Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pablo Picasso s

Pablo Picasso s

Ratings: (0)|Views: 146 |Likes:
Published by florentinadumitru

More info:

Published by: florentinadumitru on Jun 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/30/2013

pdf

text

original

 
 PABLO PICASSO
1.TINEREŢEA LUI PABLO PICASSO
Pablo Picasso s-a născut la 25 octombrie 1881, în orăşelul Malaga, din regiuneaspaniolă Andalusia. O lună mai târziu a fost botezat după obiceiul spaniol, primindnumele: Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno Maria de los RemediosCipriano de la Santisima Trinidad Ruiz Picasso.Părinţii artistului proveneau din mici familii aristocratice şi s-au căsătorit neţinândcont de dorinţele acestora. Când s-au logodit, în 1880, Don José Ruiz y Blasco avea 42 deani, iar Maria Picasso Lopez numai 25.Tatăl, Don José, era poreclit “ Englezul”, fie din cauza părului roşu, fie datorită admiraţieilui faţă de cultura britanică. Era profesor la o şcoală de artă şi restaurator la muzeul dinlocalitate. În timpul liber picta. Creaţiile lui erau simple şi banale, redând potârnichi, porumbei, iepuri, blănuri şi pene, flori.Mama era o femeie frumoasă, plină de optimism. A avut mare încredere în talentul fiuluiei, oferidu-i de la început suport moral şi financiar.Detaliile despre primii ani din viaţa lui Pablo Picasso sunt vagi. După spuseleMariei, fiul ei a început să deseneze înainte de a vorbi. Ea a povestit că primul cuvânt alui Pablo a fost
creion
, obiect pe care îl cerea constant. O dată obţinut, copilul desena pehârtie nenumărate spirale. Acestea vor fi folosite obsesiv în lucrările lui de mai târziu.Văzându-i interesul pentru creion şi hârtie, Don José a sperat ca Pablo să devinăartist şi i-a îndrumat primii paşi, dându-i lecţii de artă şi pictură încă de la vârsta de 6-7ani. Cu timpul, tânărul Picasso a început să fie obsedat de artă, neglijând celelalte materiide studiu. El însuşi a mărturisit cum a absolvit şcoala primară datorită unui coleg care i-arezolvat testul la aritmetică.Lucrările din copilăria lui Pablo s-au păstrat până astăzi. Subiectele preferate aufost luptele cu taurii şi portretele de porumbei (planşa 17), care zugrăvesc pasiuniinsuflate de tatăl său. Primul tablou în ulei s-a numit
 Picadorul 
şi a fost realizat dePicasso la vârsta de 8-9 ani.În 1891, familia artistului a părăsit Malaga şi s-a stabilit în La Coruña. Aici, Pabloa creat numeroase tablouri, subiectele principale fiind portul, plaja, străzile. A pictat omulţime de portrete ale surorii sale Lola. Cea mai cunoscută lucrare din această perioadăeste
 Fată cu picioarele goale
(planşa 1), pe care a început-o la vârsta de 10 ani şi aterminat-o la 14. Trebuie subliniat faptul că tânăra din tablou nu este Lola, ci un model.Tot cam la aceiaşi vârstă a realizat un portret al mamei sale (planşa 1).În 1895, lui Don José i s-a oferit un post de profesor la Şcoala de Arte Frumoasedin Barcelona, iar Pablo a devenit elev al acestei instituţii. La 15 ani, el a expus un tabloula Expoziţia Naţională de Arte Frumoase din Madrid. Lucrarea, intitulată
Ştiinţă şicaritate
(planşa 2
 )
, a primit doar o menţiune, dar mai târziu, când a fost prezentată lacompetiţia din Malaga, a obţinut medalia de aur. În acest tablou, tatăl său a pozat ca
1
 
model pentru doctor. Un examen radiografic a dezvăluit faptul că sub pictura actualmentevizibilă se găseşte o schiţă pentru un tablou cu totul diferit, o scenă de luptă. Obiceiul de arecicla pânzele va fi o constantă a tânărului Picasso până în anii primului său succesfrancez, dictată mai ales din motive de economie — ca şi cum graba de a picta ar fi trecutchiar şi peste dorinţa de a păstra urmele propriei munci.În iarna anului 1896, a realizat lucrarea
 Prima împărtăşanie
(planşa 2)
 ,
tablouacceptat la Expoziţia municipală din Barcelona, care are loc în aprilie. Pictura s-a bucuratde un anumit succes, iar tânărul artist a primit o comandă pentru o mănăstire dinBarcelona.Un an mai târziu, Pablo a părăsit casa părintească pentru a deveni student laAcademia Regală din Madrid. Unchii săi din partea tatălui au fost de acord să-i oferesprijin financiar. În capitala Spaniei, Pablo a găsit inspiraţie în orice turn, la fiecare colţde stradă. A vizitat marile muzee unde a studiat cu atenţie lucrările pictorilor săi preferaţi.A realizat copii după tablourile lui El Greco şi le-a trimis tatălui său. Acesta nu a fost preaîncântat de stilul pe care l-a ales Pablo. Nu peste mult timp, unchii săi nu l-au maifinanţat. Artistul a început să trăiască în sărăcie, alături de alţi artişti care aşteptaumomentul în care vor deveni cunoscuţi.În 1900, Pablo a cut o torie la Paris, orcare va deveni casa sa,schimbându-i stilul şi viitorul artistic pentru totdeauna.
2.PERIOADA ALBASTRĂ 
La Paris, Pablo a găsit imediat prieteni şi un loc în care să lucreze. A locuit încartierul Montmartre, printre artişti, majoritatea spanioli. A vizitat de nenumărate oriLuvru şi Muzeul Trocadero, unde a luat contact cu arta africană care va avea o mareinfluenţă asupra stilului său.În Montmartre, Pablo a găsit un patron spaniol, Père Manyac, dispus să-i plătească150 de franci pe lună pentru fiecare lucrare a sa.Don José a rămas în continuare dezamăgit de lucrările fiului său. Relaţiile dintrecei doi s-au deteriorat din ce în ce mai mult, astfel că, la un moment dat Pablo a refuzat săîşi mai semneze lucrările cu numele „Ruiz” şi a ales pentru tot restul vieţii să iscăleascăsimplu, “Picasso”, folosind astfel numele mamei sale. Mai târziu a susţinut că impulsuli-1 dăduse sunetul exotic al acestui nume, marcat de dublarea literei „s", în timp cenumele tatălui -Ruiz - era un nume prea comun în Spania. Conform altei versiuni însă, aales numele de Picasso din superstiţie: tatăl lui, şi el pictor, avusese o carieră mediocră,iar tânărul artist - în dorinţa de a alunga ghinionul - ar fi preferat să îndepărteze posibileleinfluenţe negative din memoria sa. Nu după mult timp, Pablo a făcut cunoştinţă cu Ambroise Vollard (planşa 6), unalt vânzător de artă care îi aprecia lucrările. Acesta a devenit foarte important în carieraartistului. Prima expoziţie a lui Picasso în galeria de artă a lui Ambroise Vollard a avutloc în iunie 1901 şi a fost bine primită de critici. Deşi toate comentariile au fost pozitive,Picasso a hotărât să îşi schimbe stilul. Până atunci, el a folosit culori luminoase, imitând
2
 
