Fundamentarea şi finanţarea

cheltuielilor bugetare la
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Iaşi 2010

1
 CUPRINS

CUPRINS..............................................................................................................................................2
Capitolul I..............................................................................................................................................3
Organizarea şi funcţionarea Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".......................................................3
1.1 Scurt istoric..................................................................................................................................3
1.2 Obiectul de activitate al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”...................................................5
1.3 Organizarea Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi...............................................................6
1.4 Relaţiile externe ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi................................................18
FACTURĂ FISCALĂ......................................................................................................................21
BON DE CONSUM .......................................................................................................................21
BUZURIN NATALIA................................................................................................................22
Relatia cu clientii.........................................................................................................................24
1.5 Structura şi evoluţia categoriilor de cheltuieli ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. .28
în perioada 2007-2009.....................................................................................................................28
Capitolul II: Fundamentarea indicatorilor financiari la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi...31
II.1 Cadrul juridic de acţiune în fundamentarea cheltuielilor.........................................................31
II. 3. Calcule si fundamentarea privind veniturile bugetare...........................................................33
Resursele în general, reprezintă elemente ale bogăţiei unei naţiuni şi se prezintă sub formă de
resurse materiale, resurse umane, resurse informaţionale, resurse financiare, alte resurse.
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti dintr-o economie, necesare realizării
obiectivelor economice şi sociale, într-un interval de timp determinat..........................................36
Ca şi cheltuielile şi veniturile sunt evidenţiate în contabilitate în concordanţă cu principiul
contabilităţii de angajamente. Conform acestui principiu ,,efectele tranzacţiilor şi ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură
ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi
raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente”. Acest mod de reflectare a veniturilor în
contabilitate permite utilizatorilor de informaţii contabile cunoaşterea atât a veniturilor ce au fost
deja încasate, cât şi a creanţelor instituţiei ce urmează a fi încasate, cu alte cuvinte permite
cunoaşterea tuturor resurselor de care dispune instituţia pe parcursul unui exerciţiu financiar......36
Veniturile proprii ale Universitatii provin din chirii, organizarea de manifestări culturale şi
sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de
produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea. Atât veniturile
bugetare cât şi cele extrabugetare sunt incluse în sistemul resurselor financiare publice ce pot fi
definite sub aspect conceptual, ca totalitatea mijloacelor băneşti care se administrează de
autorităţile publice în scopul îndeplinirii funcţiei şi sarcinilor ce revin acestora asigurând
funcţionarea structurii organizatorice corespunzătoare...................................................................36
II.4. Calculul si fundamentarea privind cheltuielile bugetare.........................................................36
II 4.1 Structura cheltuielilor de personal şi fundamentarea acestora..........................................37
II.4.2 Cheltuieli materiale şi servicii..........................................................................................41
DENUMIRE....................................................................................................................................42

2
 II.4.3 Cheltuieli de capital...........................................................................................................46
II.4.4 Burse..................................................................................................................................46
II.5. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare.............................47
Fluxul informaţional privind plata salariilor...................................................................................47
II.6. Continutul si structura bugetului de venituri-cheltuieli...........................................................49
Capitolul III - Finanţarea, realizarea si executia cheltuielilor bugetare la Universitatea “Al. I. Cuza”
Iaşi.......................................................................................................................................................50
III.1 Cadrul juridic de actiune.........................................................................................................50
III.2 Noţiunea de venituri bugetare şi modul lor de fundamentare................................................51
III.3 Indicatori reprezentativi în fundamentarea principalelor categorii de venituri.......................51
III.4. Calcularea şi fundamentarea principalelor categorii de venituri............................................55
III.3. Modalităţi si tehniciprivind finanţarea cheltuielilor bugetare................................................60
III.3.1. Repartizarea pe trimestre a cheltuielilor aprobate din credite bugetare..........................60
III.3.2 Deschiderea de credite bugetare, repartizarea, virarea, transferul, retragerea, blocarea,
anularea şi închiderea creditelor bugetare...................................................................................61
Deschiderea de credite bugetare......................................................................................................62
III.4 Utilizarea creditelor bugetare si a mijloacelor banesti la Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza” Iaşi........................................................................................................................................66
III.5. Plăţi de casă privind cheltuielile bugetare de la instituţie......................................................68
III.6 Fluxuri informaţionale generate de executia cheltuielilor bugetare........................................73

Capitolul I

Organizarea şi funcţionarea Universităţii "Alexandru Ioan Cuza"

1.1 Scurt istoric

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" este cea mai veche instituţie de învăţământ superior din
România continuând, din anul 1860, o tradiţie a excelenţei şi inovaţiei în educaţie şi cercetare. Cu
peste 38.000 de studenţi şi 800 de cadre didactice, universitatea se bucură de un important prestigiu
la nivel naţional şi internaţional, având colaborări cu aproximativ 260 de universităţi din străinătate.
În atmosfera de sărbătoare a Unirii Ţării Româneşti şi a Moldovei într-un singur stat a luat
fiinţă prima instituţie de învăţământ superior din România, Universitatea din Iaşi. Inaugurată la 26
octombrie 1860, Universitatea poartă numele Domnitorului căruia i se datorează acest act
fundamental de cultură românească: Alexandru Ioan Cuza.

3
 De la înfiinţarea ei şi până în prezent, structura Universităţii din Iaşi a fost într-o continuă
schimbare, în armonie cu evoluţia societăţii şi culturii române.
Universitatea a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi
Teologie. Ca urmare a legii învăţământului din 1864, Universitatea s-a reorganizat în patru facultăţi:
Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, Facultatea de
Drept şi Facultatea de Medicină, inaugurată abia în 1879. După numai câţiva ani de funcţionare,
Facultatea de Teologie a fost desfiinţată din cauza numărului său mic de studenţi. Stimulată de o
nouă lege în 1898, Universitatea din Iaşi a reuşit să-şi diversifice profilul, să-şi mărească numărul de
secţii, departamente, materii predate şi activităţi ştiinţifice. În acea perioadă s-a remarcat o
dezvoltare spectaculoasă a Facultăţii de Ştiinţe: în 1892 au luat fiinţă Catedrele de Chimie Organică
şi Chimie Anorganică cărora li s-a alăturat, în 1906, Chimia Agricolă. În cadrul aceleiaşi Facultăţi
un mare succes a fost crearea Şcolii de Electricitate, în 1910. După începuturile ei modeste din 1879,
Facultatea de Medicină a dobândit, în 1889, o organizare şi un profil care să permită formarea
specialiştilor cu o înaltă calificare profesională capabilă să răspundă exigenţelor sociale ale acelor
timpuri.
Perioada imediat următoare Unirii Naţionale din 1918 s-a caracterizat prin evoluţia
remarcabilă a Universităţii, în concordanţă cu cerinţele societăţii româneşti şi ale progresului
european din acea vreme.
Legile Învăţământului din 1932, 1937 şi 1938 au favorizat atât evoluţia ştiinţelor cât şi
dezvoltarea departamentelor Universităţii: Medicină şi Farmacie, Ştiinţe, Drept, Filosofie şi Litere,
şi Agricultură. În anul 1933, subsecţia de învăţământ agricol, inclusă în secţia de ştiinţe aplicate, s-a
transformat în Facultatea de Ştiinţe Agricole. Celelalte două ramuri ale secţiei (Şcoala
Electrotehnică şi Secţia de Chimie Tehnologică) s-au reorganizat în 1937, dând naştere Institutului
Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaşi, căruia i s-a alăturat şi Facultatea de Ştiinţe Agricole un an
mai târziu.
În perioada interbelică, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" se putea mîndri că ajunsese la
nivelul instituţiilor europene de acelaşi rang, atât din punct de vedere al administrării şi organizării,
cât şi al programelor didactice.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, regimul de democraţie populară a obligat
universităţile să promoveze o educaţie în spirit comunist. Reforma învătământului din 1948 a impus
primii paşi pentru îndeplinirea acestei sarcini, urmată de reformele din 1968 şi 1978. Ideologia
comunistă a adus schimbări radicale în Universitatea din Iaşi, ca, de altfel, în întreg învăţământul
superior din ţară. Multe discipline au fost cenzurate sau eliminate, numeroase programe didactice au
4
fost supuse unei rigidităţi extreme, libertatea academică a fost restricţionată, în timp ce toate
activităţile au fost ghidate sau verificate de organisme ale singurului partid politic existent.
Tot în această perioadă, datorită unei cereri din ce in ce mai mari de specialişti în economie,
s-a resimţit nevoia înfiinţării Facultăţii de Ştiinţe Economice (1962), după ani îndelungaţi în care
cursuri de Economie Politică, Doctrine Economice şi Finanţe Publice au fost predate în cadrul
Facultăţii de Drept.
Astfel, în anul academic 1968-1969, existau deja opt facultăţi (Matematică-Mecanică, Fizică,
Chimie, Biologie-Geografie, Drept, Filologie, Istorie-Filosofie, Economie), în timp ce în 1974 erau
doar şapte, datorită transferului Facultăţii de Chimie la Institutul Politehnic.
Căderea regimului totalitar în 1989 a deschis noi perspective asupra învăţământului şi
educaţiei în România. Formele organizatorice şi curriculare ce fuseseră impuse au fost imediat
abandonate. Reconstrucţia universităţii a fost spontană şi radicală şi a cuprins toate domeniile:
stuctura organizatorică, programa de studii, sistemul de comunicare, resursele umane. Autonomia
universitară şi libertatea decizională au condus Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” spre ceea ce
este astăzi: una din cele mai performante universităţi în Romania, standard pentru excelenţă în
cercetare şi flexibilitate didactică.
Fiind cea mai veche Universitate din Romania, este o institutie de invatamant superior cu
traditie si in acelasi timp o Universitate care, prin realizarile infaptuite in plan educational si
stiintific a capatat recunoastere atat pe plan national cat si international.

1.2 Obiectul de activitate al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi este una din instituţiile publice care face parte din
categoria instituţiilor publice de interes naţional. Aceasta funcţionează ca instituţie de stat, în baza
Declaraţiei Drepturilor Omului, Constituţiei României, Legii Învăţământului şi a Legii Statutului
Personalului Didactic.
În România învăţământul constituie prioritate naţională. De aceea, Universitatea “Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi, urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe
valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii
naţionale. Idealul educaţional al UAIC constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane în formarea personalităţii autonome şi creative.
Activitatea didactică din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi are ca finalitate
formarea personalităţii umane, prin:
5
 a) însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;
b) formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice prin
asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice;
c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata
întregii vieţi;
d) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului al
demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a
respectului pentru natura şi mediul înconjurător;
f) dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi
practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generaţii pentru desfăşurarea unor activităţi utile producătoare de
bunuri materiale şi spirituale.
Finalităţile Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi se realizează prin strategii şi tehnici
moderne de instruire şi educare, susţinute de ştiinţele educaţiei şi de practica şcolară.
Autonomia universitară constă în dreptul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi de a se
conduce, de a-şi exercita libertăţile academice fără nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau
religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu opţiunile şi
orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior stabilite prin lege. Aceasta se
corelează cu principiul răspunderii personale şi publice pentru calitatea întregii activităţi didactice şi
de cercetare ştiinţifică pe care o desfăşoară aceasta instituţie de invatamant postuniversitar.
Misiunea UAIC este orientată predominant spre cercetare, spre predare şi în mod echilibrat
spre cercetare şi predare.

1.3 Organizarea Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Senatul este structura supremă de conducere academică în Universitatea „Alexandru Ioan

Cuza” Iaşi şi este prezidat de către rector. Şedinţele de Senat sunt ordinare – o dată pe lună, şi
extraordinare, cu ordine de zi dedicată unui eveniment special.
Conducerea executivă a Universităţii este asigurată între şedinţele de Senat de către Biroul
Senatului alcătuit din: rector, prorectori, cancelar general, director general administrativ şi un

6
reprezentant al studenţilor. Rectorul este preşedintele Biroului Senatului care are puterea de a lua
decizii prin adoptarea de Hotărâri ale Biroului Senatului.
Senatul este format din reprezentanţii facultăţilor, care sunt cadre didactice titulare,
cercetători ştiinţifici cu titlul de doctor şi studenţi. Desemnarea acestora se face în conformitate cu
Regulamentele de organizare şi funcţionarea Senatului şi a Consiliilor Facultăţilor. Membrii
Senatului sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani de către Consiliile Facultăţilor. Excepţie fac
studenţii, ai căror reprezentanţi îşi pierd calitatea de membri ai Senatului după absolvirea facultăţii.
Fiecare facultate este reprezentată în Senat de una până la şase persoane, proporţional cu
numărul cadrelor titulare.
Decanii facultăţilor, Directorul General Administrativ, Directorul Bibliotecii Centrale
Universitare si Directorii Departamentelor aflate în subordinea Senatului fac parte de drept din
Senat. Reprezentanţii studenţilor în Senatul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” sunt alesi de
Consiliile studenţesti, cu validare în Consiliile facultăţilor respective, în conformitate cu prevederile
Legii Învăţământului. Fiecare facultate are cel puţin un reprezentant al studenţilor în Senatul
Universităţii. Absenţele nemotivate de la sedinţele Senatului sau ale Biroului Senatului pot conduce
la excluderea din aceste structuri.
Pentru realizarea obiectivelor sale, Senatul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” ia hotărâri
cu privire la:
a) structurile proprii de organizare: facultăţi, colegii, scoli postuniversitare, departamente, unităţi
prescolare si de învăţământ preuniversitar, precum si alte unităţi;
b) acordurile de colaborare în domeniul didactic si stiinţific cu instituţii din ţară şi din străinătate;
Numărul de prorectori şi atribuţiile acestora sunt stabilite de plenul Senatului, la propunerea
motivată a Rectorului. În Senatul Universităţii, rectorul ales propune câte un candidat pentru fiecare
funcţie de prorector şi pentru aceea de cancelar general. Membrii Senatului pot face, de asemenea,
propuneri. Toate propunerile pentru o anumită funcţie sunt supuse la vot simultan. Alegerea
rectorului, prorectorilor şi a cancelarului general se face prin vot direct şi secret.
Colegiul Academic este un organism format din membrii Biroului Senatului, Decanii
facultăţilor, Directorii de departamente şi colegii, Directorul General Administrativ şi Secretarul Şef
al Universităţii. Colegiul Academic este convocat de obicei lunar pentru soluţionarea unor probleme
specifice.
În cadrul Universităţii sunt următoarele facultăţi:
1. Biologie
2. Chimie
7
 3. Drept
4. Economie şi Administrarea Afacerilor
5. Educaţie Fizică şi Sport
6. Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice
7. Fizică
8. Geografie şi Geologie
9. Informatică
10. Istorie
11. Litere
12. Matematică
13. Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
14. Teologie Ortodoxă
15. Teologie Romano-Catolică
16. Centrul de Studii Europene
Fiecare facultate în parte are un administrator – şef şi un secretar – şef.
Pe lângă aceste facultăţi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi deţine un corp
administrativ pentru buna desfăşurare a activităţii de învăţământ şi anume:
1. Departament imagine şi marketing
2. Departament cercetare ştiinţifică şi managementul proiectelor
3. compartimentul acte de studii
4. departament doctorate
5. Departament relaţii internaţionale
6. departament informatizare
7. Departament comunicaţii digitale
8. CIPO
9. Serviciul Resurse Umane
10. Investiţii – Dotări
11. Cămine
12. Oficiul Juridic
13. Compartiment Audit
14. Control financiar Preventiv Propriu
15. Serviciul Financiar
16. Serviciul Contabilitate
8
 17. Biroul Bugete şi Venituri Proprii
18. Serviciul Achiziţii Publice etc.

