Sub 1- HIC- def, etiologie

Definitie – complex de semne si simptome expresie a unei suferinte cerebrale difuze ca urmare a
cresterii presiunii intracraniene datorata dezechilibrului intre continutul cranian si continator.
Etiologie:
Malformatii congenitale – craniostenoze, Arnold-Chiari
Tumori cerebrale – primitive malingne sau benigne, metastaze
TCC – hematoame, plagi cranio-cerebrale
Parazitoze – chist hidatic, cisticercoza
Patologie vasculara – hematoame primare, anevrisme complicate
Boli inflamatorii/infectioase – abcese, tuberculomul cerebral, goma luetica, SIDA
Alte cauze – intoxicatii, alergii, compresiuni medulare

Sub 2- HIC- fiziologia LCR

Spatiul lichidian - 150 ml LCR dispus in: sist. ventric. intracerebral, cisternele bazale, spatiul
subarahnoidian
Circulatia LCR: secretie la niv. ventriculilor laterali> ventriculul 3> apeductul lui Silvius> ventriculul
4>prin gaurile lui Magendie si Luschka> sistemul cisternal de la baza si cisterna Magna si spatiul
subarahnoidian
Monitorizarea PCI - imp pt diagn, prin senzori extradurali, subdurali, intraventriculari.
Cresterea PCI peste 200 mmH2 situatie alarmanta, peste 400mmH2o stare critica cu prognostic nefav.

Sub 3-HIC semne clinice primare

-Cefaleea : simptom constant, adesea semn de debut. Simptom dominant al HIC
Intensitate discreta la inceput poate evolua in crize cu durata de cateva min pana la jumatate de ora,
uneori putand persista cateva zile, alteori poate fi permanenta imobilizand bolnavul la pat.Este de
obicei difuza, poate avea o localizare bine precizata.
Particularitati:
Agravata dimineata
Accentuata de tuse, stranut, efort, modif de pozitie
Ameliorata de varsatura
-Varsaturi : matinale (“ŕ jeun”)
Spontane, fara efort
Nu sunt precedate de greata
Nu au legatura cu alimentatia“in jet”
Calmeaza cefaleea
-Edem papilar : cresterea presiunii in teaca nv. Optic,expresia oftalmologica a sindromului de
HIC=simptom de certitudine a sdr HIC
Poate lipsi in 1/3 cazuri cu HIC
Sub 4- HIC semne accesorii
Modificari psihice : aspect simplu nevrotiform sau pot domina tabloul clinic: diminuare activ
profesinala(scadere randament, apatie, indiferenta, diminuarea atentiei), modif inteligentei si memoriei,
in stadiu avansat alterari ale st de constienta(obnubilare, torpoare), alterare grava a fct intelectuale,
modif de comportament.
Pareze de nv. Oculomotori :cel mai frecvent abducens, cu diplopie si strabism convergent
Tulburari vestibulare: vertij nesistemaizat, tulb de echilibru, nistagmus
Semne de iritatie meningeala- red cefei, kernig, brudzinski
Crize comitiale
Sub 5 HIC paraclinic
Rx craniu – ISTORIE!!!!
CT- met neinvaziva- evd prez si dimens procesului expansiv, uneori poate stab natura anatomopat a
leziunii
IRM, Angiografie, angioIRM, angioCT
EEG, echo.
Fund de ochi
Sub 6 HIC evol naturala, complicatii
In stadiul de debut se declanseaza un mecanism de compensare a presiunii intracraniene usor crescute.
Faza de compesare: -ocuparea spatiilor de rezerva(subarahnoidian, cisternale, ventriculare)
- atrofii cerebrale
- accelerare proces de rezorbtie lcr
- marirea cavit craniene la copil prin dehiscenta suturi
Complicatii circulatorii: de natura ischemica cand PIC devine superioara presiunii din vasele cerebrale.
Mecanice : herniile cerebrale(patr anormala a unei parti din encefal in orif naturale ale craniului sau ale
depresiuilor peretior cranieni)
Subfalciforma
Transtentoriala : hernia temporala amigdaliana in foramen magnum
Culmenului prin orificiul lui Pacchioni
Midriaza : semn de hernie temporala

Sub 7 HIC- hernia cerebrala

Cand un PEIC evol rapid se produce o rupere brusca a echilibrului tensional ic si apar HC.
Anatomic po fi supra sau subtentoriale,intereseaza parenchimu cerebral sau cel cerebelos.
Hernia temporala consta in angajarea uncusului hipocampic la niv mg libere a cortului cerebelului(fanta
lui Bichat).
Tablou clinic constiuie expresia suferintei prin compresiune a penduc cerebrali si a puntii precum si a
blocarii circ de lcr la niv apenduct Silvius.
Debut cu acentuarea simpt HIC:cefalee si varsat se accentueza;apare redoare nedureroasa a cefei cu
rotatia extremitati cefalice de partea angajarii;paralizia homolat a nv3;hemipareza prepond inf
ipsilat;crize de rigiditate prin decerebrare asoc sau nu cu tulb de constienta sau vegetative;tulb ale
funtiilor vitale(tulb resp-polipnee,resp cheyne-stockes;tulb de ritm cardic:tahicardie;tulb de
deglutitie;variatii tensionale;modif ale starii de constienta pana la coma)

Sub 8 HIC partic clinice

Sdr de hic clinic poate prezenta partic in ceea ce priveste frecv,momentul de aparitie si intens sa,fiind
determ de varsta,localiz peic si natura peic.
In peic hic apara mai tardiv cu cat PE este localiz mai ant spre lobul frontal.
LA pacientii mai in varsta cu atrofii corticale HIC apare mai tardiv
-PE maligne situata temporal det HIC cu o evol rapida si tendinta spre angajare.
-in localiz occip a TC HTI este frecv intalnita
-in tumorile corp calos semne de HTI apar precoce
-sdr de HIC e frecv in PE sit intraventric,simpt evol in pusee ce determ pozitia capului.
-in TM HIC este frecvent,precoce si intens,iar in TB este mai tardiv si cu evol mai lenta
-accentuarea brusca a evol unui sdr HIC ce evolua lent progresiv det aparitia unei complic la niv PE de
tip hemoragie-necroza sau formarea unui chist
-in PE subtentoriale de linie mediana,sdr de HIC este mai precoce mai intens vs cele sit la niv emisf
cerebeloase,dat vecinatatii cu calea de drenaj a LCR.
-in PE de unghi pontocerebelos sdr HTI apare tardiv dupa aparitia semnelor de localizare

Sub 9 PEIC def, gener, clasif(proces expansiv ic)

Def: orice proces inlocuitor de spatiu ce evol la acest niv indiferent de natura sa: tumori,
hematoame,malf vasc,procese inflam(abcese,tuberculoame),parazitoze,pseudoumori.
Gener:-histo:peste 50%din TIC sunt glioame,15%meningioame,15%MTS,iar 7%neurinoame
Clinic:
1.simpt comune produse de HTI
2.sdr neurologice de focalizare in rap cu sediu lez(frontale,tempor..)
3.simpt legate de natura lez(gliom,meningiom,mts,hematom,abcer)cu particularitati de debut si
evolutie.
Clasif:
1.T intracraniene primare=procese expansive ce deriva din tes nerv propriu-zis,meninge,
resturi embrionare,rad nv cranieni si hipofiza
2.T intracraniene secundare=sunt mts cerebrale sau T invadante din vecinatate(calota baza)
3.pseudotumori cerebrale=stari patol(inf,tulb metab,intoxicatii) ce evol cu simptomele unui PEIC

Sub 10 Sdr lob frontal

Lobul frontal are 3 zone: circomvolutiunea F ascendenta,aria premotorie si lob preF.
Simpt:
1.epilepsia=convulsii gener,jaksoniene sau adversive.Crize grand mall apar in lez infiltrative prof.pot fi
strict localizate la fata,mb inf,mb sup sau se intind la juma corp controlateral.Dupa crize pot aparea
pareze tranzitorii.
2.afazia si agrafia apar in lez ariilor F2 F3.b.are dificultate in vb cursiva.In T cereb,afazia are o evolutie
lenta si fenomene de HIC,iar in lez vasc se instal brusc si apoi apar fenom de HIC.
3.pareza de facial de tip central discreta
4.tulb motorii in functie de afectarea ariei motorii= hemipareze sau hemiplegii.
5.reflexu de apucare fortata=e expresia unor fenom extrapiram corticale..atingerea usoara a fetei
palmare a ultimelor deg se prod o miscare lenta~cu prinderea obiectului
6.tulb cerebeloase=produs prin lezarea cailor dento-talamo-corticale si clinic de manif prin:dismetria
mb opuse,adiadochocinezia,ataxia mbsup controlat,hipotonie cu reflexe pendulare de p opusa
7.tulb de echil=tulb de mers si statica cu instabil mentinerii trunchi pe vertic,retropulsie
8.tulb de orientare spatiala apar dat dezorganiz perceptiilor kinestezice complexe de deplasare sau de
directie
9.tulb psihice=90%cazuri,la debut=pac sunt euforici,au o stare de excitatie psihomotorie,tendinta la
calambururi si glume cu nuante pornografice.Apoi apare o faza de indiferenta,atentia slabitza,memoria
faptelor recente alterata,scaderea randament profesional,dezorientare temporospatiala.In per de stare se
constata sdr psihic caract sdr frontal:sdr pseudodemential..pac apatic fara initiativa psihica si
motorie,sta imobil,da raspunsuri incompl sau neadecvate sau ocoleste raspunsu cu o gluma.tabloul
clinic de schizofrenie,frecvent in glioame maligne si mts.

