CAPITOLUL 6

PROCESUL DE FORMARE A A CHIEI

Prelucrarea prin a chiere este un procedeu de ob inere a suprafe elor unei piese
prin transformarea treptat a adaosului de prelucrare în a chii. Realizarea procesului de
a chiere presupune participarea urm torilor factori:
- scula a chietoare confec ionat dintr-un material adecvat condi iilor de a chiere i
cu o geometrie corespunz toare;
- regimul de a chiere cu parametrii s i;
- materialul de prelucrat, sub forma unui semifabricat cu calit ile tehnologice i
mecanice necesare;
- mediul de a chiere (în particular lichidul pentru a chiere);
- ma ina-unealt ca suport al procesului de a chiere.

6.1. Formarea a chiei la a chierea ortogonal".

Analiza procesului de a chiere are la baz studiul celui mai simplu proces de
a chiere, cel ortogonal sau liber, în care muchia a chietoare este normal pe direc ia
vitezei de a chiere vc, care este constant , t i ul sculei este cel pu in egal cu l imea piesei
b, iar grosimea a, a stratului de material ce urmeaz a fi îndep rtat este de asemenea
constant (fig. 6.1,a). Scula ac ioneaz cu o for F, asupra adaosului de prelucrare,
solicitând materialul din fa a sculei la comprimare (fig. 6.1,b). Dac adaosul de prelucrare
ar fi separat de restul semifabricatului, atunci acesta ar fi solicitat la compresiune
uniaxial . Datorit ap s rii cu for a F, vor apare deforma ii elastice, urmate de cele
plastice. În material vor lua na tere linii de alunecare dup direc iile în care eforturile
tangen iale sunt maxime. Datorit leg turii adaosului de prelucrare cu restul
semifabricatului i faptului c fa a de degajare a sculei este înclinat cu unghiul , liniile
de alunecare vor avea o form complex (fig. 6.1,c). Formarea a chiei începe dup linia
OA, ce reprezint înf ur toarea fascicolului de linii de alunecare ce pornesc din vârful
sculei. Aceast curb corespunde celor mai mari eforturi tangen iale i normale i se afl
la limita inferioar a zonei în care se formeaz a chia. Curba OA se îndreapt spre
suprafa a ini ial a semifabricatului sub un unghi de înclinare 1, mai mare sau mai mic în
func ie de fragilitatea respectiv tenacitatea materialului semifabricatului. Deasupra liniei
OA liniile de alunecare vor fi înclinate cu unghiul 2 > 1 . /inând seama de direc iile reale
de deformare, s-a convenit ca planul ce con ine t i ul (punctul O) i intersec ia planului
suprafe ei semifabricatului (suprafe ei ini iale), cu planul spatelui a chiei (punctul M) s
se numeasc plan conven ional de forfecare. Unghiul de pozi ie a planului conven ional
de forfecare se nume te unghi conven ional de forfecare (fig. 6.1,d).
38 A CHIERE I SCULE A CHIETOARE – partea I

Fig. 6.1 A chierea otrogonal

 Cap. 6 Procesul de formare a a chiei 39

6.2. Forma i dimensiunile zonei de deformare.

Zona plastic real (fig. 6.2) este m rginit la partea inferioar de o suprafa curb ,
sub care nu ac ioneaz for ele de deformare, denumit limit inferioar (M1M2), iar la
partea superioar de o suprafa curb , denumit limit superioar (N1N2).

a`

L’
I
N1 scula
M1 X
N
N2 II
a L rn
M

M2 Y
piesa
III
IV

Fig. 6.2 Zona deformat

În zona deformat (plastic ) se disting urm toarele domenii:

- domeniul I – cuprins între M1M2 i N1N2, în care are loc deformarea plastic a
materialului;
- domeniul II – un strat sub ire din a chie, în contact cu scula, este supus la o
deformare suplimentar (datorit frec rii la interfa a a chie/scul );
- domeniul III – materialul de prelucrat este împiedecat s curg ;
- domeniul IV – suprafa a generat este deformat sub ap sarea exercitat de scul .
În mod simplist se poate afirma c formarea a chiei se face, în principal, în por iunea
XYN1N2 .
Prin cercet ri metalografice, în zona plastic , a chie i suprafa a a chiat s-au pus în
eviden , cel pu in patru structuri (texturi) de deformare (fig. 6.3,a):
- structur (textur ) de deformare caracteristic zonei plastice (P);
- structur (textur ) de deformare caracteristic a chiei (A);
- structur (textur ) de deformare caracteristic contactului a chiei cu fa a de degajare
a sculei (AD);
- structur (textur ) de deformare caracteristic stratului superficial al suprafe ei
a chiate (SS)
40 A CHIERE I SCULE A CHIETOARE – partea I