Direcţia Financiar - Contabilă

Universitatea Al.I. Cuza Iaşi organizează şi conduce contabilitatea proprie, respectiv

contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune, precum şi activitatea de control financiar
preventiv (în conformitate cu circuitul documentelor şi a deciziei interne pentru delimiterea limitelor
de competenţă) în cadrul Serviciului Financiar Contabil, aflat în directa subordonare a Rectorulu
Universităţii.
Direcţia Financiar Contabilă, prin activitatea desfăşurată, asigură măsurarea, evaluarea,
cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a
rezultatelor obţinute din activitatea desfăşurată, de asemenea asigură informaţii ordonatorului de
credite cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, patrimoniului aflat în administrare şi
a contului anual de execuţie.
Direcţia Financiar Contabilă trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică,
prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa
financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale Universităţii, cât şi pentru
relaţiile cu ordonatorul principal de credite, organisme fiscale şi de control şi alţi utilizatori.
Persoanele din cadrul serviciului, desemnate cu activitatea de control financiar preventiv
propriu, nu pot fi implicate, prin sarcinile de serviciu, în aprobarea, efectuarea şi înregistrarea
operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu.
Persoanele din cadrul serviciului, desemnate cu activitatea de control intern asupra activităţii
financiar-contabile realizate în cadrul acestei structuri, nu pot fi implicate, prin sarciile de serviciu,
în aprobarea, efectuarea şi înregistrarea operaţiilor supuse controlului intern, măsură instituită în
scopul separării atribuţiunilor operaţinale de cele financiare. Pentru îndeplinirea obligaţiilor sale,
Direcţia Financiar Contabilă colaborează cu toate structurile organizatorice din cadrul
Universităţii, respectiv: facultăţi, departamente, servicii, birouri etc.
Direcţia Financiar – Contabilă prezintă următoarea structură organizatorică:
- Serviciul Contabilitate
- Serviciul Financiar
- Biroul Bugete si Venituri Proprii

9
 DIRECŢIA FINANCIAR
CONTABILĂ

(Director Financiar Contabil)

SERVICIUL FINANCIAR SERVICIUL BIROU BUGETE SI

CONTABILITATE VENITURI PROPRII
(Şef Serviciu Financiar)
Şef Serviciu Contabilitate Şef Birou Bugete

5 ECONOMISTI
2 ECONOMIŞTI
2 CASIERI 12 ECONOMIŞTI
2 CONTABILI
1 SECRETARĂ

10
 Atribuţiile Serviciului Contabilitate:
a) organizarea şi conducerea contabilităţii în condiţiile legii, astfel:
- toate bunurile materiale, titlurile de valoare, numerarul, alte drepturi şi obligaţii
deţinute cu orice titlu, precum şi efectuarea de operaţiuni economice vor fi înregistrate
obligatoriu în contabilitate;
- contabilitatea imobilizărilor se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenţă;
- contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric pe fiecare gestiune în parte
- înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziţie,
de producţie sau la valoarea justă pentru alte intrări decât cele prin achiziţie sau
producţie, după caz;
- creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoare nominală;
- contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe
categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică;
- contabilitatea plăţilor de casă şi a cheltuielior efective, se ţine pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat;
- contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau destinaţia
lor, după caz;
- stabilirea rezultatului execuţiei bugetare, anual, prin închiderea conturilor de
cheltuieli efective şi a conturilor de surse din care au fost efectuate.
b) ţinerea registrelor de contabilitate obligatorii, respectiv: Registrul – jurnal,
Registrul – inventar şi Cartea mare, în conformitate cu prevederile legale;
c) întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, conform normelor
elaborate de Ministerul Finanţelor Publice;
d) organizarea lucrărilor de inventariere în conformitate cu legislaţia specifică şi
înaintarea propunerilor privind componenţa comisiilor de inventariere, precum şi a
comisiei centrale de inventariere;
f) organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune, aceasta vizând calculaţia
costurilor şi rezultatelor pe catedre, facultăţi, departamente, servicii şi alte structuri
autofinanţate din cadrul Universităţii.

11
 Este condus de către un şef care conduce, organizează, îndrumă şi controlează
întreaga activitate a compartimentului privind evidenţa contabilă sintetică şi analitică,
detalierea cheltuielilor, întocmirea balanţei de verificare, întocmirea situaţiilor financiar
contabile, organizează şi urmareşte efectuarea inventarierii patrimoniului.
Are în subordine 12 economişti.

Atribuţiile Serviciului Financiar

1. organizarea atât activităţii de încasări şi plăţi cu numerar, prin casieria centrală şi
Serviciul financiar, cât şi a activităţii de colectare a taxelor prin casieriile
organizate la facultăţi sau departamente, cu respectarea prevederilor
“Regulamentului operaţiilor de casă”, aprobat prin Decret nr.209/1976;
2. Acordarea avansurilor spre decontare în lei şi valută, pentru deplasări şi pentru
alte categorii de cheltuieli: achiziţionare de bunuri materiale şi servicii, practică
studenţi, manifestări cultural-ştiinţifice, transport studenţi, burse studenţi în baza
documentelor de plată aprobate conform deciziei de CFP;
3. decontarea avansurilor în termenele prevăzute de Regulamentul operaţiilor de
casă a avansurilor acordate;
4. întocmirea deconturilor pentru cheltuieli de deplasare şi pentru alte categorii de
cheltuieli, în lei şi valută şi calculează eventualele penalizări pentru justificarea cu
întârziere sau nedepunerea în termen a avansurilor primite.
5. verificarea zilniăa a extraselor de cont în lei şi valuta pentru toate activităţile
UAIC;
6. verificarea zilnică a raportului de casă;
7. verificarea concordanţei dintre referatele de necesitate şi documentaţia anexată;
8. întocmirea ordinelor de plată pentru achitarea datoriilor catre bugetul de stat,
casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de muncă şi protecţie socială şi
verificarea concordanţei acestor sume cu cele din recapitulaţia statelor;
9. întocmirea ordinelor de plată pentru achitarea datoriilor către furnizori;
10. întocmirea CEC-urilor pentru ridicări de numerar din trezorerie (salarii, deplasări,
avansuri);

12
 11. întocmirea corectă a devizelor antecalcul specifice contractelor de cercetare si a
proiectelor externe (încadrarea corectă a diverselor bunuri, servicii, etc., propuse a
se achiziţiona în capitolele de deviz stabilite, verifică respectarea cotei de regie
aprobate , cu respectarea normelor metodologice aprobate prin legislaţia
specifică pentru activitatea de cercetare;
12. evidenţa extracontabilă a execuţiei bugetare pentru activitatea de cercetare,
întocmeşte fişele de cont pentru rapoartele financiare, verifică rapoartele
financiare, verifică şi confirmă prin semnătură cheltuielile devizelor postcalcul,
urmăreşte încadrarea cheltuielilor în devizul aprobat, pentru activitatea de
cercetare, pentru fiecare contract .
13. Gestionarea mijloace băneşti şi documente de valoare, a documentelor cu regim
special: chitanţe, foi de vărsământ, CEC-uri etc.
14. Efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, în lei şi în valută, pentru toate sursele de
finanţare, cu respectarea strictă a Regulamentului operaţiunilor de casă, aprobat
prin Decret al Consiliului de Stat nr.209 din 5 iulie 1976 şi O.U. 146/2002 privind
formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului;
15. Efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi doar pe bază de documente întocmite şi
aprobate conform prevederilor legale (Dispoziţie de încasare/plată), iar pentru
încasări va elibera obligatoriu chitanţă pe numele persoanei fizice sau juridice
trecute pe Dispoziţia de încasare.
16. Asigurarea securităţii numerarului atât pe timpul depozitării în casierie, căt şi pe
perioada transportului.
Serviciul financiar este condus de către un şef care conduce, organizează, îndrumă şi
controlează întreaga activitate a compartimentului privind: evidenţa angajamentelor
bugetare; evidenţa ordinelor de plată, a dispoziţiilor încasare/plată şi a dispoziţiilor de
plată valutare emise; evidenţa încasărilor şi plăţilor privind contractele de cercetare,
organizarea activităţii de casierie, organizarea activităţii serviciului în ceea ce priveşte
acordarea şi justificarea avansurilor spre decontare, întocmeşte sarcinile de serviciu
pentru Serviciul financiar şi le repartizează pe salariaţi.
Are în subordine 5 economişti şi 2 casieri.

13
 Atribuţiile Biroului Bugete şi Venituri Proprii:
- organizarea şi conducerea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale
în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice;
- întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei pe an şi pe
trimestru pentru fiecare activitate în parte;
- urmărirea execuţiei bugetare de venituri şi cheltuieli, coform clasificaţiei bugetare;
- urmărirea încasărilor, înregistrarea veniturilor din taxe şi alte activităţi
şi evidenţierea pe feluri de venit şi pe fiecare facultate în parte;
- organizarea şi conducerea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale
în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice;
- efectuarea si urmarirea executiei cheltuielilor pe surse de finantare,
respectiv pe articole si alineate bugetare;
- efectuarea si urmarirea executiei veniturilor pe surse de finantare si
urmarirea incadrarii acestora in contractul institutional, si bugetele de venituri si
cheltuieli.
Este condus de către un şef birou care conduce, organizează, îndrumă şi
controlează întreaga activitate a compartimentului privind întocmirea bugetului de
venituri şi cheltuieli, evidenţa şi urmărirea detaliată a bugetelor instituţiei, urmărirea şi
verificarea taxelor de scolarizare şi a taxelor de cazare, evidenţa angajamentelor bugetare,
precum şi urmărirea în permanenţă a încadrării angajamentelor în bugetele aprobate. Are
în subordine 2 economişti şi 2 contabili (administratori financiari cu studii medii).

Controlul Financiar Preventiv

Controlul financiar preventiv se organizeaza, de regula, in cadrul

compartimentelor de specialitate financiar-contabila.
Controlul financiar preventiv se exercita, prin viza, de persoane din cadrul
compartimentelor de specialitate desemnate in acest sens de catre conducatorul entitatii
publice. Actul de numire, va cuprinde limitele de competenta in exercitarea acestuia.
Persoanele care exercita controlul financiar preventiv sunt altele decat cele care aproba si
efectueaza operatiunea supusa vizei.

14
 Viza de control financiar preventiv se exercita prin semnatura persoanei
desemnate si prin aplicarea sigiliului personal, care va cuprinde urmatoarele informatii:
denumirea entitatii publice; mentiunea "vizat pentru control financiar preventiv"; numarul
sigiliului (numarul de identificare a titularului acestuia); data acordarii vizei (an, luna, zi).

Obiectul controlului financiar preventiv

Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operatiuni care vizeaza,
in principal:
a) angajamente legale si bugetare;
b) deschiderea si repartizarea de credite bugetare;
c) modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare
a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite;
d) ordonantarea cheltuielilor;
e) efectuarea de incasari in numerar;
f) constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si a stabilirii titlurilor de
incasare;
g) reducerea, esalonarea sau anularea titlurilor de incasare;
h) constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, reprezentand
contributia viitoare a Romaniei la acest organism;
i) recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite;
j) vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat
al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
k) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al
unitatilor administrativ-teritoriale;
l) alte tipuri de operatiuni, stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(2) In functie de specificul entitatii publice, conducatorul acesteia poate decide
exercitarea controlului financiar preventiv si asupra altor tipuri de proiecte de operatiuni.

Continutul controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a proiectelor de
operatiuni din punctul de vedere al:

15
 a) legalitatii si regularitatii;
b) incadrarii in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, dupa
caz, stabilite potrivit legii.
Organizarea controlului financiar preventiv
Controlul financiar preventiv se organizeaza si se exercita in cadrul Universităţii
„Al.I. Cuza” sub forma controlul financiar preventiv propriu asupra tuturor operatiunilor
cu impact financiar asupra fondurilor publice si a patrimoniului public;
Este în suordinea directă a ordonatorului de credite (rector).
Viza de control financiar preventiv propriu
Se supun aprobarii ordonatorului de credite numai proiectele de operatiuni care
respecta intru totul cerintele de legalitate, regularitate si incadrare in limitele creditelor
bugetare sau creditelor de angajament aprobate, dupa caz, care poarta viza de control
financiar preventiv propriu.
Viza de control financiar preventiv propriu se exercita prin semnatura persoanelor
in drept, competente in acest sens potrivit prezentei ordonante, si prin aplicarea de catre
acestea a sigiliului personal.
In vederea acordarii vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele de
operatiuni se prezinta insotite de documentele justificative corespunzatoare, certificate in
privinta realitatii si legalitatii prin semnatura conducatorilor compartimentelor de
specialitate care initiaza operatiunea respectiva.

Compartimentul Audit

Compartimentul Audit asigura activitatea functional independenta si obiectiva,

care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si
cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice; ajuta entitatea publica sa
isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si
imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului,
a controlului si a proceselor de administrare.
a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile
entităţii publice;

16
b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematică şi
metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării.
Sfera auditului public intern cuprinde:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din
momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;
b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă,
precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; c) admi
nistrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea
de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele
informatice aferente.
În realizarea obiectivelor sale CAPI are următoarele atribuţii principale:
a) dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o
opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;
b) dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul
auditului public intern;
c) dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl prezintă
Guvernului;
d) avizează planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii
multisectoriale;
e) dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional
cu implicaţii multisectoriale;
f) analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul
divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni, emiţând o
opinie asupra consecinţelor neimplementării recomandărilor formulate de aceştia;
g) analizează acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la
definirea conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din
activitatea propriu-zisă de audit, precum şi pregătirea profesională comună a auditorilor.
Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:

17
a) conducătorul instituţiei publice sau, în cazul altor entităţi publice, organul de
conducere colectivă are obligaţia instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar
desfăşurării activităţii de audit public intern;
b) la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul
public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către
compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice; c)
conducătorul entităţii publice subordonate poate stabili
şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice
de la nivelul ierarhic imediat superior, iar dacă acest compartiment nu se înfiinţează,
auditul entităţii respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al
entităţii publice de la nivelul ierarhic imediat superior.
Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directă a
conducerii entităţii publice şi, prin atribuţiile sale, nu trebuie să
fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor
supuse auditului public intern.

1.4 Relaţiile externe ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi este o instituţie de învăţământ

universitar care este direct subordonat Ministerului Educatiei si Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi intra în relatii directe cu:
- furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele necesare de materii
prime, materiale, echipamente si masini;
- prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama
larga de servicii utile realizarii obiectivelor firmei;
- clienti care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau
agentiile guvernamentale;
- organismele publice - asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de
informare în masa si publicul consumator;

18
 Furnizorii sunt reprezentaţi de către:
• utilităţi: Apavital (apă), E ON GAZ (gaz metan), E-ON MOLDOVA (energie
electrică);
• telecomunicaţii: ROMTELECOM, ORANGE, VODAFONE;
• cărţi, manuale, publicaţii: TEORA, ALLBACK, , etc
Există şi relaţii ce privesc sponsorizările şi donaţiile primite atât de la persoane
fizice (părinţii elevilor), cât şi de la persoane juridice.
Instituţii financiare cu care Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi are relaţii
sunt:
• Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările
sociale de sănătate ale angajatorului şi angajaţilor acestuia;
• Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;
• Administraţia Financiară.

BENEFICIARI Organisme publice

Studenti interne sau
Masteranzi internationale
Doctoranzi, etc
FURNIZORI
CLIENTI

UAIC

MINISTERUL
EDUCATIEI TREZORERIE
CURTE DE
CONTURI

19
 Relaţia cu furnizorii

Plata facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, serviciilor

prestate sau a lucrărilor executate se realizează de către instituţiile publice în perioada 24-
31 a fiecărei luni.
Sunt exceptate de la această regulă următoarele categorii de plăţi:
- plăţile aferente serviciilor mediale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale efectuate
de furnizorii de astfel de servicii, care se decontează de casele de asigurări de sănătate din
fondul unic de asigurări sociale de sănătate la termenele prevăzute de actele normative în
vigoare specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate;
- plăţile ce se efectuează în cadrul proiectelor care beneficiază de fonduri externe
nerambursabile (FEN) de pre- şi postaderare, precum şi cele efectuate din fonduri proprii
pentru pregătirea de proiecte în vederea accesării de fonduri europene; - plăţile aferente
organizării alegerilor electorale şi referendumurilor;
- plata unor servicii cu caracter social aferente serviciilor de tratament balnear şi odihnă
pentru pensionari şi salariaţi bugetari;
- plata comisionului către CN Poşta Română SA aferent transmiterii pensiilor şi altor
drepturi de asigurări sociale la domiciliul beneficiarilor, datorat de Casa Naţională de
Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale;
- plata avansului către contractori aferent demarării proiectelor noi de investiţii;
- plata comisioanelor pentru operaţiunile derulate prin contul curent general al Trezoreriei
Statului şi prin conturile de valută deschise în evidenţele BNR pe numele MFP.
Raspunderea pentru plata facturilor reprezentand contravaloarea bunurilor
achizitionate, serviciilor prestate sau a lucrarilor efectuate in afara perioadei de 24 -31 a
fiecarei luni prevazute la art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
34/2009, aprobata prin Legea nr. 227/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,
revine ordonatorilor de credite.