Sub 11 Sdr lob parietal

1.Tulb motorii=hemipareza discreta apare dat invaziei sau compresiei fb.piram din vecinatate
2.Atrofii musc apar in lez vasc si tardiv in T,afecteaza mbsup controlat mai ales extrem distala
3.Crize de epilepsie senzitiva=e primu simpt a lez parietale si poTe fi criza
senzitiva(furnicaturi,intepaturi,arsuri) sau senvitivomotorie locala localiz la niv unui mb sau hemicorp.
4.Culb de sensib subiectiva-parestezii si rar dureri;pot fi permanente,de intens redusa cu exacerbari si
ameliorari periodice.In leziuni superf se constata hipoestezie cutanata iar in cele profunde alterarea
sensib termoalgice.Astereognozia frecv intalnita se manif prin:recunoastrea mai lenta a
obiectelor,nerecun formei obiect,nerecun materialului
5.Tulb somatognozice=frecv in lez emisfer minor si lez post ale lob parietal si consta in aparitia
hemiasomatognoziei(neglizarea unui hemicorp)cat si agnozia digitala= imposibil dea identif unul din
deg indicate de examinator si nu poate diferentia mana dr de cea stg.
6.Tulb praxice sunt frecv si specifice suferintei lob parietal,tulb in executarea unui gest, unui act.
Apraxia ideomotorie=tulb in executarea unei actiuni simple.
Apraxia ideatorie=incapac de a stabili in mod logic succesiunea unor acte elementare. Apraxia de
imbracare in lez emisf minor si lez post si este limitat la hemicorp stg
Sub 12 sdr lob temporal
Lob temp stg–perceptia si recun cuvint, inteleg semnalelor codificate ale limbajului
Lob temp drept – perceptia si recun intonatiei muzicii,conversatiei
Lezarea lobului temporal:tulburari de auz, echilibru, gust, miros, limbaj, vedere, memorie,
comportament alimentar, comportament sexual.Convulsiile cu originea in aceste arii se manifesta ca si
asocieri de tulburari ale ratiunii, halucinatii, comportament anormal, detasat sau violent, necontrolabil
1.Sdr de HTIC apare tardiv
2.tulb motori=sub forma de hemipareza instalata lent progresiv40% iar in 45% exista o pareza faciala
3.tulb de sensib obiectiva=hemihipoestezii superf
4.tulb oftalmo=exoftalmia,midriaza ipsilaterala,pareza ipsilat,modif camp vizual
5.acufene
6.tulb vestibulare sub forma unor crize paroxistice de vertij formand aura unei crize epileptice si se
manif prin tulb de echilibru cu laterodeviatie controlat
7.manif epileptice ce prezinta o mare diversitate clinica
a)crize psihosenzoriale se manif sub forma de iluzii sau halucinatii(olfactive,vizuale,auditive,modif
paroxistice ale constientei)
b)crize convulsive generaliz de tip grand mall ce pot evolua alternativ cu crize jacksoniene sau crize
psihosenzoriale
8.tulb de vorbire in lez lob dominant cu deficit in articularea cuv cat si tulb de intelegere a limbajului
9.tulb psihice in leziunile lobului dominant:tulb de atentie,de
memorie,labilitate,depresie,anxietate,apatie,iritabilit,stari de inhibitie

Sub 13 sdr lob occipital

PEIC(procese expansive intra craniene) sunt mai rar la ac nivel,clinic se manif prin:
1.sdr de HTIC=simpt prezente doar in per de stare a lez
2.tulb motorii=apar in stad final:hemipareza controlat uniform distribuita
3.tulb cerebeloase+tulb de echil nesistematizate,cu dismetrie si adiadococinezie dat compres exercitate
pe emisferu cerebelos subdiacent
4.tulb de sensib=hipoestezie controlat in stadii avansate
5.tulb vizuale=permit stab dg topograf-occipital
a)modif CV 90%=hemianopsia homonima controlat cu afectarea vederii maculare;hemianopsia in
cvadrant;deficit CV in semiluna
b)cecitatea corticala dat lez bilat ale ariilor de proiectie elementara a vederii
c)agnozia vizuala= in lez lob stg
d)Sindromul Balint=Imposibilitatea dirijarii corecte a oculomotricitatii in timpul explorarii spatiului;
imposibilitatea privirii voluntare si a scanarii spatiului periferic, imposibilitatea de a apuca si de a
atinge un obiect cu ghidare vizuala.
e)Halucinatii vizuale -elementare includ stele, flashuri luminoase, culori, lumini forme geometrice
(cercuri, patrate, hexagoane), care pot fi mobile sau stationare (zigzag, oscilatii, vibratii, pulsatii)
-complexe include obiecte, persoane, animale de dimens normale,f mici/f mari. Pac poate constientiza
natura ireala a acestora sau poate fi convins ca sunt reale
f)Iluzii vizuale–distorsionarea obiec(forma,dimens, cul)
Imaginile pot sau nu sa evoce ,amintiri vizuale.
6.tulb de vb
7.tulb psihice
8.epilepsia se manif sub diferite forme(comitialitae,GM,jacksoniene sau petit mall)
dg + si diferentz pe baza simpt clinice este dificil fiindca sdrHTIA estompeaza simpt patognomonica
iar pac observa greu deficitul din CV
Sub 14 sdr fosa cerebrala post
Simpt este det de spatiul rigid al fosei,raportu direct dintre lez si circulatia LCR si val struct nv dela
acest nivel(tr cerebr,nv cranieni)
1.HTIC=cefalee,greata,varsaturi,staza papilara,tulb psihice,marirea diametrelor craniului
cefaleea =occip sau supraorbitare,continua sau violent discontinua.
Varsaturi de tip central,matinale,in jet,fara greturi asoc cu colici abd
staza papilara
3.accesul bulbar evol cu:tahicardie,neregul puls,vc alternand cu vd,tulb de ritm resp si riscu pro de
moarte subita
4.crize tonice de fosa post=clinic:opistotonus si extensia mbinf flexia mbsup,trismus,uneori pierdere
de urina si amt fecale.criza este precedata de strigat si de o exacerbare a fen de HTIC.in crize apar si
tulb vegetative grave:cianoza,bradicardie,puls oscilant,resp Cheyne-Stockes

Sub 15 PEIC tratam

Trat T cerebrale e un trat complex si consta in tehnici de chir curative sau paleative care se asoc cu trat
radio,chimio si corticoterapic in fct de tipul histo al T.
Interv neurochir au drept scop extirparea in total a T sau biopsie pt comfirm dg histol si adm de ad
radiofarma.
Tehnici operatorii clasice:gauri de trepan(pt biopsie),craniotomia(in ablatia TB) craniectomia de fosa
post pt T dela ac niv(meduloblastoame,astrocitoame,neurinoame)
Microchirugia prin utiliz microscop binocul chir amelioreaza subtantial rezult chir clasice.
Utilizarea laserului(CO2)permite efect unor disectii precize si avporarea lez fara lezarea strct din
jur.Trat medic consta in adm de anticonvulsivante,corticosteroizi sau glucosteroizi
(dexametazona,solumedrol)depletive(manitol10-20%)si diuretice (furosemid)

Sub 16 Boli vasc hemoragice cerebrale: def, general

Boli vasc. cerebrale: capitol de importanta deosebita a patologiei generale fiind a 3-a cauza de deces si
prima cauza de handicap fizic sau psihic.
Bolile vasc. cerebrale pot fi imp in doua mari categ: hemoragice si ischiemice
Bolile hemoragice vasc se clasif. in:
hemoragie intra parenchimatoasa - hemoragia propriu-zisa(extravaz de sange fara distrug. tes.
cerebral)
- hematomul(colectie care det. distruptia si necroza)

hemoragia subarahnoidiana(HSA) - cauze 1)ruperea unei malf. vasc. intracraniene

2)TCC
3)boli medicale: encefalopat. HT, Tumori, Diateze hemato.,
infectii, Intoxicatii
4)etiologie neprecizata

Sub 17 Anevrisme def, localiz, clasif

Def:=dilat ectatice ale per arterial;ruptura lor=pp cauza de HSA
Localiz:poligon Willis+art.mari care il alimenteaza, majoritatea situandu-se la bifurcatia unei
artere(ACI:40%, A.cerebr.ant 33%,a.cerebr.medie 20%,tr vert-baz 7%)
Clasif: sacular(congenital)
fusiform (ATS, ectatic)
micotic
fistulos(ACI-s.cavernos)
Sub 18 Anevrisme: anatomie patologica
M scopic: maj-saculare; rotunde/ovalare,cu colet sesil sau pediculat;
fundul anevr-neted/nereg--
aspect multilobulat=z de min rezist a sacului anevrismal

m scopic: la niv colet: tunica musc se intrerupe brusc, lamina elastica interna se subtiaza si
dispare..rezulta:per anevr f subtire, form din tes.fibros ce contine adventice+intima

Sub 19 Anevr: patogenie, complicatii

Patog: prez un defect congenital al medieielem esential in formarea anevr: defect
musc+discontinuitatea elasticei
Alti factori: ATS;deficil colagen tip III (Ehlers-Danlos)-
-fragilit arteriala;HTA:prez la 60% din pac cu anevr;incid mare de anevr rupte: R polichistic
si CoAo(ambele dau HTA)dar-30-40%din anevrse dezv si se rup la TA=N

Complic:
SAngerarea
Infarct cerebral determinat de vasospasm arterial, localiz de aceeasi parte cu anevrismul, in terit vasului
de care apartine
Compresiunea asupra parenchimului cerebral sau a nervilor cranieni

