Bolile eruptive Boli infectioase

Bolile eruptive
1. Scarlatina
 Def:Boală acută, infecto-contagioasă, endemo-epidemică, det de streptococi beta-
hemolitici de grup A.
 Este caracterizată clinic prin angină, febră cu sau fără vărsături, urmate de apariţia
unei eruptii eritematomicropapuloase şi descuamaţie.
 Sursa de infecţie este omul bolnav (angină, erizipel, infecţie cutanată) şi purtătorii
sănătoşi sau convalescenţi (faringieni sau nazali).
 Calea de transmitere este:
 aerogenă, prin picăturile lui Pflűge, mâini, obiecte;
 digestivă, prin lapte;
 postoperator, prin introducerea în plaga chirurgicală a streptococului de la un purtător
nazal.
Tablou clinic
 Incubaţie = 3-6 zile,
 Debutul = acut: febră 39-40 0C, cefalee, vărsături, frisoane, dureri de gât, chiar
convulsii febrile.
 Examenul faringian evidenţiază amigdale hipertrofiate, congestive (roşu ca flacăra)
sau pultacee (cu exudat cenuşiu) sau uneori o angină ulceronecrotică.
 Per de stare:
 Ciclu lingual: limba încărcată iniţial, cu depozit albicios-cenuşiu (limba de porţelan)
se descuameaza, de la vârf spre bază → în a 4-5-a zi limba zmeurie,
 La sfârşitul primei săptămâni = lb lăcuită, lucioasă (limba de pisică).
Tablou clinic
 Per de stare:
 La 24-48 ore de la debut, apare erupţia, la baza gâtului, pe torace, apoi se extinde,
respectând faţa, palmele şi plantele.
 Se caracterizează printr-un eritem difuz (aspect roşu de „rac fiert”), micropapulos,
rugos, cu facies de aspect pălmuit ( masca Filatov);
 rash-ul este mai intens la plicile de flexiune, unde apar dungi hemoragice (semnul
Grozovici- Pastia).
 Se menţin febra, cefaleea, durerile abdominale, sete, oligurie,agitaţie, artralgii,
convulsii etc.
 Convalescenţa apare în ziua 6-10-a, cu o descuamaţie furfuracee, făinoasă a pielii.
 Pe lângă această formă comună, putem întâlni forme toxice, septice, microveziculoasă.
Obiective de ingrijire
 internarea obligatorie;
 scăderea febrei prin antitermice, împachetări,
 dezinfecţie nazofaringiană (la indicaţia medicului), analgezice;
 echilibrarea hidroelectrolitică: regim hidro-lacto-zaharat, supe de legume, compot,
sucuri de fructe; igiena mucoaselor şi tegumentului (îngrijirea cavităţii bucale)
 repaus la pat cel puţin 7 zile, trat specific
 urmărirea examenului de urină şi a exudatului faringian;
 dezinfecţia lenjeriei, obiectelor, veselei, camerei (formolizare);
 aplicarea tratamentului prescris de medic
 Profilaxia: evitarea contactului cu o sursă de infecţie,
 antibioticoprofilaxia contacţilor direcţi (cu penicilina V)
 moldaminizarea foştilor bolnavi şi monitorizarea lor pentru evitarea riscului
sindromului poststreptococic