a b
Fig. 6.3 Formarea a chiei

În ipoteza c înaintea deform rii, cristalele sunt de form sferic , mecanismul

form rii texturii zonei plastice, este prezentat în fig. 6.3,b.
În prezen a mi c rii de a chiere i a for ei de deformare Fd, cristalul nedeformat
(poz.1) se deplaseaz treptat pân în zona de deformare ini ial (poz. 2). În interiorul zonei
plastice cristalul este deformat (sub form de elipsoid) din ce în ce mai mult, astfel c în
vecin tatea limitei superioare (poz. 3) se transform într-un elipsoid i suport o rotire
datorit tendin ei de frânare cauzat de for a de frecare F de pe fa a de degajare.
Aceast tendin de rotire ( i alungirea) este mai accentuat în vecin tatea fe ei de
degajare (poz. 3') i mai pu in accentuat în vecin tatea limitei intermediare (poz. 3'').
Axele elipsoizilor 3', 3, 3'', formeaz cu direc ia de a chiere unghiurile ' > > ''. În
momentul ie irii din zona plastic (poz. 4), deformarea cristalelor înceteaz .
Structura (textura) zonei plastice (P), se refer la forma geometric i dispunerea
cristalelor în materialul din fa a sculei. Aceast structur este în continu transformare,
gradul de deformare este mai mare în vecin tatea muchiei a chietoare i a limitei
superioare i mai mic în vecin tatea limitelor inferioar i intermediar .
Structura (textura) a,chiei (A), se refer la forma geometric i dispunerea cristalelor
în a chie, dup deformarea plastic prin a chiere. Aceast textur ce caracterizeaz a chia
format , se manifest deasupra limitei superioare Oln. Materialul din a chia format va
curge cu viteza V1 cât timp dureaz procesul de a chiere. Sunt posibile i transform ri
structurale datorit procesului de r cire cu mediul de a chiere, modific ri ce duc la
durificarea i fragilizarea materialului din a chie.
Structura (textura) contactului a,chiei cu fa,a de degajare a sculei (AD) i, structura
(textura) de deformare caracteristic stratului superficial al suprafe ei a,chiate (SS), se
caracterizeaz prin deforma ii suplimentare datorate for elor de frecare la interfe ele
a chie/scul i scul / suprafa prelucrat (fig. 6.3, a).
 Cap. 6 Procesul de formare a a chiei 41

6.3. Modele privind formarea a chiei.

Natura form rii a chiei con ine informa ii importante asupra modului cum decurge
procesul de a chiere. Experimental s-a constatat c a chiile sunt formate dintr-o
succesiune de elemente de a chie care se deplaseaz pe fa a de degajare a sculei
independent sau legate (ferm/mai pu in ferm) între ele. Caracteristicile fizico-mecanice ale
materialului de a chiat, starea de eforturi i temperatura din zona plastic influen eaz în
cea mai mare m sur procesul de formare a a chiilor.
Fenomenul ruperii const din dou faze: ini ierea microfisurilor ,i dezvoltarea
acestora. Func ie de natura eforturilor care le determin , ruperile pot fi de forfecare i/sau
de smulgere.
Ruperile de forfecare (ductile) sunt cauzate de eforturi tangen iale . Aceste ruperi
sunt precedate de puternice deforma ii plastice.
Ruperile prin smulgere (fragile/casante) au loc sub ac iunea eforturilor normale i
nu sunt precedate la scar macroscopic de deforma ii plastice.
Natura materialului de a chiat i condi iile de a chiere determin dou tipuri de
a chii: a,chii ductile (de deformare plastic ) i a,chii fragmentate sau de smulgere (fig.
6.4).
A chiile fragmentate (de smulgere), sunt determinate de ac iunea eforturilor normale
i sunt specifice a chierii materialelor fragile (fig. 6.4.a).