Sub 20 Anevrism tablou clinic

Clinic: 5 sindr de debut:
-apoplectic(hg masiva cu suspend st de const care se agrav rapid, resp stertoroasa, HTA,
bradic, rigid de decerebrare, deces)
-meningitic(hg <severa, semne de irit mening si de HIC; cefalee vaga, ptoza palp unilat,
durere orbit+supraorbitara)
-coma recurenta-corel cu sg repetate ale anevr.
-migrenoid-epis recurente de hemicranie cepreced ruptura franca
-lombosciatic bilat: rahialgii si redoarea musc paravertebr (f rar)
Per de stare:
-cefalee-simpt const in HSA, debut brusc, f intensa,
pe hemicraniu cu generaliz secundara
-varsaturi-in primele ore
-meningism:fotofobie, redoarea cefei
-febra-dupa 24h, nu>39grade, 1 sapt
-modif FC:tahic la debutul HSA sau bradic in compres
(hematom intracerebral)
-tulb st de const:cateva min in sdr meningian;
ore, zile=infarct cerebral sau hematom (intracer, SD)
-semne neurol de focar: paraliz III; perturb misc conjug a gl oculari(hg lob frontal)-
deviatie de partea cu lez; hemiplegie, afazie, hemianopsie
Eval. gravitatii-scala Hunt&Hess:
st.I:ASIMPTOMATIC
st.II:SINDROM MENINGEAL
st.III:ALTERAREA STARII DE CUNOSTINTA
st.IV:ALTERAREA STARII DE CUNOSTINTA
SINDROM NEUROLOGIC DE FOCAR
st.V: COMA
Sub 21Anevrism complicatii rupturi
Resangerarea=complic cea mai redutabila;riscul crescut:z1-7 de la prima ruptura
Hidrocefalia acuta:=dilat ventric cerebrali cu sdr de HIC, det de blocajul cisternelor
bazale,ventriculilor,granul Pachionni de catre sg sau prod de degradare
Ischemia cerebrala tardiva-z5-12 post hemoragie, evol dificila

Sub 22 Anevrisme -paraclinic

CT:poate arata:prez HSA, localiz rupturii(hematom intraparenchimatos), punga anevr(rar),
dilat.ac a sist ventric si prez sg intraventric
Angiografia cerebr selectiva=ex de electie: prez anevr, dimens, localiz
RMN, angio RMN, DSA
Punctia lombara-indic cand CT nu a evid HSA;
la 6-12 h de la debutul hg-ex m scopic LCR:hematii

Sub 23 Anevrism trat med si chirurgical

Trat. med: prevenirea si tt. complic. rupturilor:
-ATI, repaus la pat, monitoriz fct vitale, IOT in coma,+hiperventilatie;
-anticonvulsiv(fenitoin), sedative, analgezice
-comb vasospasm: bloc Ca:Nimodipine
-hipervolemie si HTA indusa: dextran, albumina, sg, dexametazona
-prev.resangerarii:antifibrinolitice(ac e-aminocaproic)-putin fol dat tt chir
Trat. chir: *direct: -cliparea anevr=met de electie
gr I si II:48-72h
gr 4 si 5-precoce daca avem hematom intracranian
cu efect de masa
grad mare: tardiv(dupa z 11 de la sangerare)
-ligatura a carot int-indic limitate:anevr gigante>25mm, localiz intracavernoase
*tehnici alternative: radiologie interventionala:tt endovascular=embolizare anevr cu partic
de mat plastic, spirale, balonashe

Sub 24 MAV def, clasif(malf artrerio venoase cerebrale)

Def:=lez cong vasc ce pot sangera, produc ischemie sau epilepsie si rez din dezv anormala a retelei
primitive vasculare cerebrale
Clasif: -telangiectazii capilare: capilare dilatate, pot fi multiple, localiz in punte
-cavernoame: aspect ferm, nereg la palpare, localz frecv in emisf cerebrale, la nivel subcortical
-malf venoase:vena unica dilatata, tortuoasa, sau mai multe vene mici ce converg intr-un punct,
separate de parenchim normal, fara aport arterial
-MAV pr zise: localis la niv emisf cerebrale
Macrosc: ghem vascular pulsatil, form din vase cu calibru variat
Microsc: mare varietate de forma, struct si dimensiune a vaselor, dilatatii anevrismale, depuneri
calcare, placi de aterom. Creierul din jur e moale cu cavit necrotice si glioza

Sub 25 MAV tablou clinic

Clinic: 3 tablori clasice:
1.Hemoragia subarahnoidiana
-dat rupturii MAV, la tineri (15-20 ani)
-sangerarile-separate de interv>timp decat anevr
-hg mai frecv in s alba--rez Hematom intracerebr,
mai rar HSA sau HSD
-semne focale: hemipareza/plegie,
hemianopsie, afazie-mai frecv decat in anevr
-infarct cerebr, vasospasm-mai rar ca anevr
Tablou clinic identic cu al anevrismelor:
-cefalee-debut brusc, f intensa,
pe hemicraniu cu generaliz secundara
-varsaturi-in primele ore
-meningism:fotofobie, redoarea cefei
-febra-dupa 24h, nu>39grade, 1 sapt
-modif FC:tahic la debutul HSA sau bradic in compres
(hematom intracerebral)
-tulb st de const:cateva min in sdr meningian;
ore, zile=infarct cerebral sau hematom (intracer, SD)
-semne neurol de focar: paraliz III;
perturb misc conjug a gl oculari(hg lob frontal)-
deviatie de partea cu lez; hemiplegie, afazie,
hemianopsie
2.Crizele comitiale-focale/generaliz
3.Sdr.pseudotumoral:
-cefalee cu aspect de migrena, haluc viz
si pareze tranzit; afect constant aceeasi parte
a craniului, durata mai lunga a
semnelor de insotire
-deficite motorii-lent progresive
-tulb psihice=deter.intelect.progresiva
*-suflu descris de pacient sau ascultabil pe orbita, tample sau direct pe leziune, dilat v scalpului la
copii,
carot sinuoase, f pulsatile, edem papilar

Sub 26 MAV paraclinic

Paracl:
CT-nativ: lez heterogena de densit mixta, poate cont calcif
-s.c:lz vermiculara, hiperdensa+/-hematom prin ruptura
RMN: elem nidusului si vasele de drenaj
angioRMN: toti pediculii vasculari si caract flux sg
Angiografia=de electie:ghem de vase dilat+1/> artere de alimentare si vene de drenaj spre sinusurile
DM cu diam mare si care se contrasteaza precoce, inca din timpul arterial

Sub 27 MAV tratam

obiective:
-prev resangerarii;
-elim furt sangvin si a ischemiei consec
-vindecarea epilepsiei
-reducere sdr de HIC in caz de hematom
Trat chir: grI-III operabile
gr4-5 indic discutabila, gr6 neop
Radiochirurgia-gamma-knife: met indicata in malform mici sub 3 cm
Embolizarea endovasc:oblit.vaselor MAV cu gel cu tantal vizibil pe angiografie

Sub 28 compres med: def, etiopat

*Def=complex patologic vertebro-medular cu interesarea anat-fct a maduvei
*Etiopat:-lez dezv pe seama elem mad spinarii sau invelisurilor(tumori, malf,
hematoame)
-lez la niv canal rahidian(traum,tumori,inflam,proc.degenerative)care diminua vol
canal rahid.
de ex:-traum vert-med mielice;-afect degener(H disc,spondilolistezis,stenoza canal rahid);
-afect.inflam(morb Pott,epidurita,mielita ac,o-mielita vert);
-TM primare vert(sarcoame,mieloame);
-TM sec(MTS-plm,gl.mamara,tiroida);tumori intrarahid:
*intramedulare(ependimom,gliom,meduloblastom);
*extramed->intradurale(meningiom,neurinom,ependimom);->extradurale(meningiom,neurinom,
b.Hodgkin);
-afect cong.(T.dermoide,teratom,chist epidermoid,meningomielocel,malf vasc, siring.)

-lez directe:iritare, compresiune;

-lez indirecte-ischemice prin alter circ a-v

Sub 29 compres med lenta faza radiculara

Faza radic:se dat compres rad mot+senz;
*simpt:durere tip radicular-mult timp;
sunt 2 aspecte:tip nevralgic/mialgic
1)nevralgic:vie,ac.,asem descarc el.,+parestezii ce irad in z de distrib in sens prox-distal;intensit max la
perif,bine localiz distal,difuza proximal,cuprinde tot membrul sau debut prox, apoi cob.distal,ca o senz
de intzep.,precedata de senz de amortz/furnic.-alteori:durere prof,constric si limit.,accent de
misc+redoare localiz la gat,umar,bratz
2)mialgic:senz prof,neplacuta,puternic perforanta,asoc cu redoare musc;se localiz intr-o z prox a
mb,iradiind distal in fct de sediu
-alteori:puncte/zone dureroase in terit radacinilor interesate
*puncte mialgice dureroase-la niv unde ram nerv perif vin in contact sau perfor fascia
Aparitia parest-->compres import.cu risc iminent de pareza(simptom mai grav ca durerea)
Durerea radic dispare spontan la decompres.
Tablou neurol ob=sdr de irit sau de deficit radic suspendat,senz+motor:
-la inceput:hiperestezie radic,apoi hipoest+/-parest;
-tulb trof in z de hipoest sau anest dureroasa
-tulb sensib tip radic incep perif si se pot extinde pana la l med
-comprim rad mot.->dimin sau abol.ROT;tulb mot-crampe localiz,apoi paralizii partiale/totale in ms
inervati;
ms lezati:h-toni,atrof,uneori contr.fibrilare

Sub 30 faza de compres partiala

UNILAT Sdr Brown-Sequard
Clinic:
*simpt de lez directa radic
-semne de pareza si tulb sensib;
-paraliz mot homolat(lez fasc cortic-spinal):ROT mai vii,Babinski+,monoplegie crurala, etc
-paraliz vaso-motorie homolat(piele rece, cian)-dat lez fibre vasomot-corn lat;
-tulb sensib prof homolat(dimin/abol sensib vibr)=lez fasc Goll&Burdach
Sdr B-S tipic=compres extramed mica;tulb sensib superf de p opusa tumorii;
-in fct de sediu: cervic sup:+tulb sensib fatza(rad descend a n V+terit n.Arnold)-de p hemiplegiei
*cervic inf:paraliz MS tip radic sup/inf/total
*toracal sup(D1):+Claude B-H de ac parte cu lez
*lombar:hemisindrom al cozii de cal
Sdr B-S inversat=T ce deplasat lateral maduva si o comprima de per opus al canal vert.;
-tulb de sensib de ac parte cu T, tulb motorii&sensib prof de p opusa;
-durere radic prod de compres directa a T-de ac parte cu tulb sensib superf
Sdr.B-S incomplet-pot lipsi tulb sensib prof;fen paralitice lipsesc sau sunt discrete; are doar
termo-anestezie la niv unui mb inf
BILAT; compres partiala:
*centrala=sdr siring.:intrerupere fb sensib termice+durer la niv incrucisarii-->
anest bilat suspendata=sdr in banda
*anterioara:initial semne tip amiotrofic+tulb mot import.tip spastic,fara tulb de sensib;apoi tulb de
sensib de orig med,cu lim sup neta,adesea disociate
*posterioara(Roussy-Lhermitte):dureri maritip cordonal,pareza discreta sau parapleg flasca,
abol sensib prof si pastrarea celei superf, ataxie, asinergie tip spinal