1
Bolile eruptive Boli infectioase

Rujeola

 Boală infecţioasă acută, foarte contagioasă, cu evoluţie endemo-epidemică, de

etiologie virală, obişnuită la copii
 caracterizată prin febră, triplu catar, exantem şi enantem caracteristic.
 Boala apare
 la copilul neimunizat şi în special malnutrit
 se asociază cu numeroase complicaţii,
 cu o rată importantăde mortalitate.
 Virusul rujeoliform este puţin rezistent în mediul extern
 Sursa de infecţie este exclusive umană,
 frecv bolnavi cu forme tipice de boală,
 mai rar cei fără o erupţie caracteristică
 Nu există purtători
 Perioada de contagiune durează de la sfârşitul incubaţiei până în convalescenţă.
Epidemiologie
 Calea de transmitere este de obicei prin picăturile lui Pflűge, prin aerosoli.
 Receptivitatea este generală, universală, cu excepţia nou-născuţilor care au primit
anticorpi materni transplacentar, protectivi în primele 4-6 luni de viaţă.
 Rujeola dă imunitate solidă
 în convalescenţă apare imunodepresie →redeşteptarea de vechi infecţii (exemplu:
tuberculoza).
Tablou clinic
 Incubaţie fixa 10 zile
 Perioada preeruptivă sau catarală: debut brusc, febră 39-40 0C, tahipnee, triplu catar:
nazal (strănut, rinoree, epistaxis), traheobronşic (tuse seacă, răguşeală) şi catar ocular
(hiperemie conjunctivală, lăcrimare, fotofobie), cataruri ce dau aspectul unui „facies
plâns”.
 Tulburări dispeptice (dureri abdominale, vărsături, diaree),
 Simptome nervoase (cefalee, iritabilitate) şi
 Enantem: apariţia unor depozite albe (ca grisul) în dreptul molarilor, cu valoare certă
(semnul Koplik).
 ↓ febrei → o nouă ascensiune febrilă, 39-40 0C = per de stare:
 Erupţie retropavilionară, pe frunte, obraji, care se generalizează descendent în 3 zile.
 Erupţia este centrifugă, uneori pruriginoasă, catifelată, maculoasă, confluentă, lăsâ
zone de tegument intact între ele.
 Dispare în ordinea apariţiei, lăsând o pigmentaţie arămie.
 Boala necomplicată durează 7-10 zile,
 Tusea = ultimul semn ce dispare
Obiective de îngrijire
 Pentru reducerea febrei:
 Comprese hipotermizante, aerisirea camerei de 2-3 ori pe zi (în caz de frison, se mai
acoperă bolnavul);
 Se administrează medicaţia antitermică prescrisă de medic.
 Pentru diminuarea triplului catar:
 Se umidifică aerul;
 Se administrează terapia prescrisă (DNF, antitusive, antiinflamatoare).
 Pentru prevenirea deshidratării: lichide, 2500- 3000 ml/zi, ceai, sucuri, fructe, compot,
administrarea de perfuzii endovenoase la nevoie.
 Pentru prevenirea infecţiei mucoaselor şi tegumentelor:
2
Bolile eruptive Boli infectioase

 Toaleta fetei, ochilor de 1-2 ori/zi cu ceai de muşeţel cu comprese sterile;

 Spălarea dinţilor, curăţirea cavităţii nazale şi bucale
 Toaleta pe regiuni- comprese umezite cu apă alcoolizată;
 Repaus şi dietă adaptată stării;
 Monitorizarea şi surprinderea apariţiei complicaţiilor şi informarea medicului curant;
 Psihoterapie.
Profilaxia
 Profilaxia generală:
 Aplicarea programului de vaccinare antirujeolică,
 Vaccin cu virus viu atenuat inclus în ROR
 Revaccinare la 7 ani
 Cauzele eşecului:
 vaccinarea în prezenţa anticorpilor materni,
 după administrarea de gamaglobuline

Varicela

 Boală infecto-contagioasă ( foarte contagioasă), dată de virusul varicelo-zosterian

(virus din grupa Herpes virusuri)
 caracterizată printr-o erupţie veziculoasă specifică, ce evoluează în valuri, fără a
respecta vreo porţiune a corpului (↓ axilar), pe aceeaşi suprafaţă de piele→ erupţie în
stadii diferite: maculă, papulă, veziculă, crustă.
 Se consideră: varicela = boala copilului; zona-zoster= boala adultului.
 Virusul varicelo-zosterian: R ↓la uscare şi lumină.
 Sursa de infecţie este exclusive umană=omul bolnav, cu 1-2 zile înaintea erupţiei şi
circa 6 zile după ultimul val eruptiv.
 Calea de transmitere: directă prin picăturile lui Pflűge sau prin obiecte recent
contaminate.
 Receptivitatea este generală şi universală (cu excepţia primelor luni de viaţă→ Ac
materni),
 Imunitate solidă dar virusul rămâne in org→ poate da în situaţii de imunodepresie,
zona (herpes) zoster.
Tablou clinic
 Incubaţie: 13-18 zile,
 Debut cu febră, astenie, cefalee,
 Per de stare: eruptie inclusiv pe pielea păroasă a capului, sub f de macule, care în
câteva ore devin papule → vezicule = picătură de rouă cu lichid clar, se tulbură în
aceeaşi zi, apoi se resoarbe, rămânând o crustă ce durează 10-21 zile→se elimină fără
a lăsa urme (dacă bolnavul nu o rupe).
 Fiecare val de erupţie este precedat de febră şi prurit.
 Pe mucoasa bucală sau genitală, veziculele se rup, lăsând o ulceraţie ca aftele,
dureroasă.
 La adult, probleme legate de:
 alterarea integrităţii pielii→risc de infecţii cutanate prin grataj datorită pruritului,
 risc de pneumonie sau encefalită variceloasă şi
 riscul de transmitere a bolii.
Principalele obiective de ingrijire
 Educarea bolnavului să nu se grateze;
 Igiena tegumentelor cu apă alcoolizată (baia se recomandă doar după căderea
crustelor);
3
Bolile eruptive Boli infectioase

 Igiena cavităţii bucale şi genitale cu spălături cu ceai de muşeţel, stamicin, vitamina A;

 Ameliorarea pruritului: alcool mentolat, talc mentolat;
 Supravegherea pentru depistarea complicaţiilor (temperatură, puls, cefalee, varsaturi,
manifestări respiratorii etc.).
 Profilaxia:
– După depistarea bolii, izolarea se poate face la domiciliu;
– Supravegherea contacţilor şi izolarea lor din a 10-a zi de la contact;
– La gravide: gamaglobuline cu 5 zile înainte de naştere şi la nou-născut, 0,06
mg./kg.corp;
– În multe ţări, se practică vaccinarea cu virus viu atenuat, la 10-24 luni de viaţă.