Fig. 6.4 Forme de a chii

42 A CHIERE I SCULE A CHIETOARE – partea I

O temperatur de a chiere sc zut i un coeficient de rigiditate mic duce la formarea

acestor tipuri de a chii la prelucrarea materialelor semifragile. Aceste a chii sunt formate
din elemente succesive izolate ce se deplaseaz independent pe fa a de degajare. Fiecare
element are forma geometric i dimensiunile fragmentului de material desprins
A chiile ductile rezult ca urmare a unor puternice deforma ii plastice, cauzate de
ac iunea eforturilor tangen iale . Se pot ob ine i la prelucrarea materialelor fragile dac
prin temperatur i starea de eforturi se asigur fenomenul de tranzi ie fragil-ductil.
În func ie de deforma iile plastice care le preced, aceste a chii se ob in într-o gam
larg de forme i dimensiuni i pot fi grupate în trei forme distincte:
- a chii elementare;
- a chii în trepte (de forfecare, articulate);
- a chii de curgere (continue).
A,chiile elementare (fig. 6.4,b), constau dintr-o succesiune de elemente care au
suferit deforma ii plastice, elemente ce nu sunt legate între ele. Suprafa a de forfecare este
vizibil macroscopic, iar dimensiunile elementelor sunt diferite de dimensiunile zonei din
care au fost deta ate. Sunt caracteristice prelucr rii cu viteze mici a materialelor ductile i
prelucr rii cu viteze foarte mari a materialelor semifragile. Valorile negative ale unghiului
de degajare favorizeaz formarea acestor a chii la a chierea materialelor ductile. Ca form
aceste a chii fac trecerea de la a chiile fragmentate la a chiile ductile.
A,chiile în trepte (de forfecare, articulate), sunt reprezentative pentru categoria
a chiilor ductile (fig. 6.4,c). Sunt formate dintr-o succesiune de elemente care au suferit
deforma ii plastice, elemente ce sunt legate între ele prin suprafe ele de forfecare. Spatele
acestor a chii este în trepte, iar suprafa a în contact cu fa a de degajare a sculei este o
suprafa continu , lucioas . Aceste a chii rezult în urma unor puternice deforma ii
plastice i temperaturi ridicate ce asigur leg tura dintre elemente. Se ob in la prelucrarea
cu viteze relativ mici a materialelor ductile.
A,chii de curgere (continue), se prezint sub form de benzi (fig. 6.4,d) de grosime
apropiat de grosimea stratului a chiat, la care suprafe ele de forfecare nu sunt vizibile
macroscopic. Spatele acestor a chii este zim at, iar suprafa a în contact cu fa a de degajare
a sculei este o suprafa continu , lucioas . Se formeaz la a chierea cu viteze mari (v >
60 m/min) a materialelor ductile.

6.4. Dimensiunile i sec3iunea transversal" a a chiei.

Dimensiunile nominale ale a chiei sunt dimensiunile ini iale ale stratului de a chiere
ce urmeaz a fi deta at i sunt notate cu a, b, l. Dimensiunile a chiei deta ate sunt
modificate fa de cele nominale, notate a', b', l', i se numesc dimensiuni reale ale a chiei
(fig. 6.5). Dimensiunile a i b caracterizeaz sec iunea transversal a a,chiei.
Dimensiunile nominale ale a chiei sunt:
- lungimea nominal l, care este lungimea parcurs de t i ul sculei a chietoare pe
traiectoria mi c rii de a chiere;
- l imea nominal b, care este dimensiunea sec iunii transversale a a chiei m surat
pe lungimea t i ului principal în contact cu adaosul de prelucrare;
 Cap. 6 Procesul de formare a a chiei 43

- grosimea nominal a, care este cea de a doua dimensiune a sec iunii transversale a
a chiei i reprezint distan a dintre dou suprafe e a chiate generate de muchia
principal în dou cicluri cinematice consecutive.

Fig. 6.5 Dimensiunile a chiei

Prin intermediul lan urilor cinematice ale ma inii-unelte se realizeaz i se pot regla
alte dou dimensiuni ale a chiei:
- adâncimea de a,chiere ap (t), care este distan a dintre suprafa a ini ial i suprafa a
prelucrat (suprafa a generat );
- avansul f (s), care este dimensiunea transversal a a chiei, m surat pe direc ia
mi c rii de avans.
Dimensiunile a i b se mai numesc parametrii geometrici ai a chiei, iar dimensiunile
ap (t), f (s), se mai numesc parametrii tehnologici ai a chiei.
Rela iile dintre cele dou tipuri de parametri ai a chiei sunt (fig. 6.6):

f sin r
a= (6.1)
cos

ap
b= (6.2)
cos sin r
0
dar deoarece în practic = 0 sau este mic, cos 1, rezultând rela iile simplificate:

a = f sin (6.3)
r

ap
b= (6.4)
sin r
Sec iunea transversal a a chiei este:
44 A CHIERE I SCULE A CHIETOARE – partea I