Sub 31 faza de compres completa

=pierderea tuturor fct mot si senz sub niv lez.
*alterare fct motorii:
-paraplegia spasmodica in extesie;contractare m extensri in toate segmentele, R miotatice
exagerate;reflex abd si cremast-abolite
-parapleg spasm.in flexie-reflexe de flexie la excit perif oricat de mici
Contr in ext/flexie arata integritatea segm medular sublez
*in parapl.spasm.exista tulb sensib si sfincter;se poate transf in parapl flasca=semn de agravare a lez.
-parapl.flasco-spasm-in compres intinse cu tulb circ.si
inflam intramed asoc.
-parapl.flasca:hipoton,areflexie miotatica si cutan.;abolire r cutanat plantar;se trece in st.de casexie
med.terminala=abolirea tuturor ROT,Babinski+,reflex de aparare+,
tulb trofice mari(edeme dure MI,escare prof.),
st gen alter.,febra,infectie urinara
*tulb sensib:(accentuate si bilaterale)
-dureri cordonale-prin compres cord post,pot disparea spontan(cordotomie spontana);
-dureri meningiene-irit meninge; in reg rahis,segmentar/nu,+rigid.musc moderata in segm coresp
*tulb sficter:manifeste(RU/fecale, abolire contractii reflexe cu conserv oarecare grad de tonicit.a
sfincterelor,uneori erectie), secr sudorala abolita sublezional
*tulb trofice mari(escare fes.,sacrate,calcaneene)

Sub 32 Sdr de compres medulara acuta

Se prod in traum vert-med deschise/inchise,directe/indir;
*per de soc medular(inhib med)1-3 sapt:
-imediat:parapl flasca+anestezie pt toate sensib sub niv lez;(-)ROT si cutanate;reflex cremast poate fi
+;reflex cutplantar-abolit sau in flexie/extensie;
-tulb sfincter prez(RU/fecale);uneori priapism
-tulb vasomot(MI edem,cian,tulb trof mari, escaretulb veg,
-secr sudorala abolita sublez.,refl.pilo/vasomotor pot fi +;
posibil hematurie, melena, hTA
*per de reaparitie a reflexelor(parapl reziduala):
-disparitia motil.voluntare si a sensib=definitiva in caz de intrerupere anat a mad.;
-reapar reflex vezic si rectale,daca lez este dasupra centrilor sfincterieni, apoi semnul Babinski
-reflex de autom medular,ROT si de extensiune incrucis-apar ultimele
*cand lez sunt partiale,dupa faza de soc pac poate recapata o parte din motilit si sensib in rap cu gr.si
sediul lez
*per de casexie med terminala-in transsectiunea completa;se instal la cateva luni-ani de la
accident;reflexele dispar in ordinea inversa reaparitiei de dupa per de soc med.;dispare
contractura,apar atrof musc,mb in ext/flexie;dispare autom.
sfinctere-->RU si incontin fecale;dispar piloerectia si sudor.
Decesul:prin stare septica cu escare,edeme MI,inf.urinara,insuf renala

Sub 33 localis in plan longit a niv compres medulare

Localiz.longit a lui Bing:
*s.de sufer.radic:durere radic+anest in banda;uneori pot lipsi;ROT si cut.-abol sau dimin la niv lez.
*topogr.tulb de sensib:sub lez-hipo/anestezie;limita sup a tulb de sensib=val localizatorie cand este neta
si constanta;lim inf a compres corespunde z.celei mai craniale,unde se mai pot declansa refl.de autom
med(doar daca este sit deasupra plicii inghinale)
*tulb motorii-import cand se poate preciza niv.cranial tulb mot.tulb dat unei compres radic sunt sit la
niv segm respectiv;tulb mot tip radicular-val mai redusa decat cele de sensib
*tulb veg:val redusa pt.ca centrii intramed.nu-s metamerici

Sub 34 compres med cervic si dorsala

Compresiuni medulare cervicale: in reg cervic canal rahidian mai larg permite ca o compresiune extra
medulara, ce produce sdr. B-S sa se mentina ca atare mai mult timp, lucru imposibil in reg toracala
unde in scurta vreme da paraplegie
Compresiune C2, C3, C4:dureri violente occipito-nucale
nevralgia nervului Arnold
torticolis prin paralizia SCM
compresiunea la C3 poate det. sughit persist in crize de 3-4 zile
Compresiunea la C4 duce la hipotonia trapezului si a hemidiafragmului respectiv, in
compresiuni bilat. tulb grave de respiratie
Compresiuni C3, C5: tulburari grave de respiratie aici fiind centri de inervare a diafragmului
iritarea determina tuse si sughit
Compresiuni cervicale inferioare: dureri in regiunea cervicala cu iradieri in memb. sup. se caract prin
afectarea radacinilor ce formeaza plx. brahial la care se adauga in leziunile mai grave paraplegia si tulb.
sfincteriene
tip sup(C5,C6,C7)Duchenne-Erb- paraliz si atrofia deltoid, biceps, brahial
ant, supinator, supra/subspinosi, fascic. clavic al mare pectoral
tip inf(C8,D1)Aran-Duchenne- paraliz si atrofierea musc eminente tenare
si hipotenare, interososi, cubital anterior, flexori degete
Dejerine-Klumpke(C8,D1,D2)- la cele de deaspupra(afect centr.
cilio spina) se adauga tulb. oculo-spinale(mics fantei palp, exoftalm, mioza paralitica, tulpb vasomot la
niv hemifaciesului(roseata, caldura, anhidroza/hiperhidroza)
Compresiuni medulare dorsale:
-Compresiuni sup(D2,D7): la debut de constata: dureri radiculare uni/bilaterale, hipoestezie in banda,
deficite motorii ce apar precoce dat canal. rahidian mai ingust
-Compresiuni inf(D7,D12): la debut in faza radiculata dureri lombare cu evol. de luni sau ani, musc.
abdominala paraliz sau atrofiata, modific reflexelor abd se face in rap cu sediul leziunii

Sub 35 srd de coada de cal

Areflexia asoc cu reactia electrica de degenerescenta pledeaza pt o lez la niv cozii de cal
Sdr total al c.de cal(L2-S5)
-dureri vii lombosciatice+modif sensib perineu
-tulb mot(paral.fl a mm in terit n.crural&sciatic)
-ROT dimin sau abol
-abol reflex anal
-tulb sensib
-tulb sfincter si genitale
-tulb vasomot
-tulb trofice cutanate
Sdr.partiale c.cal:
-tip lombar sup(L1-L4):ROT rotul.abolit si achilian+
-Lombo-Sacrat mijlociu(L5-S1-S5):anestezie ce respecta
scrotul si p.int.a feselor,ROt achil abolit,rotul.+
-L-S inf(S2-S3-S5):fara tulb mot;doar tulb sfinct.si genit.
Sub 36 paracl in sdr compres med
* Rx simpla de coloana: lez osoase compresive;indica sediul si orienteaza spre tipul de lez.
* punctia lombara:disoc albumino-citol cu ^alb-rahiei-->explorari suplim;
* mielografia cu s.c. hidrosol.:topografia proc.compresiv de la niv sp.subarahn.;
sugereaza tipul de lez
* CT si RMN: neinvazive,mare acuratetze dg,stab dg.topografic la niv segm col vert si la niv unei
sectiuni transversale

Sub 37 hernie de disc: def , etiopat

def= deplas.tes.discal in afara cav. discale(frecv. post)comprim.rad.rahidiene, sacul dural si
mad.spinarii, in fctie de nivelele discului herniat.
etiopat=etapele proces. de degenerare a discului: (3):
1.st.degenerare nucleara- fragm. nucleuluiu pulpos,care isi pierde integritatea,scazandu-i in acelasi timp
puterea de inhibitie=>apar si fisuri de inel fibros prin care migreaza fragm.nucleare degenerate
2.st.deplasare nucleara-migrarea fragm.degenerate prin fisurile inelulu=>presiune pe ligam.vertebral
comun post.
3.st.de fibroza-predomineta proc.de fibroza de cand s-a declansat degenerarea.
Intraoperator= 4 grade:
1.protruzia discala-fragm. nucleului pulpos, iar inelul fibros intact
2.hernia simpla-nucleul a perforat inelul si este mentinut in cavitate numai de lig.longit.post
3.hernia rupta-frag.de nucleu + lamele de inel fibros(mai rar frag. de placi cartilag) se gasesc libere in
can.rahid
4.hernia libera-tes.degenerat rupt in canal nu mai mentine nici o leg. cu dicul de origine
Factori predispozanti(intrinseci):
-deficit constitutionali
-manisf.disrafice ale col.verteb.(anomalii de tranzitie,defecte de inchidere arc post,
tulb.metab.,proteice,hormonale)
Factori precipitanti(extrinseci):
-fact.traumatic - suprasolicitare
-varsta, sex, profesie.