Rubeola
 Def: Boală transmisibilă şi infecţioasă, specifică omului, dată de virusul rubeolos,
caracterizată clinic prin:
 adenopatii laterocervicale,
 febră,
 eritem generalizat, fugace şi
 imunitate durabilă după boală.
 Virusul rubeolic nu este rezistent dar este extrem de teratogen.
 Sursa de infecţie este exclusiv omul bolnav manifest/ forme inaparente;
contagiozitatea începe cu 3-7 zile înaintea erupţiei.
 Nou- născuţii cu rubeolă elimină virusul 30 de zile→1-2ani fiind extrem de
contagioşi.
 Calea de transmitere este aerogenă (picăturile Pflűge) şi transplacentară, de la mamă la
făt.
 Receptivitatea este generală
Tablou clinic
 Incubaţia: 14-21 zile,
 Debut: semne necaracteristice-indispoziţie, uşor catar, artralgii
 Perioada de stare caracterizată prin:
 exantem generalizat (pete roz cu aspect rujeoliform, ca boabele de orez, erupţie ce
vine şi pleacă repede, încât poate să nu fie surprinsă);
 adenopatii retroauriculare, suboccipitale, mici (ca sâmburii de măsline) mobili şi
nedureroşi; apar înaintea erupţiei şi persistă 3-6 săptămâni
 Complicaţiile:
 artritele, trombocitopenii cu purpură, meningită cu lichid clar,
 rubeola congenitală funcţie de momentul infecţiei şi virulenţei tulpinii virale→ avort/
malformaţii
 cataractă, surditate, microcefalie,
 diabet insulinodependent,
 malformaţii cardiace- apărute prin infecţia din primul trim de sarcină
Obiectivele de îngrijire
 Repaus şi îngriiri cotidiene,
 Supravegherea şi depistarea complicaţiilor,
 Educaţia sanitară a femeilor pentru a înţelege riscul rubeolei cogenitale.
 Profilaxia
 Vaccinare antirubeolică în copilărie (9-15 luni), sau la pubertate, fie imediat
postpartum.
 Nu se vaccinează gravidele (fiind vorba de utilizarea unui vaccin cu virus viu atenuat).
4
Bolile eruptive Boli infectioase

 Se recomandă întreruperea sarcinii la gravida bolnavă de rubeolă.

Infecţia urliană
 Boală infectocontagioasă, prod de v urlian
 Epidemio: sursa = bol cu f clinice, aparente/ inaparente
 Transm:
-directă, aerogen prin pic. Pflügge
-indirectă, ob contamin
Receptivit: generală, peste 6 l la sugar
Imunit: de durată
Tablou clinic
 Incub = 14-21 z
 Debut: brusc, fo 38-39 oC, cefalee, mialgii, dureri în loja parot, tumefacţia orif Stenon
 Stare: f0, tumef gl saliv, edem perigland, asp de pară, 7-10 z.
 Fo precede alte localizări: orhita urliană, unilat, rar bilat, durere, SGA, greţuri, vărs,
cefalee, hiperemia scrot; evol cu azoospermie în 1-2%.
 Ooforita- du în hipog.
 Pancreatita- exo: fo, greţ, vărs, sc diareice, epig, endocrin: ↓toler la glucide
 Miocardita: tahic, Zg c asurzite, tulb de ritm, hTA.
 SNC: menin, encef, rombencefalita, mielita transversă, nevrită acustică, pareze faciale
 Artrite,
 mastite,
 purpură trombocitopenică
 Evol fav cu excep surdit, DZ
 Dg+: epid, clinic, paraclinic
 Tratament: izolare la domiciliu/spitalizarea formelor severe, regim de crutare
pancreatica, simptomatice, cortizon (orhita, meningita)
Diagnostic diferenţial
 Parotidita supurată: fo, fen celsiene, secr purulentă, Lc, VSH↑
 Parotidite recidivante-anomalii de canal Stenon
 litiază →sialografie
 Neo parotidian →unilat, dur, aderent, imprecis delimit
 Parotidite toxice: Bi, Hg, I, Pb
 Adenite, adenoflegmoane
 Abcese dentare
 Furuncul conduct auditiv
 Actinomicoza
 Adenite septice-DD cu submaxilita