Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Planimetria

Planimetria

Ratings: (0)|Views: 957|Likes:
Published by serge89

More info:

Published by: serge89 on May 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2014

pdf

text

original

 
CAPITOLUL 2
 PLANIMETRIA
2.1. GENERALITĂŢI
 Planimetria
este
 partea topografiei 
care se ocupă cu studiul
aparatelor,instrumentelor şi metodelor folosite
pentru determinarea poziţiei în plan apunctelor caracteristice ale detaliilor topografice:
Din punct de vedere principial ridicarea planimetrică a
 punctelor dedetaliu
trebuie să se sprijine pe o reţea de puncte, determinate anterior, numită
reţeaua punctelor de triangulaţie geodezică 
, iar în lipsa acesteia, se va realiza maiîntâi o
reţea de sprijin locală 
, numită
reţea de triangulaţie topografică locală.
Punctele vechi din reţeaua de sprijin şi cele noi determinate prin metodetopografice, se folosesc pentru ridicarea de noi puncte. Orice operaţie de măsurareva face legătura dintre punctele cunoscute (vechi) şi punctele ce urmează a sedetermina (noi).
Deoarece planul topografic este o proiecţie ortogonală, distanţele măsurateîn teren trebuie reduse la orizont.
2.2. MARCAREA ŞI SEMNALIZAREA PUNCTELOR 
Toate punctele reţelei de sprijin şi de ridicare, precum şi cele noi de îndesire trebuie să fie marcate şi semnalizate pe teren, în funcţie de care să seefectueze măsurătorile necesare determinării punctelor.
2.2.1.
 
MARCAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE
Prin
marcarea punctelor 
se înţelege materializarea lor pe teren, în vedereadeterminării poziţiei lor planimetrice şi a altor puncte, precum şi a stabiliriilegăturii dintre plan şi teren. Punctele topografice se marchează în mod
 provizoriu
sau
definitiv
, în funcţie de importanţa lor şi de natura reţelei de sprijin.
a.
 
Marcarea provizorie sau temporară
Se aplică în cazul punctelor de drumuire care se execută în extravilane şi înintravilane. Dintre mijloacele de marcare provizorie a punctelor topografice, semenţionează: ţăruşi din lemn, picheţi din fier, borne din beton de format mic, etc..
23
 
TOPOGRAFIE
-
Ţăruşii din lemn
, seconfecţionează din lemn de esenţă tare(stejar, carpen, ulm) cu lungimea de 20-40 cm, în secţiune rotundă (
φ
=5
÷
8cm)sau pătrată, având un capăt ascuţit, iar celălalt capăt, o teşitură, unde se înscrienumărul topografic (fig.2.1).Fig.2.1 Tăruşi din lemn
b.
 
Marcarea permanentă sau definitivă
Se aplică în cazul punctelor de triangulaţie ce se marchează la sol cu
borne
confecţionate din beton,beton armat sau piatră cioplită, în formă de trunchi de piramidă cu secţiune trată. Dimensiunile bornelor din beton armat suntreglementate prin diferite STAS-uri, după cum urmează:-
 pentru triangulaţie geodezică de ordinul I, II, III, IV 
se folosesc borne cudimensiunile de
17 x 23 x 80 cm
;-
 pentru triangulaţie topografică de ordinul
se folosesc
borne
cudimensiunile de
15 x 20 x 70 cm
 pentru terenuri cu
 sol obişnuit 
şi de
20 x 30 x 30cm
pentru terenuri cu
 sol din pietriş
.La
 partea superioară a bornei
se
încastrează mărci
sau
buloane din metal 
,care materializează punctul matematic la sol.Operaţia de bornare cuprinde şi marcarea punctului la
 subsol 
, ce se executăcu dale de beton sau cărămidă, în care se încastrează
mărci de fontă 
 
sau segravează repere (fig.2.2.).La bornarea punctelor trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
axa de simetrie a bornei şi a dalei din subsol trebuie să coincidă cuverticala locului;
reperul de la sol şi cel de la subsol trebuie sa fie pe aceeaşiverticală, neadmiţându-se o abatere mai mare de 1 cm;
între marca de la subsol şi bornă se aşează un strat semnalizator, cuo grosime de 3-5 cm, din cărămidă sfărâmată, care are rolul de aatenţiona apropierea de dala de la subsol.
24
 
Planimetria
Pentru
 fiecare punct bornat 
se întocmeşte o
schiţă
şi descrierea topografică,care va cuprinde: numărul sau denumirea punctului, trapezul la scara 1: 10 000,modul de materializare, indicaţii orientative şi altele.Fig.2.2 Bornarea punctelor 
2.2.2.
 
SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE
Prin operaţia de semnalizare se asigură identificarea şi vizarea de la distanţămare a verticalei punctului matematic marcat la sol. Semnalizarea este necesară îndiferite ridicări şi trasări topografice, din care, menţionăm: aliniamente; măsurareaunghiurilor şi trasarea construcţiilor.
a.
 
Semnalizarea provizorie sau temporară
În cazul punctelor de drumuire sau de radiere se folosesc semnale portabile, pe o durată de timp relativ scurtă: jaloane, iar uneori mire topografice, sau altesemnale.
 
 Jalonul 
este confecţionat din lemn uşor (brad, molid sau tei), cu lungimeade 2 m, grosimea de 3 … 4 cm şi secţiune octogonală, hexagonală şi uneoritriunghiulară (fig.2.3).La un capăt este prevăzut cu sabot metalic care asigură înfigerea şi fixarea jalonului prin apăsare şi rotire în teren, iar în cazul localităţilor verticalizarea seface cu ajutorul unor trepiede metalice sau este ţinut vertical deasupra punctuluitopografic cu mâna de către operator. Pentru a fi vizibil şi uşor de identificat jalonul este vopsit alternativ, în alb şi roşu, pe sectoare de 20 cm.
25

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
Cherciu Andrada liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Deacu Alex liked this
Eugen Oarga liked this
Alex Balint liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->