Sub 38 Hernie lombara: clinic

Clinic:
1.durere lombosciatica
- irad. sciatic + lombalgia(median,paramedian,lombosacrat)
- in pusee
- predomina pe sciatic,decat in lombe
- nu cedeaza
2.Sdr.vertebral:
- dureri lombare= median/paramedian;spontane/accent.la mobilizare;ameliorate/nu la repaus
- contractura dureroasa paravertebral= unilat/bilat
- deformarea ext. reg. lombare = stergere lordoza,cifoza,scolioza - se amelioreaza la repaus
3.sdr.sciatic:
- durere ce iradiaza pe fata post a mb inf(fesa,coapsa,gamba,calcai,planta, maleola)
- unilat/bilat
- se obiectiveaza prin: pr. de elongatie +; tulb de sensib:dermatoamele L4,L5,S1; modif de reflexe- abs ref.achilian
(suferinta S1), pareze (L5S1)
Forme clinice:
1. Hernia hieralgica= dureri ce imobilizeaza la pat, insomnii, scadere G, pozitii ciudate
2.Hernia cu sciatica paretica:
-L5:SPE->pareza/paralizia ms loja ant-ext gamba->abolirea misc de flexie dorsala a piciorului,a falangeor prox.a deget. si
ridicarea mg.lat picior=> mers stepat, mersul pe calcai nu este posibil.
-S1:SPI->abolirea misc de felx plantara a picior. si flexia deget + ridicarea mg int a picior, reflex achilian abolit/absent, nu
poate merge pe vf.
3.Hernia cu sdr. coada de cal (L2-S5)- paraplegii senz-motorii de tip radicular + tulb sfincteriene, sexuale + abolirea refelx
4.Hernia cu hemi-sdr coada de cal -> simpotomat. numai pe o parte
5.Hernia cu sciatica bilaterala - lombi-sciatice bilat
Sub 39 Hernie lombara: diagn. paracl
Dg. paraclinic:
1. Rx col lombara - f+p:
-spatiu discal pensat global sau partial
-evident/excludere alte leziuni la acest niv
-dg este clinic, nu radiolog
-se face centrata pe niv disc.suspicionat
2. Mileografie cu subs de contrast:
-pt dg + si topografie
-aspect de "lacuna/ancosa" mielografica in dreptul sp interver.
-20-25% fals poz/negat -> corelarea cu dg clinic
-se asoc si cu Ct
3.RMN:
-ofera date complete a str,topogr,fragm de tes discal herniat intrarahid/intraforaminal -> indica th.
operatorie adecvata
Dg.+ = clinic si verificat neuroradilogic

Sub 40 H lombara DD
Dg. diferential:
!Nu orice durere in mb inf= sciatica, si nu orice sciatica = hernie!
1. dureri iradiate la niv mb inf = nevralgia, nevralgia crurala, tumori de col/trohanter
2. afect. verteb lombare netumorale - Morb Pott, liza arc post, spondilolistezis, stenoza cong de can
rahid)
3. tumori vertebr primitive maligne - osteosarcom, condrosarcom, plasmocitomul, reticulosarcomul
4. tumori benigne- osteom, hemangiom,B. Paget,tumora cu mieloplaxe
5. tumori mts- san, prostata, CBP
6. procese compresive intradurale- meningiom, neurinom, ependinom, arahnoidita cozii de cal
7. leziuni intramedulare - tumori, tabes
8. leziuni compresive abdomino-pelvine - mts ale bazinului, neo utero-ovarian, neo rect, flebite pelvine
9. leziuni rare- ocluzii vase mari abdom,hgia subarahnoidiana,meningita cu dureri sciatice,nevralgia
zosteriana,tumora Mason

Sub 41Hernia lombara ind CI chirurgicale

Indicatii, contraind chir:
Operatie= identif + rezectie disc intervert herniat
Indicatie:
-sdr. clinic complet(+rx)
-sdr. neurologic radicular cu deficit motor(pareza/paralizie)
-dureri intense,permanente,invalidante
-sciatica de 2,3 ani cu puseu intens in ultimile 2,3 saptam, ce nu cedeaza medicam.
Contraindicatii:
- generale: cardi-vasc, bronho-pulm, hepatice, gastro-intest
- locale: foliculita activa, furuncule, teg. suprainfectate
- specifice: absenta tratam medical corect, istoric incert, clinica neconcludenta ( => incertidtud referit la
mom si eficienta actul operat)

Sub 42 Hernia cervicala

Incidenta - 3% din HDlombara
Particularitati:
- rad. cervic scurte, fixe->expuse la cele mai mici deformari ale disc si corp vertebr subiacent
- mad. cervic are o mare valoare fctala -> det sdr neurologice (sdr.compres med complet,hemisdr de
compres med)
- hernia disc cervic poate fi pe o coloana cervic N sau in contex unei spondiloze cervic
cauze:
-proc degenerativ
-microtraumat
-fracturi/luxatii col cervic
clinic:
1. sdr. de compres radiculara:
- durere neralgica/mialgica difuza:
* disc C4-C5 (rad C5)= cervic post,deltoid,piept,mg lat a brat -> deficit motor
supra+subspinos,deltoid,biceps -> modif ROT bicipital
* disc C5-C6 (rad C6)= scapulara,deltoid,lat brat+antebrat,police+index->scad ROT bicipital
+stiloradial
* disc C6-C7 (rad C7)= omoplat,deltoid,post antebrat, index+medius-> scade ROT tricipital
* disc C7-D1 (rad C8)= cervic post,int brat+antebrat,deget mic,medius->def motor ms extensori ai
pumnlui, scade ROT tricipital
-contractura ms cervicale
-limitarea misc col cervic
-pozitii antalgice ale col cerivc (aspect de torticolis)
-Manevra Spurling = pac sezand, extrem cefalica flectata post si spre partea dureroasa + se face o
compres moderata progresiv in vertex => accentuarea simpotom.
2. Sdr. compresiune medulara:
- aspectul unei tetrapareze/tatraplegii
Paraclinic:
- Rx simpla col cervic - pensare disc intervertebral
- punctia lombara - in caz cand se evidet prez albuminorahii crescute-> prez proces de compres
radiculo-medulara
- mieloscopia cu subs de contrast - imag tipica de "ancosa" med/lat, img de stop total a col de subs de
contrast
- RMN - sediu + topograf lez incipiente
Tratament:
-chirurgical:
1. calea clasica post - hemilaminectomie larga
2. calea ant Tip Cloward - abord presternomastoidiana
indicatii:
- dureri intense ce nu cedeaza (20-30 zile)
- deficit motor
- sdr. compresive

Sub 43 Hernia dorsala

Cel mai frecv se intalneste la niv regiunii toracale inf - dat mobilitatii mari la acest nivel (frecv sunt
cele laterale)
Clinic:
- dupa efort fizic
- simptome de compres medulara ( in hernia mediana)
- simptome de compres radiculara (om hernia laterala)
- Dg: antecedente + evolut bolii
Paraclinic:
- Rx simpla - N
- Mielografia - N in h. laterale
- RMN - de electie
Dg diferential:
- compresiuni diverse
- nevralgie intercostala
- angina pectorala
- afectiuni toracice/abdominale
Tratament: chirurgical - de preferat in faza radiculara
Sub 44 Abces cerebral clasif
Abcese cerebr-clasif:
-adiacente: pct de plecare=focar infectios sit.la niv.extremit.cefalice(sinus,otite);
insamantzare prin continuitate
-metastatice: pct de plecare=focar inf.cunoscut din organism(frecv.pulm);insamantz.hemat
-posttraum: pct de plecare=la niv lez traum craniene initiale(plagi,fract);insamant prin continuit
-la imuno-tarati(chimioter.,imunosupres, transplant,SIDA)

Sub 45 Abces cer anatom pat

Anatomie patologica:
1. cerebrita precoce - primele 3 zile de la evolut abces cerebral: 5 zone distincte:
zona 1: centru necrotic - cel inflam pe arie limitata
zona 2: granita inflamatorie - delim zona 1
zona 3: capsula de colagen - dupa zona 2
zona 4: cerebrita + neovasc - PMN + mononucl.
zona 5: glioza reactiva+ edem - perilezional
2. cerebrita tardiva - intre zilele -9 de ev a abcesului: 5 zone:
zona 1: centrul necrotic - ajunge la dezv max
zona 2: granita inflam - apar fibroblasti
zona 3: capsula de colagen - fibroblastii incep sa secrete reticulina
zona 4: cerebrita si neovasc - cerebrita aj la intindere max, apare reteaua de neovasc
zona 5: glioza activa si edem - caracter expansiv
3. incapsulare precoce - zilele 9-13 de ev:
zona 1: incepe sa scada in dim
zona 2: creste nr fibroblastior si macrofagelor
zona 3: colagenul este mai putin evident pe partea raticulara a lez
zona 4: reteaua de neovasc ajunge la dezv maxima
zona 5: edemul cerebral scade, rct de glioza se intensifica
4. incapsulare tardiva - dupa ziua 14:
zona 1: scade in dimensiuni odata cu incapsularea abcesului
zona 2: cresc nr de fibroblasti
zona 3: capsula de colagen e ste complet formata, continua sa creasca in dim
zona 4: cerebrita limitata la perifierie, reteaua de neovasc= asemanat st de incapsulare precoce
zona 5: edemul cerebral regreseaza, zona de glioza reactiva atinge dez max

Sub 46 Abces cer

Tablou clinic, imagistic, tratament:
1. cerebrita precoce:
Clinic:orienteaza dg spre proces septic meningo - cerebral, dar nu este patognomonic : sdr.infectios gen
si local, sdr. meningeal, sdr.HIC, crize comitiale
Aspect CT: Zone de hipodensitate de dim mici si imprecis delim
Tratam: strict medical : Abterapie + corticoterapie + antiepileptice
2. cerebrita tardiva:
Clinic: agravarea simpt. de debut
Aspect CT: zone de hiperdensitate centrala inconjurata de zone de hipodensitate cu tend la limitare +
aspecte de edem perilezional
Tratam: medical: Abterapie, corticoterapie( cand exista ef de masa), medicatie antiepileptica
3. incapsulare precoce:
Clinic: apar si fen neurologice de localizare
Aspect CT: evidentierea completa a capsulei abcesului +/- efect de masa
Tratam: medicamentos
4. incapsulare tardiva:
Clinic: triada Bergman:
- sdr. infectios local(otic,sinusal)/general(febra)
- sdr, HIC
- sdr neurologic de localizare
Aspect CT: evident completa a capsulei cu/fara subst de contrast
Tratam: medical si chirugical:
- medical: pt pac cu abcese cerebrale de dim mici, multiple, celor aflati in stare grava
- chirurgical: ablatia proc infectios