20
 [Quartz Matrix SRL] Seria ISVDC nr.
8110228
Bd. Carol I,IN
nr.5, Iaşi
Telefon: +40 (232) 217248
Fax: +40 (232) 217262 Universitatea“Al.I.Cuz
Cumpărător: ............................................
Cod fiscal: RO5150840 a”
.................................................................
Contul RO55TREZ4065069XXX003144 (denumire, formă juridică)
Banca Trezoreria Iaşi Nr.deînmatriculare în Registrul
comerţului/anul: ......................................
RO 4701126
Codul fiscal: ............................................
Sediul (localitatea, str.,nr.): .....................
FACTURĂ FISCALĂ
Iaşi, b-dul Carol I, nr.11
.................................................................
IAŞI
Nr.facturii ......................................... Judeţul: ....................................................
Data(ziua,luna,anul) ......................... Contul:.....................................................
Nr.avizului de însoţire a mărfii ........... Banca: Trezoreria Iaşi
(dacă este cazul)
Cota T.V.A. 19 %
Nr. Denumirea produselor Cantitat Preţul unitar Valoarea Valoarea
U.M.
crt. sau a serviciilor ea (fără T.V.A.) – lei – T.V.A.
0 1 2 3 4– lei – 5 (3 x 4) 6– lei –
Cerneală imp. OY
1 Buc 5 355.00 1775.00 337.25
8500/8550 C4152A

Semnătura Date privind expediţia: Total 1775.00 337.25

şi Numele delegatului Scriitoru X
din care:
ştampila Ioan.......................................... Total de plată
accize
Semnătura
furnizorulu ................................................. (col.5+col.6)
de primire
i Buletinul/cartea de identitate
seria MX.................. nr. 2112.25

BON DE CONSUM

21
Data BCM: [data] Gestiunea: Obiectiv: O05HL0JYCSP EDITURA
Nr.BCM: 1505 G05GH0M6LLG 1201 UNIV.
Nr.com: NIR 431 BUZURIN NATALIA TANASE D.

Beneficiar: P05HL0JYCSP EDITURA

UNIV.

Nr. Pret
crt. Denumire produs U.M. Cantitate unitary Valoare
1 PIX ALBASTRU PARKER BUC 50 1.8300 91.50
2 SUPORT ROTATIV BUC 10 8.8300 88.30
Total: 179.80
Iesit din gestiune, Luat in primire,
TANASE D.
BUZURIN NATALIA

Relaţia cu beneficiarii

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi este o institutie de invatamant superior

cu traditie si in acelasi timp o Universitate care, prin realizarile infaptuite in plan
educational si stiintific a capatat recunoastere atat pe plan national cat si international.
La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, studenţii pot primi 12 tipuri de
burse acordate pe diferite criterii:
1. Bursa de merit : se acordă începând cu al doilea semestru al fiecărui ciclu de
studii celor mai buni studenţi, în ordinea descrescătoare a punctajelor.
2. Bursele de studiu se acrodă semestrial strict în ordinea descrescătoare a
punctajelor. Numărul de burse integrale şi parţiale se stabileşte în funcţie de fondurile
alocate fiecărei facultăţi.
3. Bursa de performanţă (ştiinţifică, sportivă, cultural-artistică)

22
 4. Bursele „Cum Laude” se pot acorda studenţilor care, la sfârşitul unui an
universitar, au obţinut primele cinci medii în ordinea punctajelor.
5. Bursa ”LAUDAMUS” Se acordă studenţilor cu rezultate foarte bune la o
disciplină sau portofoliu de discipline.
6. Bursa merit olimpic se poate acorda studenţilor anului I care au primit distincţii la
olimpiadele şcolare internaţionale în calitate de elevi ai clasei a XII-a.
7. Bursa de performanţă pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural: se acordă în
fiecare facultate studentului cu cele mai bune rezultate în activitatea didactică.
8. Bursele de ajutor social se acordă conform următoarelor priorităţi şi criterii: a)
studenţilor orfani de ambii părinţi, b) studenţilor bolnavi, etc
9. Bursa de ajutor social ocazional este de trei categorii: pentru îmbrăcăminte, pentru
maternitate sau în caz de deces şi se primeşte o singură dată pe semestru.
10. Bursa pentru activităţi cultural – artistice se poate acorda studenţilor care, sub
îndrumarea unui cadru didactic al universităţii, desfăşoară activităţi neprevazute în
planurile de învăţământ.
11. Bursa pentru activităţi sociale se acordă studenţilor care se implică voluntar în
diverse activităţi.
12. burselor în străinătate, oferite de diverse instituţii / organisme naţionale şi
internaţionale Erasmus, Leonardo, CEEPUS;
13. burse doctorale
Studenţii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de
performanţă, de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social.

23
 Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei Naţionale, în
colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de
performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social se stabilesc anual,în senatele universitare, în
limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi şi studenţi a
activităţilor universitare. Bursele de care beneficiază elevii şi studenţii sunt indexabile. Cuantumul
minim al bursei studenţilor trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi de masă.

Relatia cu clientii

1. Incasarea de garantii de participare la licitatie a diversilor furnizori.

2. Incasare de taxe participare pt diverse conferinte si manifestari stiintifice care au loc in
cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza “ Iaşi.
3. Încasarea tranşelor de proiect de la partenerii Uaic în cadrul contractelor de cercetare. Uaic
emite facturi pe caza careia partenerii sunt obligaţi sa plateasca transele conform clauzelor
contractuale.
4. Încasarea contravalorii chiriei asigurată diverşilor clienţi.

Relaţia cu Trezoreria Statului

Instituţiile publice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-
fiscale şi ale Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 2.281 din 7 iulie 2009, au obligaţia de a-şi
programa decadal plăţile care urmează a fi dispuse din conturi deschise la unităţile Trezoreriei
Statului.
Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a-şi
programa decadal plăţile şi să depună la acestea o Situaţie a plăţilor planificate pentru fiecare decadă
în parte, cu cel puţin 3 zile înainte de începutul fiecărei luni sau fiecărei decade.
Decada cuprinde următoarele intervale:
- decada I - cuprinde toate zilele calendaristice din intervalul 1-10 a lunii;
- decada II - cuprinde toate zilele calendaristice din intervalul 11-20 a lunii;
- decada III - cuprinde toate zilele calendaristice din intervalul 21-31 a lunii.
 Persoana desemnată din cadrul Serviciului Financiar întocmeşte şi depune la trezorerie
Situaţia platilor planificate pentru fiecare decadă în parte (1-10, 11-20, 21 -31) şi Situaţia platilor de
casa care depasesc 100000 RON, planificate pentru fiecare decadă la termenele prevăzute de
legislaţia specifică ( OU nr. 146/2002, Ordinul 2281/07.07.2009 ) şi răspunde de planificarea corectă
şi suficientă a plăţilor.
Ordonatorii de credite pot solicita suplimentarea plăţilor planificate numai în situaţii de
urgenţă, pentru obligaţii de plată care nu au fost cunoscute la data întocmirii şi depunerii situaţiei de
raportare. Pentru aprobarea suplimentării plăţilor instituţiile publice trebuie să depună la unităţile
Trezoreriei Statului la care au conturile deschise o Notă de fundamentare aprobată de ordonatorii de
credite, în care vor justifica atât urgenţa operaţiunii, cât şi motivele care au stat la baza necunoaşterii
scadenţei obligaţiei de plată la data întocmirii şi depunerii situaţiei de raportare, iar Trezoreria
Statului va solicita avizul MFP.
 Arhivare SERV.FINANCIAR Arhivare

SITUAŢIA PLĂŢILOR DE
2 EX. 2 EX.
CASĂ CARE DEPĂŞESC SITUAŢIA PLĂŢILOR
100000 RON PLANIFICATE
1 EX 1 EX.

Avizare
Avizare Semnare
Semnare Inregistrare
Inregistrare
TREZORERIE

Serviciul Financiar execută toate operaţiunile privind plăţile la furnizori, alimentările de

carduri pentru salarii, virările la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, reglări între
conturile Universităţii, etc.
Persoana desemnată din cadrul Serviciul Financiar întocmeşte în format electronic ordinele
de plata către Trezoreria Statului Iaşi în 2 exemplare care sunt semnate de către o persoana abilitată
în acest sens şi de către directorul financiar contabil. Un exemplar se trimite la Trezorerie care
verifică corectitudinea datelor înscrise pe ordinul de plată si apoi operează într-un sistem informatic
ordinul de plată, creditează contul beneficiarului indicat pe ordinul de plată. În urma tuturor
operaţiunilor efectuate într-o anumită zi se imprimă un extras de cont. Al doilea exemplar al
ordinului de plată se arhivează la extrasul de cont împreună cu ordonanţarea de plată, facturi, notă
de recepţie, bon de consum, propunerea de angajare a unei cheltuieli, contract de furnizare a mărfii.

SERV.FINANCIAR

INTOCMIRE
VERIFICARE
SEMNARE

2 EX. ORDIN DE
PLATA
1 EX.

TREZORERIA
STATULUI IASI

VERIFICARE
OPERARE
AVIZARE

EXTRAS
ARHIVARE
DE CONT

Serviciul Financiar gestionează documente cu regim special, respectiv CEC-uri de numerar,

întocmind zilnic CEC-ul pentru ridicarea de numerar de la Trezoreria unde Universitatea are conturi
de disponibil deschise, în baza documentelor de plată întocmite şi aprobate conform legii.
Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plată prin care emitentul de
cec dă ordin băncii de a elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în cec
sau însuşi emitentului. Cecul se completează pe formular tipizat de document primar cu regim
special de evidenţă, păstrare şi utilizare, care reprezintă o filă din carnetul de cecuri de numerar.
Emiterea cecului este completarea manuală şi autentificarea formularului cecului de către Emitent.
Serviciul Financiar întocmeşte Nota de fundamentare a cheltuielilor de deplasare, în cazul în
care emite CEC de ridicare de numerar cu această destinaţie. Nota de fundamentare a cheltuielilor
de deplasare se completează în funcţie de diurna si transportul acordat conform anexei.
Serviciul Financiar întocmeşte şi ordonanţarea de plată în funcţie de numerarul care trebuie
ridicat de la Trezoreria unde Universitatea are conturi de disponibil deschise.

1.5 Structura şi evoluţia categoriilor de cheltuieli ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

în perioada 2007-2009

Cheltuielile bugatare trebuie sa aiba o destinatie specifica si limitata, percepute de

autorizarile continute in legile bugetare anuale. O cheltuiala poate fi inscrisa intr-un buget numai
daca are baza legala; nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită
dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.
Potrivit contabilităţii de angajamente, cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor
utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor, precum şi subvenţii, transferuri,
asistenţă socială acordate, aferente unei perioade de timp, ce se vor recunoaşte în contabilitate astfel:
 pentru bunurile achiziţionate, cheltuielile se vor recunoaşte în contabilitate în momentul
transferului dreptului de proprietate;
 pentru serviciile primite, cheltuielile se vor recunoaşte în momentul încheierii prestaţiei;
 pentru consumul propriu, cheltuiala se recunoaşte în momentul în care se desfă-şoară
efectiv producţia;
 salariile şi indemnizaţiile brute se recunosc în contabilitate în cursul perioadei pentru care
s-a prestat activitatea;
 primele şi alte plăţi excepţionale se recunosc drept cheltuieli în momentul în care trebuie
plătite;
 cotizaţiile sociale efective din sarcina angajatorilor sunt recunoscute drept cheltu-ieli în
momentul în care sunt recunoscute şi salariile angajaţilor;
  consumul propriu se recunoaşte în contabilitate atunci când producţia are loc;
 costurile cu dobânzile se recunosc în perioada în care sunt datorate conform contractului şi
nu în perioada când sunt plătite;
 cheltuielile cu transferurile neconsolidabile se recunosc la instituţia care transferă
fondurile;
 costurile de capital – amortizările se recunosc lunar, pe parcursul duratei de viaţă utile a
activului fix.
Conducatorul compartimentului financiar-contabil asigură efectuarea plăţii numai dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii1: cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate şi
ordonanţate; există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilităţi în conturi de disponibil;
subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corectă şi corespunde naturii
cheltuielilor respective; există toate documentele justificative care să justifice plata; semnăturile de
pe documentele justificative aparţin ordonatorului de credite desemnat să exercite atribuţii ce decurg
din procesul executării cheltuielilor bugetare, portivit legii; beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit
potrivit documentelor care atestă serviciul efectuat; suma datorată beneficiarului este cea corectă;
documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de control financiar preventiv; documentele
sunt întocmite cu toate datele de formular; alte condiţii prevăzute de lege.

CHELTUIELI 2007 2008 2009

60 CHELT.CU MATERIALELE 6.607.459,67 8.825.883,83
5.803.628,88
2 CONSUMABILE
60 CHELT.PRIV.MAT.DE NATURA 10.509,43 -19.103,45
22.320,77
3 OB.DE INV.
61 9.453.969,11 9.775.496,78
CHELT.PRIV ENERGIA SI APA 7.412.426,10
0
61 CHELT.CU INTRET.SI 4.468.275,14 3.123.311,81
7.316.775,47
1 REPARATIILE
61 1.215.397,59 3.395.373,38
CHELTUIELI CU CHIRIILE 501.025,60
2
61 CHELTUIELI CU PRIMELE DE 174.790,17 199.433,13
128.491,38
3 ASIGURARE
61 CHELTUIELI CU DEPLASARI, 4.285.438,68 2.995.930,29
2.473.317,06
4 DETASARI, TRANSFERURI
1
⁂ Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea
angajamentelor bugetare şi legale, Monitorul Oficial al României, nr. 37/23.01.2003.
62 CHELTUIELI PRIVIND 0 31.883,00
5.378,44
2 COMISIOANELE SI ONORARIILE
CHELTUIELI DE
820.419,77 361.271,78
62 PROTOCOL,RECLAMA SI 702.618,01
3 PUBLICITATE
62 CHELTUIELI POSTALE SI TAXE 351.322,83 371.623,64
279.367,33
6 DE TELECOMUNICATII
62 CHELTUIELI CU SERVICII 87.500,73 53.973,91
69.900,14
7 BANCARE
62 ALTE CHELTUIELI CU 9.443.349,97 4.297.357,27
7.952.278,05
8 SERV.EXECUTATE DE TERTI
62 ALTE CHELTUIELI AUTORIZATE 588.892,36 638.276,09
182.156,49
9 PRIN DISPOZITII LEGALE
63 CHELT.CU ALTE IMPOZITE,TAXE 333.973,84 286.230,04
308.485,59
5 SI VARSAMINTE ASIMILATE
107.540.119,0
CHELT.CU SALARIILE 80.563.377,0 109.367.990,00
64 0
PERSONALULUI 8
1
64 1.090.272,00 1.625.855,14
CHELT.SALARIALE IN NATURA 7.523,97
2
64 21.577.538,0 30.244.753,00 30.364.796,00
CHELT.PRIV.ASIG.SOCIALE
5 0
64 CHELT.INDEMNIZ.DELEG.DETAS 1.040.290,53 882.665,39
878.257,05
6 . SI ALTE DRPT. SALAR.
PIERDERI DIN CREANTE SI
0 16.290,00 6.278,61
65 DEBITORI DIVERSI
4
65 ALTE CHELTUIELI
6.900,94 0 0
8 OPERATIONALE
66 CHELT.DIN DIF.DE CURS 446.164,21 600.412,47
556.068,48
5 VALUTAR
67
TRANSFERURI INTERNE 144.549,10 -113.822,60
3 0

67 2.166.247,35 1.790.573,40
AJUTOARE SOCIALE 1.010.776,15
7
67 14.462.930,5 14.725.454,87
ALTE CHELTUIELI 19.813.269,45
9 4
 CHELT.OP. PRIVIND
10.062.286,2 15.339.867,04 19.546.841,23
68 AMORT.,PROVIZIOANE SI
7
1 AJUSTARI PT.DEPRECIE
68 CHELTUIELI CU ACTIVELE FIXE 6.940.442,56 2.591.289,51
2.477.870,01
2 NEAMORTIZABILE
69 CHELT.EXTRAORDINARE DIN 2.534,24 2.613,04
3.550,39
1 OP.CU ACTIVE FIXE
S-a constatat creşterea cheltuielilor cu chiriile, respectiv cheltuielile cu energia electrică şi
apă se datorează închirierii spaţiului de la clădirea Romtelecom pentru buna desfăşurare a şcolii
doctorale. De asemenea s-a observat creşterea cheltuielilor salariilor şi a contribuţiilor la Bugetul de
stat şi la Bugetul asigurărilor sociale de stat datorită numărului mai mare de angajaţi ca urmare a
formării de noi departamente în cadrul Universităţii.

Capitolul II: Fundamentarea indicatorilor financiari la Universitatea

“Alexandru Ioan Cuza” Iasi

II.1 Cadrul juridic de acţiune în fundamentarea cheltuielilor

Începând încă din anul 1995, legislaţia specifică, care reglementează sistemul de învăţământ
superior din România, este reprezentată în principal de:
• Legea Învăţământului(84/1995), republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea privind statutul personalului didactic (nr. 128/1997),cu modificările şi completările
ulterioare:
• Legea Acreditării învăţământului superior şi arecunoaşterii diplomelor (nr. 88/1993).
România a făcut paşi importanţi către Spaţiul European al Învăţământului Superior, prin
reorganizarea întregului spectru de programe universitare. S-a adoptat o nouă structură a
învăţământului superior prin Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, care oferă
cadrul legislativ al introducerii celor trei cicluri: studii de licenţă, de master şi doctorale, conform
obiectivelor Procesului Bologna. Legea a intrat în vigoare în anul universitar 2005-2006 şi prima
generaţie de licenţiaţi a fost în 2008/2009.

