului:Mirea Ion din X

de 451,5068
primire
nr GJ 17 GRX

Semnaturile
ANEXA 35
S.C. GRIMEX S.A
J18/229/1991
Sediul Tg.jiu
Judetul: Gorj.
CHITANTA NR. 445222
Data 06.01.2005
Am primit de la S.C. ROSTRAMO S.A.
Adresa Str Ecaterina Teodoroiu Nr.13, Tg.- Jiu , GORJ
Suma de 451,506lei adica

patrusutecincizecisiunudeleisicincisutesaselei
Reprezentand c/v FF nr. 0144473 /06.01.2005
Casier,
ANEXA 36
Seria GJ VEC nr: 7868688
Furnizor: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C. IMPEX S.A

Str Macului, Nr. 1, Gj Str Traian, Nr 12, Gj
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO24RNCB2700000000650001
Nr.facturii:7868688
(daca este cazul)

TVA 19%

(fara tva) TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 FIAT Buc 1 25000 25000 4750
si stampila Numele delegatului:Popescu Ion din X

de 29750
primire
nr GJ 11 GRX

noastra la data de 17.01 ora 11
Semnaturile
ANEXA
37

PLATA adica
douazecisinouademiisaptesutecincizecidelei
PLATITOR: S.C.„IMPEX” S.A. Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:
Tg-jiu S.C.„ Grimex” S.A.
……………….

cont:
RO24RNCB2700000000650001 ………………. RO17RNCB2800000000750001
De la Banca: Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana Tg-
Tg-jiu ………………. jiu
……………….
……………….
L.S.
Reprezentand plati: factura fiscala nr. Semnatura Data Exp
7868688 din 17.01.2005 Platitorului 23.01.2005 3
BIBLIOGRAFIE
1 Cretoiu G. Contabilitate – Noul sistem si expertiza contabila, Editia a

Bucur I. III-a, Editura Actami, Bucuresti 1997
2 Dumitrana M. Contabilitatea firmei, Editura Maxim, 1996
Negrutiu M.
3 Iacob C. Sistemul informational contabil la nivelul firmei, Editura
Tribuna Economica, Bucuresti 2000
4 Marin Ciumag Contabilitate financiara, Editura Ager 2002
5 Ministerul Sistemul contabil al agentilor economici, Editura
Finantelor Economica, 1994
6 Oprea C. Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1995
7 Opritescu M Finantele intreprinderii-curs, Reprografia Universitatii din
Sichigea N Craiova, 1997
8 Paliu Popa L Contabilitate financiara, vol II Editura Spitit Romanesc,
Craiova 2003
9 Pandea P.I. Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania,
si colectivul Editia a II-a, editura Intel Credo, Deva 1995
10 Ristea M Noul sistem contabil al agentilor economici din Romania,
Editia a III-a, C.E.C.A.R., 1994
11 Ristea M Contabilitatea intreprinderii, vol I, Editura Margatitar,
Bucuresti, 1997
Cucu C.
Lazarescu C.
12 Sichigea N. Finantele agentilor economici – Aplicatii practice, Editura
Universitaria, Craiova 1998
Dracea M.
Berceanu D
Ciurezu T.
13 Staicu C. Contabilitatea intreprinderii, vol I, Reprografia Universitatii
si colectivul din Craiova 1997
14 Stoian A. Contabilitatea si fiscalitatea societatilor comerciale, Editura
Infomedica 1997
15 *** H.G. nr. 105/1997 publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 62 din 10 aprilie 1997
16 *** Revista Tribuna Economica, anii 2002-2003
17 *** Colectia Capital, anii 2002-2003
18 *** Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata

CUPRINS

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CUPRINS

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

-CUPRINS-

CAP I PREZENTARE GENERALA

1.2.EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-

CAP II ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR

2.1.NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND DATORIA UNITATII

2.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORIILOR

2.3.CONTABILITATEA DATORIILOR PROVENITE DIN CUMPARARI

2.3.1.STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI PE CREDIT

2.3.1.1.CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII

2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII

2.3.2.CONTABILITATEA DATPRIILOR NEEXIGIBILE DIN

CAP III ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU

3.1.NOTIUNII SI STRUCTURII PRIVIND CREANTELE UNITATII

3.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR

3.3.CONTABILITATEA CRENTELOR DIN VANZARII DE BUNURI SI

3.3.1.STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZAREA DE BUNURI

3.3.3.CONTABILITATE CREANTELOR NEEXIGIBILE

3.4.CONTABILITATE PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA

CAP IV MONOGRAFIA CONTABILA A DECONTARILOR CU

4.1.EVIDENTA DECONTARILOR CU FURNIZORII

4.2.EVIDENTA DECONTARILOR CU CLIENTII

Cap I. PREZENTAREA GENERALA A

S.C. GRIMEX S.A.

Structura organizatorica S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU si numarul de posturi se

Activitatea de conducere a S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este deosebit de

- dubla profesionalizare impusa de profesia de baza a conducatorilor si

- stilul de munca ce poate depasi suprasolicitarea profesionala;

- necesitatea existentei unui climat optim de desfasurare a activitatii intre

- creativitatea-evidentiata prin posibilitatea combinarii volumului de cunostinte

Structura organizatorica a societatii este o expresie de plan organizatoric a

- Control Financiar Intern;

- Serviciul Organizare, Personal, Salarizare;

- Oficiul Juridic;

- Biroul Protectia Muncii-Invatamant;

II. Directia Productiei

- Serviciul Pregatirea, Programarea Productiei;

- Secta Constructii Metalice;

- Sectia Prelucrari Mecanice;

- Sectia Mecano-Energetica;

- Compartimentul Mecano-Energetic;

III. Directia Pregatire a Fabricatiei si Calitate

- Atelierul Proiectare si Pregatirea Fabricatiei;

- Compartimentul Investitii-Autoutilari;

- Biroul Marketing-Ofertare;

- Serviciul CTC-Serviciul Laboratoare;

- Atelier Scularie.

IV. Directia Reparatii -Montaj

- Brigada Reparatii-Montaj

- Serviciul Aprovizionare-Depozite;

- Serviciul Comercial-Transpoarte.

VI. Directia Economica

- Serviciul Financiar-Contabilitate;

- Serviciul Analiza Economica-Preturi;

S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU isi desfasoara activitatea in conformitate cu

Pentru realizarea obiectului sau de activitate, S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU are

1. Studierea pietei si a cerintelor societatii, in legatura cu materiile prime

2. Elaborarea de studii si programe privind dezvoltarea in perspectiva;

3. Elaborarea de programe privind folosirea superioara a resurselor si

4. Elaborarea de studii, strategi si documentatii pentru produsele noi,

6. Organizarea pe baze contabile a tuturor activitatilor, rationalizarea

7. Executarea productiei conform programelor si in concordanta cu

8. Asigurarea permanenta a alimentarii cu energie, combustibil si alte

9. Asigurarea permanenta a aplicarii in bune conditii a normelor de

10. Prospectarea activa a pietei interne si externe pentru a identifica