Sub 47 Meningoencefalocel
Def=herniere a cont intracranian(meninge,tes nerv,ventricul) printr-un orif anormal
cong.sit.occpit,parietal,lateral,sfeno-maxilar,sfeno-orbitar,etc
Continut diferit:meninge=meningocel;meninge+encefal=meningoencefalocel; prelungire
ventricul=ventriculocel
Clinic: tumora extracr. unica ce com.cu int.prin pedicul Teg.de invelis-intacte/nu,subtiri, cu desen
vascular,pete angiomatoase,+/-mici fistule
Palpare:pulsatila/nu;se poate mari de vol(plans,tuse);marime variabila
Se poate asoc cu s neurol:hemipareza/plegie,crize convuls,alter.dezv.psiho-mot,tulb.vedere
Paraclinic:Rx simpla-sediu si dimens lipsei subst os.
CT/RMN:lez os+elem morfol ale malform.
Tt: neurochir:
-suprimare comunic.anormale exo-endocraniene;
-rezectie tes nerv compromis fct;
-prev.ulcerarii si fistuliz.malformatiei
-corectarea estetica a deform.masiv facial
+antibioterape adecvata+med.antiedem.
Mom.op:la rece dupa 6 luni sau in urg cand avem teg ulcerate/in curs de fistulizare

Sub 48 Meningomielocel
Def=malf cong caract prin prez.unei format in care este herniat cont.canal rahid.,+/-afect.teg
Clasif:topografic:-C,T,L,L-S
-dupa teg: deschise (spina bifida aperta)inchise(teg~normale sau continut reprez doar de LCR)
complicate(teg modif,ulcerate,infect,fistuliz)
Clinic:
-s.locale: format de dimens var, pe l med
dorsala;continut:fluctuent/elastic/dur;baza:sesila/pedic/larga
+/-sdr neurol: deficit motor MI,tulb sfinct
*malform asoc: hidrocefalie
Paracl:Rx col vert-modif arc. osoase
CT,RMN:lez arc post+lez medulo-radiculare
Progn-in fct de sediu si amploare lez med-radic;rahischizis total mai sus de D10-neviabil
Tt.:chir,precoce,selectie riguroasa a cazurilor;
-suprimarea comunic. anormale, indep tes nefunct.,evitarea infectiei+tt.patol asociate:
-ortopedica(lux.cong.coxo-fem,picior stramb cong)
-sfincteriana(incontinenta anala-recuperabila,urinara mai dificil-favor.infct.asc=pielonefr.cr.)
-reeducare neuro-mot.:precoce,gimn.med.fizio+kinetoter.

Sub 49 craniostenozele
=afectiuni caract prin inchiderea prematura a unora/mai multor suturi craniene
-cel mai frecv este afectata sutura metopica
-etiopat: agresiune toxica,infectioasa sau traumatica in trim 1 de sarcina
-clinica:dismorf cranio-faciala,sdr oftalmologic,sdr neuro-psihic,sdr endocrin
Dolicocefalia=sinostoza suturii sagitale(craniu alungit ant-post,cap cu aspect de carena)
Scafocefalia=craniu alungit si stramt,frunte bomb,occiput proem, craniu-aspect de barca rasturnata
Acrobrahicefalia=sinost.precoce bilat a suturii coron;craniu turtit ant-post,frunte larga si inalta;dezv
craniului in largime
Brahicefalia=craniu turtit ant-post cu frunte inalta, modif facia:exoft,H-telorism,h-plazia maxl sup
Trigonocefalia=sinost.suturii metopice;creasta frontala med in forma de prova
Oxicefalia=sinost.asoc.a tuturor suturilor;craniu tuguiat
Plagiocefalia=sinost.s.coronare unilat
Maladia Crouzon=craniu turtit ant-post,frunte inalta,+H-ostoza bregmatica+H-telorism cu exoft;strab
div uni/bilat;miopie;nistagmus;nas cu aspect de cioc papagal,bolta palatina ogivala;implant dentara
perturbata
Tratament:chir=craniectomii decompresive

Sub 50 TCC clasif

TC minim : GCS = 15, fara pierderea starii de constienta /amnezie
TC minor (lejer): GCS = 14 / GCS = 15 si scurta PdC / amnezie
TC moderat : GCS = 13 sau PdC > 15’ / deficit neurologic focal
TC sever : GCS = 5-8
TC critic : GCS = 3-4
Dupa efectele posttraum:
-ef.imediate:*primare:comotia,contuzia,dilac cerebr.
*secundare:hematoame,revars lichidiene intracr:ED,SD,intraparench;
*subsecvente:edem cer, colaps cerebro-ventric
-ef.tardive:*encef-patia posttraum:scleroza atrofica a creier, cicatrice meningo-cer;
*sechele posttraum:afazie,hemiplegie,lipsa de os, defic psih, comitialitate
Leziuni:
Primare :
- plagi
- fracturi
- plagi cranio-cerebrale
- comotia si contuzia cerebrala
- dilacerarea
- leziuni axonale difuze
Secundare :
- Colectii lichidiene intracraniene: HED, HSD,
H intracerebral
- edemul cerebral
- ischemia cerebrala
- infectia
- hipertensiunea intracraniana + angajare

Sub 51 TCC etiopatogenie

Etiologie:
*accidentele rutiere – 65%.
*USA (Bronx - NY) – primul loc - armele de foc
*viteza – 50% din accidentele mortale,
*alcoolul in 30% din aceste accidente. (riscul creste de 10 ori daca alcoolemia>0.8 g/l)
Alte etiologii
Agresiuni
Caderi
Accidente casnice
Accidente de sport
Mecanisme
Direct : impact direct al capului
- acceleratie
- deceleratie
 - compresiune bilaterala
Indirect :
- cu impact extracranian
- in absenta oricarui impact-whiplash, suflu

Sub 52 TCC fracturi craniene

Fract.craniene=marker al traum in cond absentei altor semne traum, orienteaza asupra mec de prod si
intensit traum,pot sugera existenta unei lez subiacente
*de bolta:-liniare +/-denivelare,unice, ramif, circulare;-orificiale;-tipuri partic:aschiere,disj
suturi,explozii craniene
*de baza:-etaj ant/etaj post
*mixte:de bolta iradiata la baza craniului
*inchise/deschise(dpv comunicare cu ext)
Complic:-septice:O-mielita,meningo-encef,abces cerebr,empiem SD sau ED;
-lichidiene:fistule de LCR(otica,nazala,orala);
-neurol:contuzia cerebr circumscrisa,dilac duro-cerebr,hemat IC,lez n. cranieni,epilepsie

Sub 53 TCC comotia cerebrala

Def=notiune fiziopat, nu are substrat lezional organic; se prod o depol.a mb neur cu blocarea conductib
predom la niv SRAA din tr cerebr, total revers.
-alter st const.brusca si imediata, durata scurta,total revers,modif tranzit ale fct veg;
-sdr reactiv post-comotional:cefalee,vertij,fatig,scadere randam profes
-dg:retrospectiv,dupa un timp sufic pt dezv unei eventuale simpt cerebr;orice simpt neurol aparut dupa
un timp de la abolirea st const exclude dg de comotie cer

Sub 54 TCC contuzie cer minora

=efect cerebral traumatic imediat si primar caract prin lez de amploare redusa,total revers si
compensabila;
-clinic:
1.abol st const 20-30 min, max 2-3h
2.amnezie lacunara-per de abolire a st const+retro si anterograd
3.semne sau simpt neurol-NU;rar:diplopie sau asimetrie ROT tranzit,SIM
4.modif veg de puls,resp,TA-inconst,tranzitoriu

Sub 55 contuzie cer medie

=efect cerebral traum imediat si primar caract de lez medii revers si partial compensabile
-clinic:
1.st const abolita(2/3h-2/3zile);poate fi urmata de:*st de agit psiho-mot,anxiet,tulb mnezice,H-
emotivitate;*somnolenta,apatie,obnubil,confuzie
2.amnez lacunara=toata per+retro/anterograd
3.s&s neurol constant prez:modif ROT,Babinski bilat tranzit,SIM
4.tulb fct veg:resp(polipn),puls(tahic),TA;
-evol:favor dar exista si decese; fenom cl pot persista chiar 3 sapt,
sdr postcontuz mai frecv/intens

Sub 56 contuzie cer grava

=efectul cerebral traum.imediat si primar caract prin lez severe irevers,partial/
(ne)compensabile
-clinic:
1.abol st const este constanta;din mom impactului,1-2/>sapt
2.amnezie lacunara
3.S&s neurol:-tulb tonigene si posturale:h-ton generaliz(totala inertie,areactivitate,
ceafa flasca,deglu abs) pana la rigid prin decorticare(postura mb sup in flexie si a MI in extensie,rigid
musc,~mereu bilat)
Sub 57 TCC dilacerare cer
=lez traum primara cu caract.distructiv;implica o lipsa de continuit a parench cerebr, se comporta ca un
PEIC
*directa:-prin accel-in plagi C-C deschise/inchise;
-prin penetrare C.strain cu vit mare de penetr,duce la lez complexe dat unde de soc
intracraniene:necroza,edem,contuzie;
-prin aschii os.pentrante
*indirecta:prin deceleratie:creierul se 'loveste' in inertie de planul dur si fix al endocraniului(etaj ant al
bazei,aripi sfen--polul temporal sau frontal);
-rar unica,se asoc cu contuzii/edem cer/hematom intraparench/subdural
-clinic:1.alter st const:confuzie cu agit psihomot/somnolentza,pot evol spre coma;
2.s neurol de focar:hemipareze/plegii,afazie,modif pupilare
3.HIC:cefalee,vars,ameteli,tulb echil,modif FO
-evol:dep de st de const,de lez asoc,varsta;in general mai putin buna