II. 2. Indicatori reprezentativi specifici

În sens economic, noţiunea de cheltuială publică exprimă procesele economice de repartiţie

a PIB, concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor băneşti (financiare), pentru realizarea de
acţiuni considerate de interes public, la nivel naţional sau al colectivităţilor locale etc. Această a
doua accepţie include în sine şi conţinutul de procese economice de consum public de resurse, ce se
efectuează în legătură directă cu satisfacerea nevoilor de utilităţi sociale publice. Aşadar, în sens
economic, conceptul de cheltuială exprimă o anumită categorie de procese şi relaţii economice care
se manifestă între autorităţile publice (de stat), pe de o parte şi persoane fizice sau juridice, pe de
altă parte, cu prilejul alocării (pe destinaţii) şi utilizării resurselor financiare administrate de către
aceste autorităţi.
Sub acest aspect, conceptul de cheltuială publică are un sens mai larg, atunci când se referă
la ansamblul activităţilor cu caracter public, incluzând şi pe cele materiale din întreprinderile cu
capital de stat, în care cheltuielile se acoperă în principiu , din venituri proprii. Comparativ, el are
un sens mai restrâns, atunci când sunt avute în vedere doar activităţi ce se desfăşoară prin instituţii
publice (bugetare), iar cheltuielile acestora sunt în sume din buget şi se confundă, adesea, cu cel de
cheltuială bugetară (a statului).
În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă, sistemul
cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: cheltuieli bugetare; cheltuieli
extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale întreprinderilor (entităţilor economice) cu capital de
stat.
Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public şi care se finanţează din fondul
bugetar, adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale sau locale (de stat),
în cadrul bugetului public naţional. Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din
resursele (veniturile) acumulate şi utilizate direct de către instituţii publice în cadrul propriei
activităţi, fără a mai fi înscrise şi vehiculate prin intermediul bugetului de stat. Cheltuielile speciale
vizează realizarea anumitor obiective sau acţiuni de interes public şi sunt finanţate din resurse
publice ce se constituie în fonduri speciale, distincte, administrate direct de către ministere sau alte
organe de stat. De exemplu, fondul pentru asigurări sociale, fondul pentru sănătate sunt administrate
de către ministerele de resort şi servesc finanţării unor nevoi specifice domeniilor respective.
II. 3. Calcule si fundamentarea privind veniturile bugetare

Sub aspect conceptual, prin venituri financiare publice se înţelege, în principiu, totalitatea
mijloacelor băneşti care se administrează de către autorităţile publice în scopul îndeplinirii funcţiilor
şi sarcinilor ce revin acestora, asigurând funcţionarea structurilor organizatorice corespunzătoare
(instituţii publice locale şi centrale ,întreprinderi de stat etc.). Ele se caracterizează şi prin aceea că
aparţin de drept statului, respectiv autorităţilor publice şi sunt administrate în cadrul proprietăţii de
stat.
Spre deosebire, mijloacele băneşti care aparţin diferitelor persoane fizice şi juridice şi se
administrează în baza proprietăţii private formează, în sens larg, resursele financiare private.
Formarea tuturor veniturilor financiare presupune, în mod obiectiv , crearea de produs
naţional brut şi avuţie naţională, deşi, în anumite limite de mărime şi timp, ele pot fi procurate şi din
afara ţării, în cadrul unor raporturi specifice concretizate prin împrumuturi , donaţii, ajutoare
externe etc.
Având în vedere modul diferit în care se implică autorităţile publice în administrarea lor,
resursele financiare publice se structurează pe două subsisteme, şi anume:
a)subsistemul resurselor publice bugetare;
b) subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte.
Subsistemul resurselor publice bugetare include resursele financiare administrate direct de
către autorităţile publice centrale şi locale ,respectiv de către instituţiile publice specializate, care
prin natura activităţii lor, nemateriale, nu pot realiza venituri satisfăcătoare pentru acoperirea
cheltuielilor proprii. Ansamblul acestor resurse numite şi bugetare se reflectă ,în principiu, în
bugetul de stat sau bugetele diferitelor structuri administrativ-teritoriale, ce alcătuiesc sistemul
bugetar al unei ţări.
Cel de al doilea subsistem înglobează resursele financiare administrate direct de către
întreprinderile din sectorul economic de stat, în baza autonomiei de funcţionare ca societăţi
comerciale, regii autonome etc., inclusiv participaţiile de capital ale statului la întreprinderi mixte.
Formarea şi utilizarea acestor resurse prezintă particularităţi determinate de conţinutul material al
activităţilor respective şi domeniul sau ramura economică în care funcţionează întreprinderile de
stat. Ele se pot constitui la dispoziţia întreprinderilor prin alocaţii din resursele administraţiei publice
(de regulă, la înfiinţare), prin împrumuturi, pe seama veniturilor obţinute în propria activitate , având
capacitatea de a se reconstitui prin vânzarea şi încasarea produselor, lucrărilor, serviciilor şi a spori
prin repartizarea unor părţi din profitul realizat, ca şi prin emisiunea de obligaţiuni şi contractarea de
noi împrumuturi bancare etc.
S-a aprobat clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice, prin care se precizează
denumirea fiecărui venit bugetar, precum şi destinaţia şi natura cheltuielilor bugetare. Clasificaţia
indicatorilor privind finanţele publice este stabilită distinct pentru venituri bugetare şi pentru
cheltuieli bugetare; se adaptează şi se completează de către Ministerul Finanţelor Publice în funcţie
de apariţia şi modificarea legislaţiei.
Ansamblul resurselor financiare bugetare este alcătuit din componente care se
caracterizează prin trăsături comune, dar prezintă şi particularităţi privind formarea şi utilizarea lor,
generând şi efecte economico-sociale ce diferă sensibil de la o componentă a acestora la alta. Pe
această bază, ele se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii, fiecare categorie distingându-se prin
anumite caracteristici.
După regularitatea folosirii lor (în raport cu nevoile de resurse), ele se împart în : a)
venituri ordinare; b) venituri extraordinare.
Veniturile financiare publice (bugetare) ordinare sunt folosite de către stat în mod curent şi
în condiţii social-economice considerate normale, motiv pentru care mai poartă şi denumirea de
venituri curente, obişnuite. Formele sub care se constituie aceste resurse se regăsesc permanent ,în
fiecare an bugetar, în structura veniturilor financiare publice, iar prin importanţa mare ce le revine
constituie componenta fundamentală. În cadrul acestora, cele mai larg utilizate sunt:
1. impozitele ,taxele şi contribuţiile obligatorii (suportate de persoanele fizice şi juridice);
2. veniturile din exploatarea întreprinderilor şi proprietăţilor din sectorul public.
Veniturile financiare publice extraordinare, aşa cum s-au conturat în timp, se disting de
cele ordinare, în primul rând, prin caracterul vremelnic, nepermanent, al folosirii lor de către stat,
ceea ce presupune prezenţa acestora numai în unii ani bugetari şi absenţa lor în alţi ani. În acelaşi
timp, folosirea acestei categorii de venituri se consideră a fi consecinţa manifestării unor fenomene
sau situaţii economico-sociale neobişnuite, excepţionale, generatoare ale unor nevoi publice,
respectiv cheltuieli impuse de împrejurări extraordinare într-o perioadă sau alta, în care resursele
curente posibile de procurat sunt insuficiente.
După un alt criteriu de clasificare, şi anume conţinutul economic al proceselor pe care le
exprimă formarea veniturilor financiare publice, acestea pot fi grupate în următoarele categorii:
• venituri (resurse) fiscale;
• venituri (resurse) nefiscale;
 • venituri (resurse) de trezorerie;
• resurse împrumutate pe termen mediu şi lung;
• resurse din emisiunea (inflaţionistă) de monedă.
Veniturile fiscale se caracterizează prin conţinutul lor de procese economice de
redistribuire a produsului intern brut sau avuţiei naţionale, de la persoanele fizice şi juridice, la
dispoziţia autorităţilor publice. Aceste procese se concretizează ca prelevări cu caracter obligatoriu
sub formele tipice ale impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la constituirea diferitelor fonduri
financiare publice. Ele reprezintă cea mai mare parte a resurselor financiare publice în toate ţările
depăşind adesea 90% din totalul resurselor curente, ordinare.
Veniturile nefiscale sunt reprezentate de veniturile obţinute de către autorităţile publice din
exploatarea întreprinderilor şi proprietăţilor lor, în ipostaza de proprietar, care le dă dreptul să
participe la repartiţia primară a produsului creat sau să valorifice diferite bunuri (active). Prelevarea
acestor resurse la bugetul public nu are un caracter fiscal, semnificând doar mişcarea valorii în
limitele aceleiaşi proprietăţi, sub forme ale veniturilor preluate la bugetul public de la întreprinderi
cu capital de stat, dividendelor, sumelor încasate din vânzări de active (publice), chiriilor
(redevenţelor) etc.
Alături de aceste resurse, tot prin trezoreria publică pot fi mobilizate şi resursele
împrumutate pe termene medii sau lungi pentru finanţarea deficitelor bugetare anuale, procurate prin
vânzarea altor forme ale titlurilor de stat, care presupun, de asemenea ,procese de redistribuire ale
disponibilităţilor băneşti (implicit ale veniturilor), de la deţinătorii acestora către stat, pe principiile
relaţiilor de credit.
O altă clasificare a veniturilor după modul cum se structurează acestea pe componentele
bugetului consolidat le grupează astfel:
- resurse ale bugetului de stat (impozite, taxe şi contribuţii generale, venituri din exploatarea
întreprinderilor şi proprietăţilor statului etc.).
- venituri ale bugetelor locale (impozite, taxe şi contribuţii locale, venituri defalcate şi
transferuri de la bugetul de stat etc.).
- resurse ale asigurărilor sociale de stat (contribuţii pentru asigurări sociale etc.).
- resurse cu destinaţie specială (taxe şi contribuţii pentru constituirea de fonduri speciale).
Un alt criteriu important de clasificare a veniturilor este în funcţie de locul de provenienţă
a acestora, grupându-le în următoarele două categorii: venituri interne; venituri externe.
 În principiu, veniturile interne provin prin distribuirea şi redistribuirea produsului intern
brut şi, uneori, a avuţiei naţionale rezultate din activităţile creatoare de valoare ce se desfăşoară în
fiecare ţară. La rândul lor, resursele externe se formează, în principiu, prin redistribuirea produsului
creat în afara ţării respective şi presupun transferul de valoare din exterior, de la persoane fizice şi
juridice nerezidente ale statului primitor (inclusiv de la alte state), în anumite condiţii. Forma
principală a acestora o reprezintă împrumuturile externe contractate, fie cu organisme şi instituţii
financiar-bancare internaţionale, fie cu guvernele altor state, fie cu persoane private nerezidente, pe
pieţele financiare. Alte forme de procurare a unor resurse externe pot fi ajutoarele financiare,
donaţiile etc. acordate de alte state, organisme sau persoane nerezidente ale statului respectiv, vizând
,de regulă, înfăptuirea anumitor obiective sociale, culturale, economice etc.
Resursele în general, reprezintă elemente ale bogăţiei unei naţiuni şi se prezintă sub formă de
resurse materiale, resurse umane, resurse informaţionale, resurse financiare, alte resurse.
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti dintr-o economie, necesare
realizării obiectivelor economice şi sociale, într-un interval de timp determinat.
Ca şi cheltuielile şi veniturile sunt evidenţiate în contabilitate în concordanţă cu principiul
contabilităţii de angajamente. Conform acestui principiu ,,efectele tranzacţiilor şi ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe
măsură ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidenţele
contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente”. Acest mod de reflectare
a veniturilor în contabilitate permite utilizatorilor de informaţii contabile cunoaşterea atât a
veniturilor ce au fost deja încasate, cât şi a creanţelor instituţiei ce urmează a fi încasate, cu
alte cuvinte permite cunoaşterea tuturor resurselor de care dispune instituţia pe parcursul unui
exerciţiu financiar
Veniturile proprii ale Universitatii provin din chirii, organizarea de manifestări culturale şi
sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de
produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea. Atât veniturile
bugetare cât şi cele extrabugetare sunt incluse în sistemul resurselor financiare publice ce pot fi
definite sub aspect conceptual, ca totalitatea mijloacelor băneşti care se administrează de
autorităţile publice în scopul îndeplinirii funcţiei şi sarcinilor ce revin acestora asigurând
funcţionarea structurii organizatorice corespunzătoare

II.4. Calculul si fundamentarea privind cheltuielile bugetare

 Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute
în legi specifice şi legile bugetare anuale2. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă într-un buget şi nici nu
poate fi efectuată din acel buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. De asemenea,
nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată
potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.
Cheltuielile pentru învăţământ, cultură şi artă constituie subdiviziunea cea mai importantă
a cheltuielilor social-culturale. După natura lor, cheltuielile pentru învăţământ din cadrul aceleiaşi
instituţii de învăţământ se pot grupa astfel: Cheltuieli de capital pentru investiţii – construire de
clădiri, achiziţionare de terenuri pentru construcţii şcolare, aparatură, mobilier, mijloace de
transport, reparaţii capitale etc. şi Cheltuieli curente - salarii şi diferite indemnizaţii pentru
personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, cheltuieli pentru procurarea de material didactic,
aparate, instrumente şi substanţe, cărţi pentru bibliotecă, premii acordate cheltuieli pentru apă şi
iluminat, încălzit, poştă, telefon, rechizite de birou, diferite abonamente, cheltuieli pentru achitarea
diferitelor drepturi cuvenite studenţilor (burse sociale).
Din prima grupă fac parte cheltuielile pentru crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale
a procesului de învăţământ, constând în clădiri, terenuri, utilaje, echipamente de laborator, mobilier
şcolar etc., fiind concretizate, deci, în bunuri de natura mijloacelor fixe cu care se dotează instituţiile
de învăţământ pentru a putea funcţiona. Din a doua grupă fac parte cheltuielile reprezentând
consumuri legate de funcţionarea fiecărei instituţii reprezentând materiale de laborator, combustibil,
energie, apă, rechizite, servicii poştale, reparaţii şi întreţineri curente ale mijloacelor fixe etc., dar
ponderea cea mai mare o au, în mod firesc salariile şi plăţile asimilate lor pentru personalul didactic
şi auxiliar.

II 4.1 Structura cheltuielilor de personal şi fundamentarea acestora

Cheltuielile de personal cuprind atât cheltuielile cu salariile personalului, ce includ, în

funcţie de situaţie, salariile şi alte drepturi prevăzute de lege, şi anume: indemnizaţia de conducere,
sporul de vechime, sporuri legale, plăţi pentru ore suplimentare, alte drepturi prevăzute în contractul
colectiv de muncă, cât şi contribuţii pentru asigurările sociale de stat, contribuţii pentru asigurări de
şomaj, contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate, cheltuieli pentru deplasări în ţară şi
străinătate, accidente de muncă şi boli profesionale.