S = a x b = f x ap (6.5)

a
a a
b

'r
f f f
r b

Fig. 6.6 Parametrii geometrici i tehnologici ai a chiei

6.5. Importan3a formei a chiei.

În anumite situa ii, forma, dimensiunile i modul de deta are a a chiilor, sunt impuse
ca restric ii ale desf ur rii procesului de a chiere.
Clasificarea a chiilor ca favorabile sau nefavorabile se realizeaz pe baza unor criterii
ca: volumul ocupat; protec ia operatorului, ma inii-unelte, sculei, piesei; opera ia de
prelucrare; tipul produc iei; etc. Aceast clasificare, reglementat prin standardele ISO
3685-77 i STAS 12046/2-84 i prezentat în fig. 6.7, este realizat pe criteriile privind
u urin a evacu rii a chiilor, protec ia sculei, ma inii-unelte i a operatorului.
A chiile continue lungi i încâlcite, eliciodale lungi i sub form de ace sunt
nefavorabile. Ocup un spa iu mare, nu pot fi evacuate automat, se înf oar în jurul piesei
sau sculei, sunt periculoase pentru operator, ma in , scul i necesit dispozitive speciale
de balotare.
A chiile cu volum mic (a chii scurte în general), sunt favorabile desf ur rii
procesului de a chiere i nu prezint inconvenientele celor de mai sus.
Principalii factori ce influen eaz mecanismul form rii i deta rii a chiilor sunt:
- propriet ile tehnologice ale materialului de prelucrat;
- condi iile de a,chiere;
- materialul ,i geometria sculei a,chietoare.
Materialul de prelucrat. O rupere favorabil a a chiei poate fi ob inut prin
reducerea capacit ii de deformare a materialului i cre terea gradului de deformare a
a chiei.
Elementele de aliere ca, fosforul, sulful, zirconiul i plumbul duc la formarea de
a chii de rupere, scurte, motiv pentru care se introduc în compozi ia o elurilor ce urmeaz
a se prelucra pe ma ini-unelte automate.
 Cap. 6 Procesul de formare a a chiei 45

Structura materialelor influen eaz forma a chiilor prin m rimea gr un ilor cristalini,
natura constituen ilor structurali, incluziunile structurale. Ferita confer o plasticitate
ridicat o elurilor, ducând la ob inerea de a chii continui, lungi, dificil de evacuat. Pentru
a îmbun t i forma a chiilor se recomand tratamente termice (normalizare, recoacere).
Materialele ce au în structura de baz constituen i duri i gr un i cristalini mari se a chiaz
cu a chii neuniforme, u or de sf râmat. În cazul o elurilor moi, cu con inut sc zut de
carbon, existen a acestuia sub form legat în cementit i perlit , produce efectul de
fragilizare a a chiilor.
Condi iile de a chiere. Modificarea condi iilor de a chiere, în vederea ob inerii de
forme avantajoase de a chii, se poate face cu unele restric ii impuse de economicitatea
prelucr rii.
Parametrii regimului de a,chiere influen eaz forma a chiilor prin gradul de
deformare suferit de stratul a chiat i a chie. Capacitatea de deformare depinde de
temperatura produs în zona de a chiere.
Reducerea vitezei de a,chiere duce la ob inerea de a chii sf râmate scurte. La viteze
mari de a chiere se formeaz a chii de curgere cu raz de curbur din ce în ce mai mare.
Modificarea avansului poate schimba esen ial forma a chiei. Avansurile mici asigur
a chii elicoidale lungi. Avansurile medii i mari, duc la ob inerea de a chii fragmentate
datorit cre terii gradului de deformare plastic .
Mediile de a,chiere (fluidele pentru a,chiere), prin propriet ile de r cire i ungere,
contribuie substan ial la modificarea formei a chiei prin reducerea gradului de deformare a
materialului, a temperaturii i a coeficientului de frecare la interfa a scul /a chie.
Materialul i geometria sculei a chietoare. Materialul p r ii active a sculei
a,chietoare influen eaz forma a chiei prin tendin a de lipire a a chiei de scul , tendin
ce determin coeficientul de frecare la interfa a scul /a chie. Aceast tendin este mai
pronun at cu cât materialul de prelucrat i materialul sculei, au mai multe elemente de
aliere comune.
Modific rile geometriei sculei pot duce la ob inerea de forme diverse, avantajoase
desf ur rii procesului de prelucrare (fig. 6.8).
Forma fe ei de degajare influen eaz direct forma i direc ia de curgere a a chiei,
prin cre terea gradului de deformare a materialului din a chie. Cre terea gradului de
deformare se manifest prin curbarea puternic a a chiei. Aceasta se poate realiza prin
mic orarea unghiului de degajare sau prin utilizarea unui sf râm tor de a chii, ce poate fi
de forma unui canal, prag sau pl cu fixat mecanic. Deformarea suplimentar a
materialului din a chie (cre terea grosimii a chiei), datorat sf râm torului, va provoca o
tensiune mai mare în suprafa a a chiei în contact cu scula, favorizând fragmentarea. În
afara solu iilor mecanice de fragmentare a a chiilor, se pot utiliza vibra ii controlate pe
direc ia mi c rii de avans, vibra ii produse cu dispozitive speciale.
Uzura, formarea craterului pe fa a de degajare, duce la modificarea geometriei active
a sculei, cu influen asupra formei a chiei. La a chierea cu scule prev zute cu pl cu e din
aliaje dure, f r sf râm tor de a chii, prin cre terea adâncimii craterului, se mic oreaz
raza de curbur a a chiei i cre te gradul de deformare, a chia rupându-se mai u or.
46 A CHIERE I SCULE A CHIETOARE – partea I