Sub 58 TCC hematom extradural

Def= colectie sangv circumscrisa, intre endocraniu si duramater; 2-3% din TCC, 20% din hemat
intracran
Se asociaza cu o fractura, iar sang vine de la : a. meningee mijl/sinus ven durale/vasele diploice osoase
Vol hematom - 3-100 ml cu un aspect in fctie de stadiul evolutiv:
- st. acut: sg proaspat, cheaguri friabile, putin aderente la dura mater
- st. subacut: masa de cheaguri, negricioase, mai putin friabile, ferm aderente la dura mater
- St. cronic: incapsulate
Clinic: ev in 2 timpi:
1. contuzia minora: confuzie,modif pupilare, hemipareze
*urmeaza intervalul remisiv de cateva ore-> zile: cefalee moderata, ameteli, tulb ech, confuzie
2.sdr de agravare neurologica:
- alterare st constienta (confuzie, agitatie)
- semne de focalizare neurolog (controlat, modif reflexe)
- semne oftalmolog - midriaza
- crize comitionale, tulb vegetative
Forme:
HED acut: interval remisiv scurt (ore) -> agravare rapida cu aparitia comei
HED cronic: rar, interval remisiv de 7-21 z.. agravare lenta
Prognostic:- este cel mai bun, depinde de starea neurolog la internare, de precocitatea dg- mai bun in
fm subac si cronice

Sub 59 Hematom subdural cronic

Incidenta: 2-3% , cu localizare predom fronto-parietal
Clinic:
- Tcc minim, comotie cerebrala sau contuzie cerebrala minora
- interval remisiv lung, asimptomatic sau prez: cefalee, ameteli, fatigabilitate, varsaturi,tulb de memorie
- per de stare: semne de HIC, de iritatie menineana, semne neurolog de localizare (crize jacksoniene,
deficit motor); treptat -> alterarea st de constienta (somnolenta, st confuziva)
- per de agravare: alter prof a st de constienta-> rigiditate prin decerebrare, midriaza fixa bilat, tulb de
deglutitie + resp
Fm. clinice:
- psihiatrica
- meningeana
- de tip AVC ischemic
- pseudotumorala
Evolutia:
- in fm netratate- agravare
- interv chir precoce ( inaintea instalarii per de agravare)- supravietuire cca.90%
Sub 60 hematom subdural acut
Def- o colectie sg intre dura mater si arahnoida
Etilog- traumatica, frontal/parietal
Forme:
- acute= primele 3 zile dpa traum, cheaguri rosii
- subacute= z. 3-21, cheaguri gel + sg mult + mb fibr.
- cronice= >3 saptam, capsula conj parietala(ext, juxtadural)/viscerala(int, juxtaarahnoidian)
Clinic:
- alterare stare constienta imediata cu crize, deficite motorii, modif pupilare, afazie, cefalee
- per. remisiva:
* scurta(ore), cefalee, ameteli, alterare st gen
* poate lipsi in form supraacute
- per. de agravare:
* alterare prof stare de constient=> coma, afectare trunchi
*semne neurol de focalizare: hemipareze,hemiplegii
*semne oftalmolog: midriaza unilat de acceasi parte cu leziunea, dat compresiunii tr cerbral
Evolutia:
- nefavorabila
- prognostic mai bun in fm subacute.

Sub 61 TCC edem cer si conuri de presiune

*Def=efect lezional=acum.anormala de lichid in parench cer,exprim prin ^vol acestuia.
*Patog:mec vasogenic,lez BHE,apoi iesirea fluidelor din vase cu acum.extracel+alterarea
sist de regl ale microcirc cerebr
TCC-->EC-->^PIC+scaderea pres perf crebr-->
lez ischemice
*Anat pat:^vol,atenuare relief.circumv,dimin.ventric,dezv.conuri de presiune=hernieri cerebr.;
tes cerebral=spongios
-EC poate fi:generaliz/circumscris,emisferic/lobar
*Clinic:necaract,fiind o lez de acompaniament;
-agravarea evol unui TCC;
-difuz:sdr HIC;
-circumscis:s.neurol focar
*evol:lipsa tt-->conuri de pres cu suf. tr cerebr.
Conuri de pres:2 forme:
-temporal:hernia uncus/girus hipocampic in incizura tentoriului:alter st const,midriaza
unilat,h-pareza controlat,tulb veg=aritmie,cianoza,resp C-Stokes,HTA,chiar hTA
-cerebelos:*amigd cereb prin gaura occip:redoare^ceafa;imobil.cap,cefalee,vars+
mari s.de suf bulbara:tulb deglut,resp,c-v,termoregl+alter grava st const
*culmen cerebelos in sp dintre marg libera cort&tr cerebral:sdr.Parinaud-paraliz misc vertic glob
oc;s.Argll-R=anizocorie cu pupilotonie

Sub 62 TCC plagi craniocer

*Def=sol de contin ce afect scalp,os,DM,creier+/-ventric
*Clasif(&lez cerebr produsa)
-tangentiale:scalp,craniu+/-DM;&contuzie cerebr
-penetrante oarbe(>50%):un orif de intrare;&dilacerare canaliculara;in jur:contuzie,
edem,dilacerare;lez>la supraf, descresc in prof(scade viteza)
-transfixiante:2 orif;intrare->fract.orificiala;iesire->fract.extruziva;&lez creste in intens
spre loc de iesire
-prin ricosare:f.rare;1 orif=intrare+iesire
-transventric:f.rar; scurgere LCR+deritusuri tes cerebr
*Clinic:-ex.local:tes dilacerat/LCR
-ex.neurol:alter st const+semne coresp zonei
*Complic:meningita,abces cerebr,fongus cerebral=herniere subst cerebr prin plaga,
hematom intraparench
Sub 63 TCC fistule de lcr postpartum
Fistulele de LCR= comunic. directa intre spatiile subarahnoid. si ext.ceea ce implica o lez
craniana(fractura sau defect osos) si leziune meningeana(dilacerare durala si arahnoida)
Clasificare- dupa topografie si calea de scurgere a LCR existas urm tipuri:
-rinoliquoreea - scurgere nazala prin defect etmoidal
-otoliquoreea - scurgere prin conductele auditive, leziune la niv stancii temporalului
-oroliquoreea - rara dar grava, scurge prin cavit bucala, dewfect la baza craniului(fractura)
Dupa mom aparitie exista 3 posibilitati:fistula imediata postimpact, fistula recenta postimpact(1-3 zile),
fistula tardiva postimpact(saptamani)
Patogenie: maj au orig. traumatica cele spontane fiind extrem de rare
tablou clinic: scurgere de LCR prin nas, urechi, gura(continua in leziuni grave, minore intermitente in
fisuri
afectarea nv. cranieni anosmie sau hiposmie in cazul fisurilor cranio nazale
anacuzie sau hipoacuzie sdr vestib periferic paralizie faciala periferica in
fistulele cranio auriculare
semne locale: echimoza perio-orbitara(fistulele nazale)
echimoza mastoidiana(semnul Batrle)(fistulele otice)
Evol si prognostic: sub tratament 80-90% se inchid spontan in perioada de pana la 10 zile
10-20% au caracter persistent si recurential
Complicatii: meningoencefalita, abces cerebral, pneumatocel(aer intracranian)

Sub 64 coma traumatica

def= abolire totala a straii de constienta + alterarea fctiilor de relatie, senzitivo-senzoriale si motilitatii
active + tulb vegetative = afectare SRAA, cortex, diencefal,etc
2 mecanisme:
1. lez. axonale difuze -> intreruperea cailor intraemisferice prin lezare directa
2. HIC - secundar prin lezare trunchi, diencefal
+ 2 mecanisme particulare:
- leziune expansiva temporala(dilacerare, hematom)
- leziune expansiva din fosa posterioara (det compresiune directa pe trunchi)
Dg.starii de coma-> Glasgow Coma Scale:(3-15)
- deschidere ochi: spontan= 4/ la vorba= 3/ la durere= 2/ absenta deschidere la stimuli= 1
- activ. motorie la stimuli durerosi: spontana= 6/ aparare= 5/ retragere= 4/ flexie= 3/ extensie= 2/
absenta= 1
- raspuns. verbale: orientat= 5/ confuz= 4/ inadecvat= 3/ sunete= 2/ nici un raspuns= 1
*Coma este definita de un scor </= cu 8
Dg. profunzimii-> Scara Mollaret - Goulon:
- coma vigila= inconstient, fct veget + reflexe normale
- coma propriu-zisa= inconstienta, timpul labial al degutitiei(I) este aboloit, reflexe de aparare abolite
- coma profunda= fct veget grav perturbate(polipnee,hipertermie,modif puls, oscilatii tensionale)
- coma depasita= abolire fct relatie, veget, EEG izoelectric; angiografia cerebrala - lipsa de umplere
Mod de instalare:
- primar: lex axonale
- sec: HIC
Mod evolutie:
- agravare sec-> lex expansiva
- superficializare -> lez difuza cu evolutie regresiva