2
⁂ Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, Monitorul Oficial al României, nr.597/13.08.2002.
 Prin sintagma salarii individuale brute realizate lunar, inclusive sporurile şi adaosurile,
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, se înţelege:3
a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program lunar şi
suplimentar, inclusiv indexări şi compensaţii incluse în salariul lunar potrivit legii, indemni-zaţii de
conducere, sporuri de venit şi alte drepturi care potrivit actelor normative fac parte din salarii de
bază;
b) sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază brut
sau sume fixe, fie că au sau nu caracter permanent;
c) sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat cum ar fi: concedii de odihnă,
concedii de studii, zile de sărbători, evenimente familiale deosebite sau intreruperi ale lucrului din
motive neimputabile salariaţilor;
d) sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, plătite din fondul de salarii;
e) drepturile în natură acordate salariaţilor sub formă de remuneraţie;
f) sumele plătite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de muncă, cum
ar fi: al 13-lea salariu, prime de vacanţă, aprovizionarea de iarnă, prime acordate cu ocazia
sărbătorilor naţionale sau religioase, precum şi orice alte sume plătite din fondul de salarii
Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
- numărul de personal angajat (N);
- salariul tarifar de încadrare (ST);
- indemnizaţia de conducere (IC);
- salariul de merit (SM);
- indemnizaţia pentru sporul de vechime (ISV);
- alte sporuri (AS) conform statutului de funcţii;
- numărul de ore suplimentare (OS).
Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoană “m” se determină astfel:
CHSAL = ST + IC + SM + ISV + AS + OS
Fondul brut de salarii se determină astfel:
FBS = ∑CHSAL
Cheltuielile făcute pentru asigurările sociale se calculează în felul următor:
CHCAS =FBS × 20,8%
Cheltuielile făcute cu contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate se determină astfel:

3
Gh. M. Voinea, G.A. Ştefura, Angela Boariu, M. Soroceanu, Impozite, taxe şi contribuţii, Editura Junimea,
Iaşi, 2005, p.207.
 CHFSăn = FBS × 5,2%
Cheltuielile făcute cu contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj se stabileşte astfel:
CHFŞom = FBS × 0,5%
În sistemul în care angajaţii au de îndeplinit misiuni de serviciu în altă localitate şi este
necesară deplasarea acestora, pe perioada delegării, detaşării, se acordă următoarele drepturi:
- diurna în condiţiile legal stabilite;
- decontarea transportului între localităţi;
- decontarea cazării;
- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.
Necesarul de personal la instituţiile publice se stabileşte prin statele de funcţiuni aprobate de
organele competente. Salariul se achită, de regulă, lunar, calculul definitiv al salariului cuvenit se
face la sfârşitul fiecărei luni, când se întocmesc statele de plată care se înregistrează în contabilitatea
instituţiei.
Alte contribuţii datorate de către angajator sunt urmatoarele:
- contribuţia la asigurările sociale de sănătate de 5,2%;
- contribuţia la fondul de şomaj de 0,5%;
- contribuţia pentru concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări de sănătate de 0,85%;
- contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale de 0,205% - 4% în funcţie de
codul CAEN al activitaţii principale;
Cotele de contribuţii stabilite pentru angajaţi sunt următoarele:
- contribuţia pentru asigurări sociale de 10,5%;
- contribuţia la fondul de şomaj de 0,5%;
- contribuţia la asigurările sociale de sănătate de 5.5%;
- impozitul pe salarii de 16%.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri4. Impozitul pe salarii se determină astfel:
a) la locul unde sa află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele: deducerea personală acordată pentru luna
respectivă; cotizaţia sindicală în luna respectivă; contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel
încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;
4
⁂ Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 927/23.12.2003, cu
modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.
110/2006, Monitorul Oficial al României, nr. 1028/27.12.2006.
 b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare
a acestora.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din
impozitul stabilit, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în
condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l
vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste
venituri.

1 Venit brut 3000

2 Contribuţia individuală la asigurări sociale de 10.5% 315
3 Contribuţia la fondul de şomaj de 0,5% 15
4 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate de 5.5% 165
5 Venitul net (rd.1 – rd.2 – rd.3 – rd.4) 2505
6 Deducerea personal 100
7 Venit impozabil (rd.5 – rd.6) 2405
8 Impozit pe salariu de 16% 385
9 Total reţineri (rd.2 + rd.3 + rd.4 + rd.8) 880
10 Suma netă de plată a angajatului (rd.1 – rd.9) 2120

Deplasări, detasări, transferuri

Aceste cheltuieli se datorează deplasării personalului unităţii şcolare în alte localităţi în

vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore deschise,
schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă cheltuielile
reprezentând:
• diurna în condiţiile legale stabilite;
• decontarea transportului între localităţi;
• decontarea cazării;
• decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.
II.4.2 Cheltuieli materiale şi servicii

Cheltuielile efectuate în cursul perioadei de gestiune pentru funcţionarea instituţiei sub

forma cheltuielilor materiale şi pentru servicii sunt, după natura lor, cheltuieli curente. Natura
cheltuielilor curente sub forma cheltuielilor materiale, este specificată în clasificaţia economică a
cheltuielilor cu ajutorul Titlului II „CHELTUIELI MATERIALE ŞI SERVICII” care este şi cel mai
diversificat. Se cuprind aici drepturile cu caracter social, cheltuielile pentru întreţinere şi
gospodărire, materialele şi prestările de servicii cu caracter funcţional, obiectele de inventar de mică
valoare sau scurtă durată şi echipament, reparaţiile curente şi capitale, cărţile şi publicaţiile, precum
şi alte cheltuieli.
Fundamentarea cheltuielilor materiale se face pe baza calculelor proprii şi a actelor
normative specifice domeniului de activitate. Se analizează necesitatea, oportunitatea şi eficacitatea
fiecărei cheltuieli, asigurându-se condiţii normale de funcţionare a unităţii de învăţământ. În vederea
fundamentării cheltuielilor materiale se are în vedere nivelul preţurilor şi tarifelor pentru servicii,
creşterea prognozată a acestora şi inflaţia prognozată.

CHELTUIELILE PENTRU ÎNCĂLZIT

Încălzirea spatiilor Universităţii “Alexandru Ioan Cuza se realizează prin centrală proprie cu
gaz metan. Combustibilul necesar pentru un an bugetar se determină în funcţie de următorii
indicatori :
• suprafaţa încălzită = 100 săli curs, 1 sală de sport, 2 cantine, 16 cămine.
• nr. orelor de funcţionare = 13 ore / zi;
• consumul mediu =9000 m3/zi;
• nr. zile funcţionare într-un an = 180;
• preţul pieţei (la care se adaugă indicele de inflaţie) = 5 lei/m3;
• 9000*180*5=8.100.000lei

FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR PENTRU ÎNCĂLZIT

 NR. ZILE VALOARE
DENUMIRE CANT. VALOARE
FUNCŢ. UNITARĂ
Chelt.gaz 180 5 9000 8.100.000
TOTAL X X X 8.100.000

CHELTUIELILE PRIVIND ENERGIA ELECTRICĂ

Costul curentului electric utilizat pentru iluminatul cladirii, imprejmuirilor, aparaturii din
dotare, pretul de achizitie al becurilor de iluminat, tuburilor fluorescente, starterelor, se evidenţiază
prin alineatul 20.01.03 iluminat si forta motrice. Fundamentarea cheltuielilor pentru iluminat şi forţă
motrică se determina astfel:
a) becuri electrice :
• 0,2 becuri/mp x 40.000 mp = 8000 becuri;
• 8000 becuri x 100 W/h = 800.000 W = 800 kW/h;
800 kW x 8h medie/zi x 258 zile/an = 1.651.200 kW/an;
• 1.651.200 kW x 0.5 lei/kW = 825600 lei;
b) calculatoare : 2000 buc.
• 1 h calculator = 200 W;
• 2000 calculatoare x 8 h medie/zi = 16.000 h x 200 W = 3200 kw x 258 zile = 825600 kW
x 0.5 lei/kW = 412800 lei;
c) ventilatoare : 1000 buc.
• 1 ventilator = 1 kW/h;
3 luni vară = 60 zile/ventilator x 3h/zi = 180h x 1kW/h = 180kW;
180 kW x 1000 ventilatoare = 180000 kW x 0.5 lei/Kw = 90.000 lei.
d) aspirator : 35 buc.
• 1 aspirator = 1 kW/h;
• 35 aspirator x 2h/zi x 258 zile = 18060 kW;
• 18060 kW x 0.5 lei/kW = 9030 lei;
e) consum centrală termică : 10,0183 Kw/h
• 180 zile funcţionare/an
 24 h/zi x 180 zile = 4320 h x 10,0183 kW = 43.279,06 kW x 0.5 lei/kW = 21639.53 lei.

FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR PENTRU ILUMINAT ŞI FORŢĂ MOTRICĂ

Nr. DENUMIRE CONS./ NR. ZILE NR.ORE VAL. VALOARE
Crt. ORĂ KW FUNCT. FUNCT/Z UNIT.
I
1 Becuri electrice 800 258 8 0.50 825600
2 Calculatoare 400 258 8 0.50 412800
3 VVentilatoare 1000 60 3 0.50 90000
4 Aspirator 35 258 2 0.50 9030
5 Centrală termică 10,0183 180 24 0.50 21639.528

TOTAL X X X X 22976958

La alineatul de cheltuieli 20.01.04 „apă, canal, salubritate”se evidentiaza costul consumului

de apă utilizată în cadrul instituţiei iar fundamentarea acestor cheltuieli se determină astfel:
a) apă potabilă mc : 10000 mc x 1.00 lei/mc x 12 luni = 120000 lei;
In urma acestor elemente de calcul a rezultat o valoare a cheltuielilor privind apa, canal
salubritatea de aproximativ 120000 lei.
Plata serviciilor de poştă, abonamentelor de telefon, convorbiri telefonice, telefax în ţară,
inclusiv hârtia utilizată pentru telefaxuri, costul timbrelor postale se include la alineatul de cheltuieli
20.01.08 „poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax”. Fundamentarea cheltuielilor cu telefon,
telex, radio, chirie căsuţă poştală se determina astfel:
a) timbre poştale : ≈ 24000 scrisori/an x 1 lei/timbru = 24000 lei/an
b) telefon : linie principală =5 x 50 lei/abonament x 12 luni = 30000 lei/an
* linie suplimentară : 20 buc. x 45 lei/lună x 12 luni = 10800 lei;
* minute ≈ 40000 minute/lună x 12 luni x 0.5 lei/min. = 240000 lei;

FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR PRIVIND POSTA, TELEFON, RADIO, TELEVIZOR,

TELEFAX

NR. VALOARE VALOARE

DENUMIRE CANT.
CRT LUNI UNITARĂ -lei-
1. Timbre poştale 2000 12 1 24000
Linie telefonică principală 5 12 50 30000
Linie suplimentară 20 12 45 10800
 Minute 40000 12 0.50 240000
TOTAL X X X 304800

Cheltuielile redate prin alineatul 20.01.01 „furnituri de birou” vizeaza costul furniturilor de
birou [ creioane, cerneala, hartie de scris, tus, dosare, sfoara, ace, agrafe, materiale pentru
multiplicat, bibliorafturi, plicuri, hartie cu antet pentru corespondenta si alte materiale consumabile
utilizate la copiatoare (hartie si cerneluri pentru xerox)], pretul de achizitie al hârtiei pentru
imprimante, riboanelor si al dischetelor folosite la calculatoarele din dotare, costul fişelor şi altor
imprimate tipizate utilizate în activitatea financiar – contabilă şi administrativă, inclusiv adeverinţe
de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare etc.
Fundamentarea cheltuielilor cu furnituri de birou este urmatoarea:
• hârtie scris : 10 top/trim x 1800 salariaţi x 4 trim x 8 lei = 576000 lei
• dosare : 10 dosare/salariat x 12 luni x 1800 salariaţi x 0.5 lei buc.= 108.000 lei
• plicuri : 500000 plicuri / an x 0.2 lei = 10.000 lei
• hârtie xerox : 100000 topuri/an x 8 lei buc = 800000 lei
• toner pentru xerox : 1000 cartuş/an x 150 = 150000 lei
• riboane : 1000 buc/an x 8 lei = 8000 lei

In clasificaţia economică a cheltuielilor este menţionat si alineatul 20.01.02 „materiale pentru

curatenie”. Acesta are in vedere materialele pentru intretinerea uşilor, ferestrelor, mobilierului,
grupurilor sanitare, pardoselii, materiale pentru dezinsecţie folosite de instituţie pentru menţinerea
curăţeniei. Fundamentarea cheltuielilor privind materialele pentru curăţenie se face utilizând
următoarele elemente care sunt apoi centralizate în tabelul 10:
• săpun : 100 băi x 5 săpun/lună x 12 luni x 2 lei buc = 120000 ei
• detergent : 50 cutii/lună x 12 luni x 5 lei buc = 3000 lei
• soluţie curăţat mobilier : 100 buc/lună x 12 luni x 8 lei =9600 lei

La alineatul de cheltuieli 20.01.05 „Alte materiale şi prestări servicii”se încadrează

următoarele elemente: carburanţi şi lubrifianţi, piese de schimb, anvelope şi diverse alte materiale
pentru întreţinerea mijloacelor de transport cu caracter administrativ – gospodăresc; cheltuieli pentru
întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport cu caracter administrativ – gospodăresc ( degresare,
spălare, revizii tehnice, etc.); plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate la
utilaje, aparatură şi instalaţii de multiplicat, maşini de calcul de birou, maşini de scris, calculatoare,
faxuri, telefoane; plata primelor de asigurare a autovehiculelor.Fundamentarea altor cheltuieli
materiale şi prestări servicii se prezinta astfel:
a) carburanţi : - 10 autoturisme x 150 l/lună motorină x 6 luni funcţionare x 5 lei/l =
45000 lei;
b) lubrifianţi : - 8 litri/schimb x 3 schimburi /an x 10 buc x 6 lei =1440 lei;
c) prestări servicii :
• service xerox : 100 lei/lună x 100 buc x 12 luni =120000 lei;
• service calculatoare, maşini scris, imprimante, fax =150000 lei

Cheltuielile cu procurarea materialelor, efectuarea prestaţiilor de servicii, precum şi alte

cheltuieli cu caracter funcţional, specifice domeniului de activitate, care asigură desfăşurarea în
bune condiţii a activităţii de bază a instituţiei publice se inregistreaza la alineatul de cheltuieli
20.01.09 „ materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional”. Fundamentarea cheltuielilor cu
materialele şi prestările servicii cu caracter funcţional, are în vedere următoarele elemente de calcul:
• tipul de materiale folosite;
• cantitatea;
• preţul unitar.

In patrimoniul instituţiei publice se întâlnesc şi obiecte de inventar de mică valoare sau

scurtă durată şi se înregistrează la alineatul 20.05.30 „alte obiecte de inventar de mică valoare sau
scurtă durată”. La acest articol se încadreaza plăţile şi cheltuielile suportate de unitate în scopul
procurării sau confecţionării acestora, plăţile făcute pentru procurarea de obiecte de inventar cu
caracter funcţional sau de uz administrativ – gospodăresc,
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR PRIVIND ALTE OBIECTE DE INVENTAR DE MICĂ VALOARE SAU SCURTĂ DURATĂ
Nr. CCantitate Valoare unitară VALOARE
DENUMIRE OBIECT
Crt. – lei- -lei-
1 Mese cantină 100 buc 100 10000

Procurările de cărţi pentru biblioteca instituţiei publice, costul abonamentelor la publicaţiile

periodice, cheltuielile ocazionate de efectuarea abonamentului la Monitorul Oficial al României, se
încadrează la articolul de cheltuieli”. 20.11 „cărţi şi publicaţii
 Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea
acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor.

FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR CU CĂRŢILE ŞI PUBLICAŢIILE LEI

Nr. Denumirea publicaţiei Număr Preţul unui Valoare

crt. abonamente/an abonament totală
anual
1. Monitorul Oficial al României, 30 1300 39000
partea I

II.4.3 Cheltuieli de capital

Pentru fundamentarea cheltuielilor de capital se are în vedere achiziţionarea de mijloace

fixe, realizarea de construcţii, efectuarea unor lucrări de modernizare a unor construcţii sau
mijloacele fixe aflate în administrarea unităţii, efectuarea unor lucrări de consolidare. Volumul anual
al cheltuielilor de capital are în vedere programele anuale şi multianuale de dezvoltare a bazei
materiale a instituţiei de învăţământ aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului si
Sportului şi ordonatorul principal de credite al instituţiei publice de învăţământ.
În programul de investiţii se înscriu cheltuielile pe ani şi etape de execuţie atât pentru
investiţiile în curs cât şi pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri şi
cheltuieli pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfăşurare atât
fizic cât şi valoric.