Fig. 6.7 Clasificarea formelor a chiilor

 Cap. 6 Procesul de formare a a chiei 47

Fig. 6.8 Metode de fragmentare a a chiei

6.6. A chierea liber", a chierea complex", direc3ia de curgere a a chiei.

Func ie de num rul de t i uri active i de pozi ia acestora fa de viteza de a chiere se
definesc a chierea liber i a chierea complex .
A chierea liber are loc atunci când la a chiere particip numai partea central a unui
t i rectiliniu (fig. 6.9.a, b,c). T i ul rectiliniu AD particip cu o por iune central BC.

A 1 A
1 1
B
B
A D C
C B C 2
D 2
D
3
2
a b c

e f
Fig. 6.9 A chierea liber

În raport cu tozi ia t i ului activ fa de direc ia de a chiere, se pot defini dou tipuri
de a chiere liber :
- a,chierea liber ortogonal , t i ul activ T este cuprins în planul de baz ( T = 0), iar
viteza de a chiere este perpendicular pe t i (fig. 6.9,d);
48 A CHIERE I SCULE A CHIETOARE – partea I

- a,chierea liber oblic , t i ul activ T nu este cuprins în planul de baz ( T 0), iar
viteza de a chiere face cu t i ul un unghi diferit de 900 (fig. 6.9,e).
Cele dou variante sunt întâlnite în cazul rabot rii, mortez rii, frez rii i bro rii.
A chierea complex , frecvent întâlnit în practic , are loc arunci când muchia
a chietoare activ este format din dou sau mai multe t i uri (fig. 6.10). Acest tip de
a chiere este impus de forma geometric a suprafe ei de generat, procedeul de prelucrare,
metodele de ob inere a generatoarelor i directoarelor. A chierea complex se desf oar
cu for e de deformare plastic i de frecare mai mari i din acest motiv se caut posibilit i
de diminuare a caracterului complex, ac ionând asupra tehnologiei de prelucrare i/sau
asupra parametrilor procesului de a chiere.

B A
1 1
C
D 2 2

Fig. 6.10 A chierea complex

Direc ia de curgere a a chiilor prezint importan pentru protec ia operatorului, a

suprafe ei generate, pentru siguran a evacu rii a chiilor i pentru solicitarea
termodinamic a sculei.
În toate cazurile de a,chiere liber exist o singur direc ie de deplasare a a chiilor
pe fa a de degajare a sculei. A chia curge pe direc ia pe care rezisten a la deplasare este
minim , de regul o direc ie normal pe t i .
La a,chierea complex , pentru un t i rectiliniu, direc ia de curgere a a chiilor poate
ocupa una din pozi iile D1, D0, D2, prezentate în fig, 6.11. Unghiul de deviere , fa de
normala la t i N, se consider pozitiv sau negativ, în func ie de valorile unghiului de
înclinare a t i ului T . Teoretic, dac T = 0, a chia ar trebui s se deplaseze pe direc ia
D0 . În realitate direc ia de curgere este diferit i se poate admite ipoteza c direc ia de
curgere este coliniar cu for a de frecare de pe fa a de degajare a sculei.

A’ A

B
ap D2 ap

C
D0
a
> 0 < 0 vf
vf D1 N

N
D
y y

Fig. 6.11 Direc ia de curgere a a chiilor