stilul impresioniştilor sau postimpresioniştilor, precum Degas,Van Gogh, şi Gauguin. La20 de ani, Picasso a început să picteze într-un stil expresiv, propriu, mult mai sobru.Acest stil a influienţat picturile artistului pentru următorii 3 ani. Specialiştii sereferă la aceşti 3 ani ca la “
 perioada albastră a lui Picasso”
. Între 1901 şi 1904, multedintre picturile sale au fost dominate de variate tonuri întunecate de albastru. Privindsubiectele alese, se poate spune că Picasso a fost un pictor sărac care a pictat oamenisăraci. A preferat să redea momente din viaţa toxicomanilor, alcoolicilor, prostituatelor, bătrânilor nevoiaşi. Aproape toţi istoricii artei s-au întrebat de ce artistul a adoptat aceststil. Unii au spus că ar fi fost din cauza sărăciei, alţii au crezut că Pablo a dorit să renunţela culorile calde, reprezentative pentru Spania lui cea dragă. Un motiv ar fi putut fi şidepresia cauzată de sinuciderea unui prieten.Una dintre lucrările “perioadei albastre” este
“Băutoarea de absint”
- 1901(planşa 3). Tabloul înfăţişează o femeie singură, îmbrăcată într-o haină albastră, aşezată lao masă de cafenea pe care stau o sticlă şi un singur pahar cu băutura ei preferată.Tot în aceşti ani, Picasso a realizat numeroase portrete şi autoportrete, dar, poate cele maifaimoase tablouri rămân “
Viaţa
” şi “
 Bătrânul chitarist 
”, ambele terminate în 1903.În “
 Bătrânul chitarist 
”, Picasso a început să modifice redarea corpului uman, preferând sădistorsioneze figura pentru a sugera dezintegrarea fizică a persoanei. Inspirându-se dinlucrile lui El Greco, artistul a alungit degetele şi membrele bătnului ntăreţ.Albastrul domină totul, în afară de potretul chitaristului care este redat în culorile pământului. La vremea aceea, nici Picasso nu a ştiut acest tablou va deveni predecesorul lucrărilor pe care le va crea în stilul cubist.
“Viaţa”
(planşa 3) este un mesaj despre lupta universală pentru existenţă. În tablou, în plan apropiat, sunt reprezentate două perechi: doi tineri şi o mamă cu un copil în braţe,toţi dând impresia de suferinţă şi lipsă de speranţă. În plan îndepărtat, există o altă pereche care îşi oglindeşte amărăciunea şi disperarea. Este redat şi un mic simbol alsperanţei reprezentat de mulţumirea inocentă de pe faţa copilului adormit. Lucrarea nu arămas fără ecou în rândul iubitorilor de artă aducându-i lui Picasso succesul financiar.În 1904, la Paris, artistul a întâlnit-o pe Fernande Olivier. Ei au devenit amanţi şiau rămas împreună până în 1912. Ea a pozat ca model de mai multe ori (planşa 12).
3.PERIOADA RO
Din 1904, Picasso a devenit fericit alături de Fernande, în timp ce tablourile auînceput să se vândă. Schimbarea a adus şi sfârşitul perioadei albastre. După cum spunistoricii artei, acesta a fost momentul de început pentru o nouă perioadă din viaţa de artista lui Picasso – “perioada roz”. El a înlocuit nu numai nuanţele de albastru în favoareacelor de roşu şi roz, dar şi subiectele au devenit altele. Persoanele singure, triste şideprimate au fost înlocuite de grupuri de acrobaţi, jongleuri, clowni fericiţi şi visători.
 Actorul 
(planşa 4)
 
datează din 1904, an ce a marcat începuturile acestei epoci. Printrelucrările importante se numă
“Familia acrobatului
(plaa 4)
 
şi
“Familia de saltimbanci”
(1905) – planşa 5. Analizele cu raze X au scos la iveală faptul că, în timpul
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->