II.4.4 Burse

La articolul 59.01 se încadrează bursele acordate studentilor. Acordarea de burse studentilor

din învăţământul de stat ,reprezintă o formă de sprijin material vizând atât protecţia socială, cât şi
stimularea studentilor care obţin rezultate forate bune la învăţătură şi disciplină. La fundamentarea
acestora se au în vedere numărul de studenti ce pot beneficia de bursă de merit, de studiu sau de
ajutor social şi criteriile specifice stabilite prin actele normative în vigoare5. Bursele de merit şi de

5
*** Hotărârea Guvernului României nr.445/1997 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a
altor forme de sprijin material pentru elevii, studenţii şi cursanţii din învăţământul de stat, cursuri de zi, Monitorul
Oficial al României, partea I, nr.195/15.08.1997.
studiu se acordă studentilor în funcţie de rezultatele la învăţătură iar bursele de ajutor social se
acordă studentilor în funcţie de situaţia materială a familiei sau a susţinătorilor legali.
Fondurile pentru burse şi protecţia socială a studenţilor se alocă în funcţie de numărul de
studenţi şi doctoranzi de la învăţământul de zi, fără taxă de studii.
Necesarul de fonduri pentru plata burselor se fundamentează pe baza următorilor indicatori:
nivelul mediu de student care au obţinut burse în anul precedent şi nivelul mediu al bursei în anul
de bază, corectat cu eventuale indexări.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli cu bursele = Nr. mediu studenti bursieri X Nivel mediu bursă X Nr. luni de
acordare a bursei
II.5. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Fluxul informaţional privind plata salariilor

Facultăţi
Departamente
Birouri
Pontaje
Verificare Referate salarii
Avizare
Serviciul
Intocmire state plata
Salarizare
Centralizatoare salarii
State de plata
Intocmire ordine de Casierie
Serviciul Financiar
plata
OP-uri

Operare Trezoreria Iasi

Numerar
Avizare

Salariaţi

Bugetul de Stat Bugetul

Asigurărilor
Sociale de Stat
Fluxul informaţional al cheltuielilor de perfecţionare a personalului didactic

Fluxul
informational privind cheltuielile cu reparaţiile capitale
II.6. Continutul si structura bugetului de venituri-cheltuieli

Finanţarea cheltuielilor de capital ale UAIC, Iasi, se face în baza creditelor bugetare aprobate
prin buget. După deschiderea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să dispună
efectuarea plăţilor necesare realizării acţiunilor aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
Bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ superior de stat se aprobă de
Ministerul Educaţiei Naţionale, după adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului.
Soldurile rămase la sfârşitul anului din execuţia bugetului prevăzut în contractul instituţional,
precum şi soldurile aferente cercetării ştiinţifice universitare şi veniturile extrabugetare rămân la
dispoziţia instituţiilor de învăţământ superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al
instituţiei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru
anul următor.
 Capitolul III - Finanţarea, realizarea si executia cheltuielilor bugetare la
Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

III.1 Cadrul juridic de actiune

Începând încă din anul 1995, legislaţia specifică, care reglementează sistemul de învăţământ
superior din România, este reprezentată în principal de:
• Legea Învăţământului(84/1995), republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea privind statutul personalului didactic (nr. 128/1997),cu modificările şi completările
ulterioare:
• Legea Acreditării învăţământului superior şi arecunoaşterii diplomelor (nr. 88/1993).
România a făcut paşi importanţi către Spaţiul European al Învăţământului Superior, prin
reorganizarea întregului spectru de programe universitare. S-a adoptat o nouă structură a
învăţământului superior prin Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, care oferă
cadrul legislativ al introducerii celor trei cicluri: studii de licenţă, de master şi doctorale, conform
obiectivelor Procesului Bologna. Legea a intrat în vigoare în anul universitar 2005-2006 şi prima
generaţie de licenţiaţi a fost în 2008/2009.
Una dintre principalele realizări ale învăţământului superior din România, vizând ajungerea
lastatutul de parte activă şi atractivă a viitorului Sistem de Învăţământ Superior European, a
fostadoptarea Legii 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005
privind asigurarea calităţii educaţiei. Această lege abordează asigurarea calităţii în mod
transsectorial, vizând toate organizaţiile furnizoare de educaţie care operează pe teritoriul României.
Legea prevede şi crearea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, o
instituţie de stat independentă cu competenţe de acreditare, evaluare academică şi asigurare a
calităţii.
(ACPART) este organismul specific care are misiunea de a promova parteneriatele între
instituţiile de învăţământ superior şi mediul social şi economic.
III.2 Noţiunea de venituri bugetare şi modul lor de fundamentare

III.3 Indicatori reprezentativi în fundamentarea principalelor categorii de venituri

Din anul 1999 finanţarea învăţământului superior din România se face pe baza unor
principii fundamentale adoptate de majoritatea ţărilor Uniunii Europene. Noua filosofie de
finanţare, dezvoltată după anii 1999, coerent integrată procesului mai larg de reformă
sistemică, a fost dezvoltată pornind de la premisa că statul nu alocă fonduri pentru derularea
procesului de învăţământ, ci finanţează rezultatele acestuia.
În consecinţă fiecare universitate de stat încheie anual cu MECT un contract instituţional pe
baza căruia primeşte anual o alocaţie bugetară globală, constituită din două componente distincte:
• finanţarea de bază a universităţii (destinată cheltuielilor de personal şi cheltuielilor
materiale curente)
• finanţarea complementară (destinată celorlalte capitole de cheltuieli, specifice activităţilor
desfăşurate la nivelul unei universităţi).
Responsabilitatea gestionării acestor alocaţii revine instituţiilor de învăţământ superior (în
conformitate cu Art.92 din Legea Învăţământului: „în plan financiar, autonomia universitarã se
realizeazã ca drept de gestionare, potrivit legii şi rãspunderii personale, a fondurilor alocate de la
bugetul public naţional sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în
valutã de la studenţii şi cursanţii strãini potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul
Învãţãmântului.”).
Repartizarea alocaţiilor destinate finanţării de bază a instituţiilor de învăţământ superior de
stat se face printr-o formulă matematică construită pornind de la principiul „resursele urmează
studenţii”.
Acest tip de finanţare stimulează optimizarea cheltuielilor la nivel de universitate.
Optimizarea utilizării fondurilor la nivelul întregului sistem se realizează prin ajustarea periodică a
formulei.
În prima variantă, a fost adoptată o abordare exclusiv de tip cantitativ. Parametrii utilizaţi la
determinarea alocaţiei pentru finanţarea de bază care revenea anual fiecărei universităţi erau
numărul de studenţi ai universităţilor (distribuit pe forme şi domenii de învăţământ) şi suma globală
aprobată prin Legea Bugetului (reprezentând finanţarea de bază la nivel naţional). Fiecare
universitate primea strict o cotă direct proporţională cu numărul de studenţi (echivalenţi unitari) ai
acesteia. Coeficienţii de echivalare şi indicii de cost reprezintă mărimi de sistem, folosite pentru
repartizarea alocaţiilor în condiţiile unui nivel al eficienţei utilizării alocaţiilor considerat a fi “de
referinţă”.
În anul 2002 formulei i s-a adăugat şi o componentă calitativă cu rol complementar şi
corectiv (în conformitate cu Art. 170 (5) din Legea Învăţământului: Baza de calcul a fondurilor
alocate fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ reprezintă cuantumul din bugetul de stat care
revine unui preşcolar, elev, student sau cursant, în funcţie de nivelul şi specificul instruirii şi de
ceilalţi indicatori specifici activităţii în învăţământ, în special de cei referitori la calitatea prestaţiei
în învăţământ).
Setul de date a fost completat cu unele informaţii privind personalul didactic din universităţi
cărora li s-au asociat 4 indicatori de calitate. Un indicator calitativ agregat, definit ca produs al
celor patru indicatori, cuantifică influenţa avută de calitatea corpului profesoral asupra valorii
cheltuielilor de personal fiind utilizat la ajustarea numărului de studenţi (echivalenţi unitari) ai
fiecărei universităţi. Valorile astfel modificate erau folosite pentru calculul părţii din alocaţia
destinată cheltuielilor de personal (reprezentând aproximativ 80% din finanţarea de bază).
Începând cu anul 2003, sistemul de date de natură calitativă, cu rol în determinarea
cuantumului finanţării de bază a universităţilor, a devenit cu mult mai complex ca urmare a
diversificării aspectelor de natură calitativă considerate în algoritmul de finanţare. Noua lista
era formată din 13 indicatori (de natură simplă sau complexă) clasificaţi după aspectele calitative
analizate în trei categorii:
• calitatea procesului didactic, calitatea proceselor care influenţează în mod direct
activitatea didactică
• performanţa instituţională care influenţează procesul didactic.
Importanţa fiecărei categorii de indicatori (şi a fiecărui indicator în parte) a fost exprimată prin
intermediul ponderilor atribuite. Prin ponderea atribuită, s-a pus un accent suplimentar pe
indicatorul Nivelul performanţelor în cercetarea ştiinţifică. Procedurile de evaluare şi modul de
definire ale indicatorului au fost specifice (fiind elaborate în colaborare de experţi ai CNCSIS şi ai
CNFIS). Aspectele calitative urmărite, prin intermediul celor 13 indicatori, au fost integrate în mod
unitar într-o nouă formulă matematică de finanţare. Această oferă conducerii universităţilor
posibilitatea de a identifica influenţa avută de performanţele înregistrate, la fiecare tip de aspect
calitativ în parte, asupra fondurilor primite pentru finanţarea de bază.
 În anul 2006 a fost realizată o „actualizare” a sistemului de indicatori de calitate ce a avut ca
obiectiv principal garantarea autenticităţii datelor. Totodată a fost realizată ajustarea,
restructurarea setului de indicatori şi creşterea ponderii totale a componentei calitative în totalul
Finanţării de Bază de la 12,7% la 20%. Un element cu o importanţă aparte l-a constituit redefinirea
indicatorului Calitatea managementului academic şi administrativ. Acesta a fost transformat în
Calitatea totală amanagementului academic şi administrativ, un indicator care vizează o
componentă de dezvoltare instituţională în direcţia creşterii calităţii şi are o formulă de calcul
specifică. A fost construit pentru a deveni un instrument flexibil care să evalueze capacitatea
managerilor universitari de a conduce prin obiective.
Sintetizând, încă de la prima sa formă Metodologia de finanţare a fost concepută ca un
instrument flexibil care să asigure implementarea optimă a politicilor sectoriale prin permanenta
adaptare la schimbările înregistrate de sistem şi prin corelarea cu eforturile celorlalte instituţii care
urmăresc acelaşi obiectiv. De aceea actuala formă a Metodologiei nu poate fi analizată decât din
perspectiva acestui proces evolutiv care a început în anul 1999 când, la propunerea CNFIS, a fost
adoptată o nouă metodologie de finanţare a universităţilor obiectivă şi transparentă. Construită ca o
formulă matematică bazată pe principiul fundamental „resursele urmează studenţii” aceasta susţine
în egală măsură atât autonomia universităţilor cât şi cerinţele justificate ale instituţiilor centrale
pentru o utilizare cât mai eficientă a fondurilor alocate. Începând cu anul 2002 a fot introdusă o
componentă Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior calitativă cu rol
complementar şi corectiv care crează o permanentă presiune şi in acelaşi timp sprijină eforturilor
universităţilor privind menţinerea unui standard ridicat de calitate.
O a doua componentă importantă a sistemului de finanţare a învăţământului superior din
România este reprezentată de finanţarea complementară, destinată acoperirii acelor cheltuieli
complementare cheltuielilor directe determinate de procesul didactic, importante atât pentru
susţinerea desfăşurării în condiţii optime şi dezvoltării acestuia (exp. alocaţii pentru dotări
laboratoare, reparaţii capitale, investiţii şi cercetare), cât şi pentru îndeplinirea altor obiective sau
servicii ale universităţii (cercetare, microproducţie, servicii administrative pentru studenţi etc.).
Veniturile pentru activităţile complementare din învăţământul superior se compun din:
• venituri publice (sume alocate de la bugetul de stat)
• venituri proprii (dobânzi, donaţii, sponsorizări şi taxe percepute în condiţiile legii de la
persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse), acestea din urmă având o
pondere mai mare, în funcţie de implicarea universităţilor în această direcţie.
 Finanţarea complementară se adresează unor categorii de cheltuieli variate, fiind necesară
elaborarea unor proceduri specifice de dimensionare şi repartizare către universităţi, pentru fiecare
categorie în parte:
• cheltuieli sociale pentru studenţi – burse şi alte forme de sprijin,
• subvenţii pentru cazare şi masă,
• facilităţi de transport urban pentru studenţi etc.;
• fonduri alocate pe bază de priorităţi şi norme specifice pentru dotări;
• alte cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale,
• fonduri alocate pe baze competiţionale pentru cercetarea ştiinţifică universitară.
Principalul indicator pentru dimensionarea şi repartizarea fondurilor bugetare destinate
cheltuielilor sociale pentru studenţi este numărul de studenţi de la învăţământul de zi, finanţaţi
de la buget din instituţiile de învăţământ superior de stat.
a) Burse studenţi - pentru repartizarea pe universităţi a alocaţiilor bugetare destinate pentru burse
studenţi s-a avut în vedere studentul eligibil pentru bursa de la bugetul de stat (numărul studenţilor
de la cursurile de zi, pentru toate cele trei cicluri de studii) şi un cuantum de referinţă pentru bursă
(raportul dintre bursa unui doctorand cu frecvenţă şi bursa medie a unui student fiind de 3).
b) Subvenţii pentru cazare şi masă pentru studenţi - Subvenţiile pentru cazare şi masă se
calculează în funcţie de numărul de studenţi de la învăţământul de zi precum şi de cheltuielile reale
previzionate pe fiecare perioadă a anului calendaristic în care studenţii sunt cazaţi în cămin.
c) Facilităţi de transport urban pentru studenţi - Pentru repartizarea imediată a alocaţiei pentru
transportul local în comun, s-a procedat la repartizarea pe centre universitare conform unor
coeficienţi recalculaţi care ţine seama de faptul că:
- repartizarea alocaţiei de la MEdC pe centre universitare se realizează în ipoteza că numai un
anumit procent dintre studenţii de la învăţământul de stat, cursuri de zi, solicită, cumpără şi
decontează abonamente şi în scenariul că nu se ţine seama de reducerile acordate de regiile de
transport;
- repartizarea pe universităţi a alocaţiei stabilite pe centrul universitar se face în funcţie de
numărul de studenţi fizici, în care toţi studenţii din acelaşi centru universitar sunt consideraţi cu
drepturi egale.
Totuşi, pentru a elimina aceste disfuncţii s-au făcut următoarele reglementări:
redimensionarea fondurilor alocate pentru transportul local care să permită eliminarea “regulilor
intermediare”, prin transferul sumelor destinate transportului studenţilor (care au legitimaţii de
transport/vizate semestrial) direct la regiile de transport locale, care eliberează abonamente reduse la
tarife reduse cu 50% în toate centrele universitare, indiferent de costul acestora.
d) Dotări şi investiţii - investiţiile de natura construcţiilor, consolidări şi dotările independente şi de
următoarele reguli:
- să se finanţeze, în mod prioritar, finalizarea obiectivelor aflate în lucru şi consolidările
spaţiilor de învăţământ şi a spaţiilor sociale;
- fondurile destinate dotărilor independente să fie repartizate universităţilor conform algoritmului de
repartizare a fondurilor pentru finanţarea de bază, utilizându-se indici de cost pentru cheltuieli
materiale.
e) Finanţarea reparaţiilor capitale - În ceea ce priveşte repartizarea pe universităţi a fondurilor
aprobate pentru reparaţii capitale la
clădiri şi construcţii se consideră ca fiind necesar:
- să se ţină seama de starea tehnică actuală a clădirilor şi construcţiilor pentru care se solicită fonduri
pentru reparaţii capitale;
- să fie avute în vedere, cu prioritate, obiectivele cu cele mai îndelungate durate de la ultima
reparaţie capitală, 55ndifferent de universitatea în care acestea se află.
f) Cercetarea ştiinţifică - Cercetarea ştiinţifică reprezintă un alt domeniu pentru care finanţarea se
realizează pe baze competiţionale, iar pentru repartizarea pe universităţi a acestor fonduri se aplică
procedurile de evaluare, monitorizare şi finanţare elaborate de Autoritatea Naţională a Cercetării
Ştiinţifice (ANCS) şi/sau Consiliul Naţional pentru Cercetarea Ştiinţifică din Învăţământul Superior.
CNFIS consideră ca fiind necesar creşterea alocaţiei bugetare pentru granturile de cercetare, luând în
considerare direcţiile
strategice de la nivel european şi naţional, cât şi domeniile prioritare de la nivel naţional în domeniul
de cercetare, dezvoltare şi inovare.

III.4. Calcularea şi fundamentarea principalelor categorii de venituri

Pentru determinarea nivelului finantarii de baza referinta principala de calcul este

indicatorul numit "alocatia unitara neta pe student echivalent, finantat de la buget". Stabilirea
numarului de studenti echivalenti pentru un profil depinde de numarul studentilor fizici, profilul
respectiv si de formele de învăţământ (zi). Se considera conform Legii învăţământului, si alti
indicatori specifici activitatii de învăţământ, special cei referitori la calitatea prestatiei învăţământ.
 Astfel, cuantumul finantarii de baza corespunzatoare unei institutii de învăţământ superior se
determina annual în functie de:
• forma de învăţământ: zi, seral, etc.
• nivelul de învăţământ superior: colegiu, facultate, studii aprofundate, alte forme de
învăţământ postuniversitar finantate de la buget, doctorat;
• domeniul disciplinar-profesional;
• calitatea procesului didactic si al cercetarii stiintifice din universitati;
• volumul total al alocatiei bugetare aprobata de MEC.
Suma alocata unei institutii este corectata în functie de rectificarile bugetului national.

Finantarea de bazã reprezintã fonduri pentru:

• Cheltuieli de personal (CP):
 salarii, CAS, somaj;
 deplasãri interne si internationale.
In contractul institutional se stabileste fondul maxim de salarii pentru institutia de
învãtãmânt.
• Cheltuieli materiale (CM):
 cheltuieli de întretinere si gospodãrire;
 cheltuieli pentru materiale si prestãri servicii cu caracter functional;
 obiecte de inventar;
 reparatii curente;
 cãrti si publicatii;
 perfectionare personal, protocol, protectia muncii, etc.
Institutiile de invatamant superior de stat, pentru numarul de studenti scolarizati peste cifra
de scolarizare aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, au obligatia sa verse la bugetul de stat
o taxa in cuantum de 40% din veniturile prevazute la art. 1.
Cifra de scolarizare se aproba pentru fiecare an universitar, pe total universitati si pe
specializari, de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, pentru fiecare institutie de invatamant
superior de stat, la propunerea acesteia. In cifra de scolarizare totala aprobata se includ numai
studentii romani.
Repartizarea pe instituţii de învăţământ superior a finanţării de bază porneste de la
următoarele elemente fundamentale:
• numărul de studenţi (fizici), pe forme si domenii de învăţământ;
 • un set de parametri utilizaţi pentru calculul indicatorilor de calitate asociaţi
metodologiei de repartizare.
Toate informaţiile privind aceste elemente sunt primite de către MECTS de la fiecare
universitate la o dată considerată de referinţă Metodologia de repartizare pe universităţi a alocaţiilor
de la Bugetul de stat utilizează o formulă agregată. În formulă apar două elemente fundamentale:
numărul de studenţi echivalenţi unitari si valorile indicatorilor de calitate relativi. Aceste elemente
sunt calculate pentru fiecare universitate în parte, pe baza informaţiilor primite de la aceasta.
Numărul de studenţi echivalenţi unitari se calculează în doi pasi, în primul fiind determinat numărul
de studenţi echivalenţi si distribuţia acestora pe domenii de învăţământ.
Din totalul finanţării de bază 70% se repartizează exclusiv în funcţie de numărul de studenţi
echivalenţi unitari iar pentru 30% se iau în considerare indicatorii de calitate.
Numărul studenţilor echivalenţi se determină pe baza numărului de studenţi fizici eligibili,
conform legii, pentru a primi finanţare de la bugetul de stat (în sensul mai larg specificat anterior),
pe care universităţile declară că îi au în pregătire la fiecare formă si domeniu de învăţământ în parte,
la data considerată de referinţă.
Numărul studenţilor echivalenţi se calculează, pentru fiecare universitate si fiecare domeniu
de învăţământ în parte, ca o sumă ponderată a numărului de studenţi fizici, care urmează formele de
învăţământ din cadrul universităţii în domeniul dat, cu ponderile associate formelor de învăţământ.
Aceste ponderi se numesc coeficienţi de echivalare si exprimă raportul dintre efortul financiar
necesar pentru pregătirea unui student la forma de învăţământ f si efortul financiar implicat de
pregătirea unui student la forma de învăţământ zi, ciclul I de studii universitare (licență), în limba
română, în cadrul aceluiasi domeniu de studiu.
Matematic, aceasta se exprimă prin relaţia:
numărul de = coeficientul * numărul
studenţi de echivalare de
echivalenţi corespunzător studenţi
din domeniul formei de fizici
ai universităţii învăţământ

Noţiunea student echivalent unitar exprimă, în termeni matematici, faptul că procesul de

pregătire universitară a unui student necesită costuri diferite, în funcţie de domeniul de studiu în care
acesta este pregătit.
 Numărul studenţilor echivalenţi unitari se calculează, pentru fiecare universitate în parte, ca
o sumă ponderată a numărului de studenţi echivalenţi pregătiţi în diferitele domenii de studio ale
universităţilor, determinaţi anterior, cu ponderile asociate domeniilor de studiu. Aceste ponderi se
numesc coeficienţi de cost pe domenii si exprimă raportul dintre efortul financiar necesar pentru
pregătirea unui student la forma de învăţământ zi, ciclul I de studii universitare licență), în limba
română, în domeniul d si efortul financiar implicat de pregătirea unui student la aceeasi formă de
învăţământ în domeniul economic si socio-uman.
Matematic, numărul de studenţi echivalenţi unitari se calculează prin formula:

numărul de = coeficientul * numărul de

studenţi de cost studenţi
echivalenţi corespunzător echivalenţi din
unitari ai domeniului de domeniul d ai
universităţii învăţământ universităţii

Noţiunea de indicator de calitate a fost introdusă pentru a include în metodologia de

finanţare a universităţilor o componentă cu rol stimulativ si corectiv. Aceasta permite ca alocaţiile
de la bugetul de stat pentru acoperirea necesităţilor de bază ale universităţilor pentru pregătirea
studenţilor (cheltuielile cu personalul si cheltuielile materiale) să fie corelate cu modul în care aceste
necesităţi sunt efectiv satisfăcute atât din fondurile alocate de stat cât si din alte venituri. Setul de
indicatori de calitate conţine:
• elemente care vizeză direct procesul de pregătire al studenţilor, referitoare la personalul
didactic si baza materială;
• elemente care influenţează în mod indirect procesul de pregătire si care au un rol esenţial în
buna desfăsurare a acestuia, care privesc cercetarea stiinţifică si managementul universitar.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, în funcţie de numărul de studenţi şi
doctoranzi admişi la studii fără taxă, de numărul de cursanţi, de nivelul şi specificul instruirii
teoretice şi practice şi de ceilalţi indicatori specifici activităţii de învăţământ, în special de cei
referitori la calitatea prestaţiei în învăţământ.
Finanţarea de bază se realizează de Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru a se asigura
desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, la nivel universitar şi postuniversitar,
conform standardelor naţionale.
 Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat
între Ministerul Educaţiei Naţionale şi instituţia de învăţământ superior respectivă, după cum
urmează:
a) contract instituţional pentru finanţarea de bază, pentru fondul de burse şi protecţie
socială a studenţilor, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii;
b) contract complementar pentru finanţarea cercetării ştiinţifice universitare, a reparaţiilor
capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masă.
Sumele aferente cercetării ştiinţifice universitare, cuprinse în contractul complementar, se
eşalonează, prin excepţie de la alte reglementări, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de
cercetare respective.

Finanţarea complementară cuprinde fonduri destinate pentru:

1. subventii pentru cazare si masa;
2. fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de
investitii si reparatii capitale;
3. fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara (conform
Art. 169/(6) din L151/1999).
Principalul indicator pentru dimensionarea fondurilor destinate cheltuielilor sociale pentru
studenti este numarul de studenti de la învăţământul de zi din institutiile de învăţământ superior de
stat.
Subventiile pentru cazare si masa se calculeaza în functie de numarul de studenti de la
învăţământ de zi precum si de cheltuielile reale previzionate pe fiecare perioada a anului
calendaristic în care studentii sunt cazati camin.
În structura bugetului pentru învăţământul superior sunt incluse alocaţiile bugetare aprobate
pentru finanţarea complementară privind:
1- transferurile (burse);
2- facilităţile de transport urban pentru studenţi;
3- investiţiile;
4- reparaţiile capitale;
5- cercetarea ştiinţifică.

1. Distribuţia fondurile aprobate pentru transferuri (burse)

 Fondurile aprobate pentru burse se repartizează pe universităţi în funcţie de numărul
studenţilor de la cursurile de zi (forma lungă, forma scurtă, studii aprofundate, masterat) şi
numărul doctoranzilor cu frecvenţă.

2. Finanţarea facilităţilor de transport urban pentru studenţi

Pentru repartizarea cât mai echilibrată a fondurilor aprobate pentru finanţarea facilităţilor de
transport urban trebuie să se ţină seama de : aria centrului universitar; aglomerarea centrului
universitar; diversitatea reţelelor de transport urban; existenţa campusului univeristar.

13. Finanţarea investiţiilor

În cadrul acestui capitol este necesar să se facă distincţie între: investiţii de natura
construcţiilor, consolidări şi dotări independente.

4. Finanţarea reparaţiilor capitale În ceea ce priveşte repartizarea pe universităţi a fondurilor

aprobate pentru reparaţii capitale la clădiri şi construcţii, trebuie să se ţină seama de starea tehnică
actuală a clădirilor şi construcţiilor pentru care se solicită fonduri pentru reparaţii capitale; - să fie
avute în vedere, cu prioritate, obiectivele cu cele mai îndelungate durate de la ultima reparaţie
capitală, indiferent de universitatea în care acestea se află.

5 Finanţarea cercetării ştiinţifice Cercetarea ştiinţifică reprezintă un alt domeniu pentru care
finanţarea se realizează pe baze competiţionale.
6. Veniturile activităţilor autofinanţate provin din activităţi curente, din valorificarea unor
bunuri, încasări din rambursarea unor împrumuturi acordate şi venituri din subvenţii.

III.3. Modalităţi si tehniciprivind finanţarea cheltuielilor bugetare

III.3.1. Repartizarea pe trimestre a cheltuielilor aprobate din credite bugetare

Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele
fondurilor externe nerambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeaza pe
trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de
asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea
cheltuielilor.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor aprobate in bugetele prevazute se
aproba de catre:
a) Ministerul Finantelor Publice: pe capitole de cheltuieli si in cadrul acestora, pe titluri, la
propunerea ordonatorilor principali de credite; pe capitole si subcapitole la venituri si pe capitole si
in cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale, la
propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de directiile generale ale
finantelor publice ale Ministerului Finantelor Publice;
b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare,
pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale
ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz;
c) ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor
tertiari de credite bugetare.

III.3.2 Deschiderea de credite bugetare, repartizarea, virarea, transferul, retragerea, blocarea,

anularea şi închiderea creditelor bugetare

Finanţarea de la bugetul de stat se realizeaeză în două etape distincte:

 deschiderea de credite bugetare;
 repartizarea de credite bugetare.
Creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare prin bugetul fiecărei
instituţii reprezintă limita maximă , deci nu pot fi depăşite. Potrivit reglementărilor în vigoare,
cheltuielile se pot angaja de către ordonatorii de credite numai pe baza creditelor deschise de către
ordonatorul principal de credite. De asemenea, orice cheltuială din sumele alocate prin bugetul de
stat se poate aproba de către ordonatorul de credite şi efectua numai dacă a fost în prealabil avizată,
potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar- contabil sau alte persoane
însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Deschiderea de credite bugetare
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa
deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor
deschise pe seama acestora.
Aprobarea deschiderii de credite se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor
aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare,
dupa caz, in raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior, cu respectarea
dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective, precum si in functie de
gradul de incasare a veniturilor bugetare si de posibilitatile de finantare a deficitului bugetar.
In vederea mentinerii echilibrului bugetar Guvernul poate aproba lunar, pana la finele lunii
in curs pentru luna urmatoare, limite lunare de cheltuieli, in functie de estimarea incasarii veniturilor
bugetare, in cadrul carora ordonatorii principali de credite deschid si repartizeaza credite bugetare
pentru bugetul propriu si pentru institutiile publice subordonate.
Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise si
neutilizate din conturile proprii sau ale institutiilor subordonate numai in cazuri temeinic justificate,
cu avizul Ministerului Finantelor Publice, anterior datei de 25 a fiecarei luni.
În deschiderea de credite bugetare sunt implicaţi:
• finanţatorul adică, instituţia centrală în numele Guvernului răspunzătoare de
gestiunea bugetară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
• ordonatorul principal de credite;
• Trezoreria Finanţelor Publice, ca unitate bancară specializată, prin intermediul căreia
va avea loc şi repartizarea creditelor aprobate.
Iniţiativa în deschiderea acestor credite o are ordonatorul principal, care se adresează
finanţatorului. Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în curs pentru luna următoare,
adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor bugetare”, întocmită în trei
exemplare. Pe baza acestei cereri, finanţatorul onorează solicitarea prin verificarea bugetului de
venituri şi cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor
în bugetul aprobat.
 În primul exemplar al cererii se consemnează deschiderea creditelor bugetare, deschidere ce
devine executorie pe baza celui de-al doilea exemplar al cererii trimis Trezoreriei, unde sunt
deschise conturi în numele agenţiei pentru sumele virate din bugetele publice.
Al doilea exemplar trimis de către finanţator are ca semnificaţie trecerea sumelor de bani,
cu titlu de credite bugetare, din contul bugetului finanţator în contul ordonatorului principal de
credite al bugetului local care are obligaţia, prin lege, de a repartiza aceste credite.
Prin al treilea exemplar al cererii finanţatorul informează ordonatorul principal de credite
de deschiderea creditelor solicitate în contul Trezoreriei Iaşi.
Cererile de deschidere de credite se întocmesc global, pentru o sumă precizată într-un
anumit capitol de cheltuieli. Pe verso-ul cererii, sau prin documente anexe se precizează suma
privind nevoile centralizate de credite din domeniu, precum şi nevoile de credite bugetare ale
ordonatorilor subordonaţi. Respectivele sume mai pot fi defalcate şi pe cheltuieli curente şi
cheltuieli de capital.
Cererile de deschidere sunt însoţite în mod obligatoriu, cu sensul de justificare, de note
explicative în care se precizează alte destinaţii ale cheltuielilor, ori credite bugetare acordate
anterior.
Împreună cu cererile de deschidere de credite, cu referire la aceleaşi sume globale,
ordonatorul principal de credite întocmeşte şi dispoziţii bugetare de repartizare a creditelor bugetare
privind ordonatorii secundari şi terţiari.
După înregistrarea în contabilitatea proprie, aceasta expediază la Direcţia de Trezorerie a
municipiului Iaşi, exemplarul numărul 2 din Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor, prin
care se comunică repartizarea creditelor bugetare pe seama instituţiilor din subordinea ministerului.
Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar, din care exemplarul numărul 2 se
restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor.
La primirea Dispoziţiilor bugetare, Direcţia de Trezorerie a municipiului Iaşi verifică
existenţa acestor documente cu cele înscrise în borderou. În cazul în care se constată nereguli între
documente şi borderou se va sesiza Trezoreria Centrală pentru clarificarea situaţiei.
După analiza comparativă între bugetul public şi cererea de deschidere de credite se
procedează la antrenarea în acţiunea de finanţare a Trezoreriei Finanţelor Publice, care va alimenta
conturile ordonatorului principal de credite.
Cererile de creditare se verifică în vederea deschiderii creditelor avându- se în vedere
principalele aspecte:
 • încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate pentru perioada pentru
care se solicită deschiderea;
• completarea corectă a elementelor din formular, verificarea semnăturilor autorizate,
codificarea corectă a conturilor conform clasificaţiei bugetare şi planului de conturi al trezoreriei;
• verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli din cererile de
deschidere de credite.
• încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare în totalul creditului bugetar, cât şi pe
subdiviziunile acestuia.
• cererile de credite neîntocmite corect sunt restituite.
O dată deschise creditele bugetare are loc repartizarea acestora, ceea ce presupune
transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul
superior către cei subordonaţi.
Virarea de credite bugetare reprezintă acea operaţiune prin care se diminuează creditul
bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilităţi şi se majorează
corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor
legale de efectuare a operaţiunilor respective. Cheltuielile pentru deplasări, detaşări, transferări,
prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite pe anul 2005, nu pot fi majorate,în
condiţiile legii, prin virări de credite bugetare de la alte articole de cheltuieli. În cursul anului, cu
aprobarea ordonatorului principal de credite, se pot efectua virări de credite bugetare de la un alineat
la altul , în limita sumelor totale prevăzute cu această destinaţie.
Solicitarea de mijloace banesti cuprinde informaţii referitoare la alocaţiile
trimestriale cumulate de la începutul anului, restul de alimentat până la sfârşitul perioadei, plăţi de
casă preliminat a se efectua de la începutul anului inclusiv alimentarea curentă, disponibilul de
mijloace băneşti în contul de la bancă, fondurile solicitate pentru alimentarea contului.
Acest document numit Comunicare de deschidere a creditelor se întocmeşte în două
exemplare, compartimentul de coordonare a MECTS verifică încadrarea în bugetul de stat, cu
repartizarea pe trimestru, a creditelor bugetare deschise precum şi dacă acestea au acoperire în
veniturile proprii şi subvenţii de la Bugetul de Stat.
După aprobarea solicitării de fonduri, compartimentul de coordonare a MECTS emite o
Dispoziţie de Plată sau Ordin de Plată – o Dispoziţie Bugetară de repartizare adresată Trezoreriei
Finanţelor Publice Iaşi, pe baza căreia suma de bani solicitată e trecută din contul bugetului MECTS
în contul Ordonatorului principal UAIC. Trezoreria îl informează pe acesta din urmă de noua sumă
din contul său.
Ordonatorul principal de credite are obligaţia de a analiza lunar necesitatea menţinerii
unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost
desfiinţate sau amânate, şi de a propune , după caz, anularea creditelor respective.
Creditele bugetare repartizate din bugetul de stat şi bugetul local pe seama ordonatorului
de credite şi rămase neutilizate la încheierea exerciţiului bugetar se anulează de drept potrivit
dispoziţiilor legale6.

Reintegrarea creditelor bugetare

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei, în
cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime ce nu
pot fi depăşite.
Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag
răspunderea celor vinovaţi.
Creditele destinate unor acţiuni multianuale se înscriu în buget şi reprezintă sume alocate
unor proiecte, programe, proiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai
mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare.
Creditul bugetar este suma aprobată prin buget şi reprezentă limita maximă până la care se
pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru
acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte
acţiuni. Creditul de angajament reflectă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul
exerciţiului bugetar, în limitele aprobate. În exerciţiul bugetar curent al instituţiei publice nu sunt
prevăzute sume aferente unor acţiuni multianuale.

Transferurile intre ordonatorii principali de credite

In situatiile in care, in timpul exercitiului bugetar, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri
de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul sau in cadrul aceluiasi
ordonator principal de credite, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa introduca modificarile
corespunzatoare in bugetele acestora si in structura bugetului de stat, fara afectarea echilibrului
bugetar si a Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.

6
Articolul 52 alin.1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.45/2003 privind finanţele publice locale,
Monitorul Oficial al României, nr.431/19.06.2003.
Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite
Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza lunar necesitatea mentinerii unor
credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost
desfiintate sau amanate, si de a propune Ministerului Finantelor Publice anularea creditelor
respective.
Pentru ultima luna a anului bugetar termenul limita pentru transmiterea propunerilor
ordonatorilor principali de credite, este 10 decembrie.
Cu creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, finantati din bugetul de stat
se majoreaza Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului prevazut in bugetul de stat.

Fondurile externe nerambursabile

Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional si se
deruleaza conform acordurilor incheiate cu partenerii externi.
Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate intr-un cont distinct si vor fi cheltuite
numai in limita disponibilitatilor existente in acest cont si in scopul in care au fost acordate.

III.4 Utilizarea creditelor bugetare si a mijloacelor banesti la Universitatea “Alexandru Ioan

Cuza” Iaşi

Cheltuielile aprobate în bugetul instituţiei de învăţământ se repartizează pe trimestre, în

funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea
cheltuielilor. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare se aprobă de către
Ministerul Finanţelor Publice pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor
ordonatorului principal de credite, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen
de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Sumele astfel aprobate se repartizează de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi pentru
instituţia de învăţământ universitar de stat Al. I. Cuza” Iaşi.
In procesul executiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament,
lichidare, ordonantare, plata.
Pentru efectuarea unei cheltuieli trebuie parcurse următoarele etape: angajarea, lichidarea,
ordonanţarea, plata.
 Angajarea cheltuielilor este făcută de către o persoană din interiorul instituţiei, autorizată în a
solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, meteriilor prime şi materialelor, respectiv
ordonatorul principal de credite, Rectorul Universitatii.
Lichidarea este operaţia prin care se determină suma de plată. La baza lichidării cheltuielilor
stau documentele justificative (în cazul deplasării unei persoane, înseamnă justificarea prin
documente a transportului, a cazării, etc.).
Ordonanţarea constă în emiterea ordinului de plată privind sume de bani în favoarea unui
terţ.
Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice a Municipiului Iasi din
creditele deschise şi repartizate., iar răspunderea operaţiilor necesare plăţii revine casierilor sau
contabililor plătitori.
Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar Executia bugetara se bazeaza
pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile
persoanelor care au calitatea de contabil.
Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta
ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale
institutiei publice.
Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita
fondurilor disponibile.
Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative. Aceste documente
trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor si altele
asemenea, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de contabil
si seful compartimentului financiar-contabil.
Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte
justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale, si numai dupa ce acestea au fost
lichidate si ordonantate.
Guvernul poate stabili prin hotarare, la propunerea ministrului finantelor publice, actiunile si
categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati in avans de pana la 30% din fondurile
publice, criteriile, procedurile si limitele care se vor folosi in acest scop.
Sumele reprezentand plati in avans si nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si
servicii prestate pana la sfarsitul anului, in conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de
catre institutia publica care a acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
In cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrarilor si serviciilor angajate pentru care s-au platit
avansuri, recuperarea sumelor de catre institutia publica se face cu perceperea majorarilor de
intarziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de cand s-au acordat si pana
s-au recuperat.

III.5. Plăţi de casă privind cheltuielile bugetare de la instituţie

După aprobarea creditelor bugetare, utilizarea mijloacelor băneşti puse la dispoziţia

Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi este supusă unor reglementări foarte stricte:
 Orice cheltuielă trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în bugetele de venituri şi
cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare
 Folosirea mijloacelor băneşti presupune prezenţe şi manifestarea unui control preventiv ce
are în vedere trei aspecte: necesitatea cheltuielilor, oportunitatea cheltuielilor, legalitatea
cheltuielilor.
Plăţile se efectuează din iniţiative ale ordonatorului principal de credite, acesta fiind însărcinat şi
cu răspunderea folosirii mijloacelor băneşti puse la dispoziţie din fondurile bugetare.
Plăţile cu valoare mai mică se dispun în numerar, prin casieria instituţiilor, în timp ce pentru
sume mai mari se folosesc decontările din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat
mărfuri, alimente, materiale, au prestat servicii sau executat diverse lucrări.
Se efectuează plăţi numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii :
o cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate şi ordonanţate;
o există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilităţi în conturi de disponibil;
o subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corectă şi
corespunde naturii cheltuielilor respective;
o există toate documentele justificative care să justifice plata;
o semnăturile de pe documentele justificative aparţin ordonatorului de credite sau
persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuţii ce decurg din procesul executării cheltuielilor
bugetare, potrivit legii;
o beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă serviciul
efectuat;
o suma datorată beneficiarului este cea corectă;
 o documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de control financiar preventiv;
o documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular;
o alte condiţii prevăzute de lege.
Nu se poate efectua plata:
 în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau repartizate ori
disponibilităţile sunt insuficiente;
 când nu există conformarea serviciului efectuat şi documentele nu sunt vizate pentru
„Bun de plată”;
 când beneficiarul sumei nu este cel faţă de care instituţia are obligaţii;
 când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de plată şi nici
autorizarea prevăzută de lege.
 În cazul constatării unor erori în legătură cu plata ce urmează să fie efectuată,
conducătorul compartimentului financiar suspendă plata.
Motivele deciziei de suspendare a plăţii se prezintă într-o declaraţie scrisă care se trimite
ordonatorului de credite şi, spre informare, persoanei împuternicite să exercite controlul financiar
preventiv. Ordonatorul de credite poate solicita în scris şi pe propria răspundere efectuarea plăţilor.
În vederea efectuării cheltuielilor, instituţia publică are obligaţia de a prezenta unităţii de trezorerie
şi contabilitate publică la care are conturile deschise, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat şi
repartizat pe trimestre. .
Ordinele de plată se emit pe numele fiecărui creditor, sunt datate şi au înscrise în spaţiul
rezervat obiectul plăţii şi subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata. Un ordin de plată
nu poate cuprinde plăţi referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat. Ordinele de plată
se emit pe baza documentelor justificative din care să reiasă că urmează să se achite integral sau
parţial o datorie contractată şi justificată. Având în vedere, exemplul pe care s-au parcurs cele trei
faze ale execuţiei, în această etapă se procedează la întocmirea ordinului de plată către furnizorul Sc
Dedeman SRL Bacău, în sumă de 50200 lei din contul deschis la trezorerie nr.
RO55TREZ24570220xxxxx pe seama ordonatorului principal de credite Universitatea “Al. I. Cuza”
Iaşi.
Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi, după caz, instituţia publică
poate ridica, pe bază de cecuri pentru ridicare de numerar, numerarul pentru efectuarea plăţilor de
salarii, premii, deplasări, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, cum
ar fi bursele pentru elevi. În fila de cec se menţionează şi natura cheltuielii care urmează să se
efectueze din numerarul ridicat (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, transferuri).
În vederea efectuării de plăţi în numerar pentru deplasări sau achiziţionarea de bunuri,
executarea de lucrări sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri în numerar persoanelor
desemnate pe baza „Dispoziţiei de plată – încasare către casierie” semnată de conducătorul
compartimentului financiar-contabil şi de persoanele cu atribuţii în efectuarea plăţilor în numerar.
Justificarea avansurilor în numerar se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de
agenţii economici sau de persoane fizice autorizate, respectiv facturi fiscale, facturi, chitanţe, bon de
comandă-chitanţă sau alte formulare ori documente privind activitatea financiară şi contabilă cu
regim special, aprobate potrivit legii.
Salariile in sistemul bugetar se platesc o data pe luna, in perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru
luna precedenta.
Esalonarea platilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite si institutiile publice din
subordine, se face prin ordin al ministrului finantelor publice.
Cheltuielile cu salariile au la bază ca document fundamental statele de salarii. Pentru
angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal se folosesc în general următoarele documente:
 Cecul, pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale;
 Ordinul de plată, pentru virarea din cont a unor sume datorate (contribuţii, impozite);
 Dispoziţie de plată/ordin de plată;
 Situaţia recapitulativă a salariilor la sfârşitul lunii.
În cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, salariile personalului se plătesc pe card.
Pe bază de ordin de plată, banii sunt viraţi la Trezorerie în conturile acesteia la băncile cu care are
incheiate contracte privind plata salariilor personalului. Acestea din urmă, pe baza statelor de salarii
primite de la Universitate virează sumele aferente din contul institutiei în conturile personalului.
În cazul cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferuri propunerea de cheltuieli este
făcută de către persoana care urmează să desfăşoare o anumită activitate ce necesită deplasarea şi se
face în scris. Cererea este analizată în cadrul departamentului de contabilitate, urmărindu-se dacă
acea acţiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi cheltuieli, dacă este necesară şi
dacă are suport legal. Sumele necesare acestor plăţi se ridică din cont, pe baza cecului în virament,
iar pe verso se specifică suma plătită pentru deplasări, detaţări, transferuri.
 Pentru cheltuielile materiale, punctul de pornire al plăţilor îl reprezintă necesarul de
materiale, obiecte de inventar, etc. Solicitările sunt avizate de Rectorul Universitatii, în calitate de
ordonator principal de credite bugetare.
Cheltuielile cu bursele se realizează pe baza statului de plată pentru burse, care se întocmeşte
de către Compartimentul Burse. Pe baza cecului sau ordinului de plată, Trezoreria eliberează suma
în limita creditelor repartizate .
Rectorul Universitatii, ca ordonator principal de credite bugetare dispune plati din creditele
bugetare repartizate, el purtând răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare.
Plăţile se pot efectua astfel :
 în numerar – prin casieria Universitatii;
 prin virament (decontarea din cont) în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri,
materiale, utilităţi, au prestat servicii sau au executat lucrări.
Pentru a se efectua plăţile prin Ttrezorerie se folosesc următoarele instrumente :
 cecul pentru eliberarea numerarului;
 ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale
deschise la trezorerie, în favoarea unor agenţi economici.
Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,
prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Controlul financiar preventiv al efectuării plăţilor de către ordonatorii de credite pe baza
documentelor prezentate, se realizează de către organele de trezorerie şi urmăresc:

 Încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare pe capitole şi categorii de cheltuieli,

stabilindu-se disponibilul de credite la fiecare document de plată, pe baza contului Credite deschise
din bugetul de stat, din care se scad plăţile înregistrate în contul Cheltuieli din bugetul de stat, a
cărui rezultat este comparat cu documentele de plăţi prezentate.
 Pentru bugetele care nu au acoperire în disponibilul de credite bugetare deschise sau
repartizate, documentele să se restituie ordonatorului de credite.
 Să se respecte utilizarea creditelor bugetare prin plăţi potrivit destinaţiei clasificaţiei
bugetare, examinându-se natura şi conţinutul subdiviziunilor clasificaţiei bugetare de la care se
efctuează respectivele plăţi.
 Respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează reefectuarea cheltuielilor.
 Astfel, in cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, ordonatorul de credite poate solicita
suplimentarea plăţilor planificate numai în situaţii de urgenţă, pentru obligaţii de plată care nu au
fost cunoscute la data întocmirii şi depunerii situaţiei de raportare.
Pentru aprobarea suplimentării plăţilor instituţiile publice trebuie să depună la unităţile
Trezoreriei Statului la care au conturile deschise o Notă de fundamentare aprobată de ordonatorii de
credite, în care vor justifica atât urgenţa operaţiunii, cât şi motivele care au stat la baza necunoaşterii
scadenţei obligaţiei de plată la data întocmirii şi depunerii situaţiei de raportare, iar Trezoreria
Statului va solicita avizul MFP.

Arhivare SERV.FINANCIAR Arhivare

SITUAŢIA PLĂŢILOR DE
2 EX. 2 EX.
CASĂ CARE DEPĂŞESC SITUAŢIA PLĂŢILOR
100000 RON PLANIFICATE
1 EX 1 EX.

Avizare
Avizare Semnare
Semnare Inregistrare
Inregistrare
TREZORERIE

Serviciul Financiar execută toate operaţiunile privind plăţile la furnizori, alimentările de

carduri pentru salarii, virările la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, reglări între
conturile Universităţii etc.
Persoana desemnată din cadrul Serviciul Financiar întocmeşte în format electronic ordinele
de plata către Trezoreria Statului Iaşi în 2 exemplare care sunt semnate de către o persoana abilitată
în acest sens şi de către directorul financiar contabil.
Un exemplar se trimite la Trezorerie care verifică corectitudinea datelor înscrise pe ordinul
de plată si apoi operează într-un sistem informatic ordinul de plată, creditează contul beneficiarului
indicat pe ordinul de plată. În urma tuturor operaţiunilor efectuate într-o anumită zi se imprimă un
extras de cont.
Al doilea exemplar al ordinului de plată se arhivează la extrasul de cont împreună cu
ordonanţarea de plată, facturi, notă de recepţie, bon de consum, propunerea de angajare a unei
cheltuieli, contract de furnizare a mărfii.
Serviciul Financiar gestionează documente cu regim special, respectiv CEC-uri de numerar,
întocmind zilnic CEC-ul pentru ridicarea de numerar de la Trezoreria unde Universitatea are conturi
de disponibil deschise, în baza documentelor de plată întocmite şi aprobate conform legii.
Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plată prin care emitentul de
cec dă ordin băncii de a elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în
cec sau însuşi emitentului. Cecul se completează pe formular tipizat de document primar cu regim
special de evidenţă, păstrare şi utilizare, care reprezintă o filă din carnetul de cecuri de numerar.
Emiterea cecului este completarea manuală şi autentificarea formularului cecului de către Emitent.
Serviciul Financiar întocmeşte Nota de fundamentare a cheltuielilor de deplasare, în cazul în
care emite CEC de ridicare de numerar cu această destinaţie. Nota de fundamentare a cheltuielilor
de deplasare se completează în funcţie de diurna si transportul acordat conform anexei.
Serviciul Financiar întocmeşte şi ordonanţarea de plată în funcţie de numerarul care trebuie
ridicat de la Trezoreria unde Universitatea are conturi de disponibil deschise

III.6 Fluxuri informaţionale generate de executia cheltuielilor bugetare

Fluxul informaţional privind finanţarea de la bugetul de stat

CERERE DE
DESCHIDERE
CREDITE
MECTS MINISTERUL Consemnarea în
FINANŢELOR evidenţa
PUBLICE finanţatorului a
deciziei de creditare
SOLICITARI

autorizare
UAIC Informare MECTS de aprobarea
creditului bugetar

Reflectarea in
evidenţa TFP a
creditelor
deschise
 Trezoreria Finanţelor
Publice a municipiului
Bucureşti

Transmiterea creditelor
Repartizarea
creditelor Reflectarea in
Trezoreria Finanţelor evidenţa TFP a
Publice a municipiului repartizării
Iaşi creditelor

Flux informaţional privind finanţarea Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Finanţarea instituţiilor de învăţământ

superior de stat

Finanţare de la buget Finanţare complementară

Cheltuieli de personal Venituri Venituri

publice (sume proprii
Deplasãri interne si internationale. alocate de la (dobânzi,
bugetul de stat) donaţii,
Cheltuieli materiale (de întretinere si sponsorizări şi
gospodãrire, prestãri servicii, obiecte
de inventor, reparatii curente, cãrti si
publicatii, perfectionare personal, Cheltuieli sociale pentru studenţi – burse
Subvenţii pentru cazare şi masă,
protocol, protectia muncii).
Transport urban pentru studenţi etc.;
Fonduri alocate pentru dotări;
Cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale,
Cheltuieli cu cercetarea ştiinţifică.