Sub 65 TCC explorare ct

CT=expl imag de electie pt eval TCC si aprecierea progn dat caract neinvaziv si
acuratetei;arata lez,pemite urmarirea in dinamica
*Indic:
1.TCC mediu/grav
2.st const pastrata+fract craniu
3.persist confuziei dupa resusc initiala
4.stare sistemica instab ce necesita transfer in alta clinica
5.dg incert
*Control:pacienti stabili - Z 2 si Z 10;pacienti instabili - imediat in caz de agravare
*Principii de interpretare:
--Hiperdensitate
Sange proaspat: extracerebral, intracerebral, intraventricular, cisternele bazale
Corpi straini
--Hipodensitate parenchim: contuzie, ischemie,edem,sange vechi
Imag:
-CT normal;
-Lez de masa:colectie>15cm3,densit mare/mixta,intra/extracerebr,efect compresiv pe cortex si pe l.med
-EC difuz bilat(cisterne comprim, ventric mici),fara deplas>3mm a l.med
-EC difuz cu deplasare>3mm
-lez axonala difuza:mici hg<15mm3 parench si/sau ventric,fara EC sau lez de masa
-orice alte modif
*Contuzie:CT N/sg subarahn/EC/contuzia hemoragica
*Dilac:heterogen;hiperdens-int+EC in jur
*HED:H-densit intre DM si os
*HSD:H-dens intre DM-creier; cr.:imag izodensa(degrad sg)
*H intraparench:z de H-dens in plin parenchim
*colectii lich SD:h-dens lichidiana

Sub 66 TCC trat prespital

Tratament prespital:
- asigurarea fct vitale (resp + circ)
- ev stare constienta + lez cranio-cerebrale
- protectia si stabilizarea provizorie a rahisului cervical
- ABC: hTA, O2 =
1. O2 cu IOT la GSC < 8
2. evitare + combatere obstr CAS
3. asigurare PPC si TA = 120
-> TA deoarece:
- cresterea det de analogo-sedarea insuficienta
- scaderea det de lez cerebrala, soc hemoragic
- hTA + bradicardie-> lez medulara
4. medicamentos:
- reech vol cu izotone,ringer, vasopresoare
- analgetice-sedative (opioid + BZD)
- in caz de HIC -> Manitol 20% 0,5-1,5g/kgc in bolus i.v, timp de 15 min
5. ingrijirea plagilor:
- pansament steril(cu elim de tes cerebral)
- hemostaza provizorie (hgii externe)
Transport:
- capul pac ridicat la 15-30 grade,in poz neutra
- imobilizare rahis cervical
- imobilizare fracturi instabile ale mb
- stabil hemodinamic
- normotermie
Documentatia de insotire a traumatizatului:
- date civile
- data, ora, natura,cauza TCC
- istoric, APP
- ex. neuro - GSC, pupile, focale
- medicatia adm
- parametrii fct vitale
- numele medicului insotitor pe ambulanta.

Sub 67 TCC trat spital

1.TC minore (GCS = 14)
Repaus
Examen neuro la fiecare 2 ore (GCS)
Aport lichidian
Analgezice
Uneori antiemetice (risc de sedare)
2.TC moderate (GCS 9 - 13)
la fel ca precedentul +
Fara medicamente po (posibila operatie)
Pacienti cu GCS < 12 = reanimare (discutabil)
Daca nu se amelioreaza in 24 ore – se repeta CT
3.TCC grave = Reanimare
Severe : GCS = 5 – 8
Critice : GCS = 3 - 4
*monitorizare:
ECG-toti pacientii
FC, TA, oximetrie-toti pacientii
Linie arteriala-politraumatisme
Sonda naso-gastrica-traumatism cranio-facial
Sonda urinara
Bilant sanguin : Hb, Ht, GB, Plac, Gr, Rh
-Na, K, Glicemie
-coagulare
-uree, creat, enzime hepatice
-test de sarcina (+/-)
*intubatia:
Alterarea starii de constienta (GCS = 8)
Indicatie de hiperventilare
In caz de traumatism cranio-facial sever (permeabilitatea cailor aeriene)
Daca e necesara sedarea si hiperventilarea
! Atentie la fracturile complexe de baza
! Impiedica aprecierea GCS (verbal)
*anticonvulsivante:
Utilizate in caz de risc crescut de epilepsie : hematoame intracraniene
GCS<10
fracturi cu infundare cu leziuni cerebrale
convulsii in primele 24 de ore
leziuni cerebrale penetrante
contuzii corticale (CT)
Nu reduc semnificativ riscul epilepsiei tardive
*monitoriz.PIC:
Indicatii: variabile
In general : GCS < 8, CT anormal, politraumatizati, dupa indepartarea unei lez ce det un efect de masa
Contraindicatii: GCS > 9, pacientul putand fi ex neurologic; tulburari de coagulare
Durata : PIC normala + 24 - 48 h
Sub 68 traum vertebro medulare etiopa
Etiol: -accid de trafic;
-caderi:de la acelasi nivel,de la inaltime(cu impact in vertex-plonjonul in apa,cu impact coccigian, cu
impact in picioare)
-agresiuni
-accid de sport
-accid de munca
Mec.de producere:
-de telescopare:discul intervert nu mai amortizeaza socul-->fractura cominutiva sau fractura-tasare a
corp vert.
-de hiperextensie-rotatie: det.ruperea lig.vert.ant+post+fractura arc vertebral +/-luxatii posterioare
-de hiperflexie-rotatie:det.ruperea lig vert post,fract.corp vert.+/-luxatie ant.
-de telescopare-hiperextensie-hiperflexie-rotatie:interesarea initiala a elem.osoase,apoi a
sist.ligamentar;
-de rotatie-hiperextensie-hiperflexie:det interesarea sist lig, apoi osos
-'whiplash'=hiperflexie urmata de hiperextensie,frecvent in accid de circul.

Sub 69 T vert-med clasif

Clasificare-in fct de comunic cu ext:inchise/deschise
T.inchise: *mielice(cu lez medulo-radic)/*amielice(fara)
In fct de localizare la niv continutului/continatorului:
* intrinseci:
-hematom subdural
-HSA
-contuzia medulara
-transsectiunea med.
-edem med.
-dilacerarea durala
-avulsia radiculara
*extrinseci:
-hematom extradural
-fract.corp vert
-luxatii vert
-H disc traumatica
Traum vert-med inchise:
* cu lez vertebro-disco-ligamentare:
a. fract corp vert: liniare/parcelare/'tear-drop'/tasare/cominutive/fract-luxatie
b. fract arc vert: ale pediculilor vert/masivului articular/lamelor vert/apofizelor spinoase/apof.transverse
c. forme partic: dislocatia atlanto-occipitala/fract.Jefferson=cominutiva a atlasului/fract.de odontoida/fract bipediculata a
axis=a spanzuratilor
d. lez ligam: distensia/ruptura lig.
e. lez disc:H de disc traumatica
*cu lez vasculare:
a. artere vert: comprimare/forfecare/ruptura
b. artere spinale
c. artere radiculare
*cu lez duro-medulo-radiculare:
a. lez durale=ruptura DM prin eschila osoasa
b. lez medulare: comotia med/contuzia med/compres med imediata sau progresiva/dilacerarea med
c. lez radiculare: siderarea functionala/compresiunea/contuzia/sectiunea/smulgerea
Dupa stabilitate:
-stabile=interesarea izolata a uneia din compon.celor 3 coloane (col. ant=1/2ant a corp vert si discului+lig vert ant;
col.mijlocie=1/2post a corp vert si discului+lig vert post; col.post=arc vert+complex lig.post=capsule artic,lig galbene,lig
interspinos,lig supraspinos)
-instabile=interesarea a 2/3 coloane
Sub 70 sdr de transesctiune med
Se prod in traum vert-med deschise/inchise,directe/indir;
*per de soc medular(inhib med)1-3 sapt:
-imediat:parapl flasca+anestezie pt toate sensib sub niv lez;(-)ROT si cutanate;reflex cremast poate fi
+;reflex cut plantar-abolit sau in flexie/extensie;
-tulb sfincter prez(RU/fecale);uneori priapism
-tulb vasomot(MI edem,cian,tulb trof mari, escaretulb veg,secr sudorala abolita
sublez.,refl.pilo/vasomotor pot fi +;posibil hematurie, melena, hTA
*per de reaparitie a reflexelor(parapl reziduala):
-disparitia motil.voluntare si a sensib=definitiva in caz de intrerupere anat a mad.;
-reapar reflex vezic si rectale,daca lez este dasupracentrilor sfincterieni, apoi semnul Babinski
-reflex de autom medular,ROT si de extensiune incrucis-apar ultimele
*cand lez sunt partiale,dupa faza de soc pac poate recapata o parte din motilit si sensib in rap cu gr.si
sediul lez
*per de casexie med terminala-in transsectiunea completa;se instal la cateva luni-ani de la
accident;reflexele dispar in ordinea inversa reaparitiei de dupa per de soc med.;dispare
contractura,apar atrof musc,mb in ext/flexie;dispare autom.sfinctere-->RU si incontin fecale;dispar
piloerectia si sudor.
Decesul:prin stare septica cu escare,edeme MI,inf.urinara,insuf renala

Sub 71 sdr medulare incomplete

Sdr. Brown-Sequard=de hemisectie medulara:paralizie si disociatie tabetica ipsilaterale+disociatie
siringomielica controlaterala
Sdr.Schneider I(de contuzie centro-med cervicala):tetrapareza predom sup si distala,anestezie termo-
algezica predom brahiala+tulb sfincteriene tip retentie
Sdr.Scneider II(medular anterior):tetra/parapl.flasca,disoc.siring.sub niv lez, tulb.sfincter
inconstante,deficit neurol de tip radicular la niv lez.

Sub 72explorare radiologica

Rx standard: diagn 2/3 din lez col. vert.;se urmaresc: limita ant+post a corp vert,lim.lamelor
vert,aliniamentul vert(modif>3mm=dislocatie vert), diam ant-post al canal spinal(<13mm=compres
med.), angularea sp.intervert (>11mm=anormal),dimens sp interspinoase
Mielogarfia cu s.c: pt diferentierea lez extrinseci/intrinseci; =inj.s.c.in sp subarahn.Avantaj:posib
evidentierii intregului ax spinal
CT si mielo-CT spinala: vizualiz.maduvei+rad.nerv.,natura compresiunii,eventuale fistule durale;
DEZAV:nu se poate examina tot ax spinal
RMN:Avant:inform precise asupra lez maduvei(hg,infarct,edem)cu sectiuni in plan sagital s
coronar,fara necesitatea s.c
Dezav:nu obt inform precise despre struct osoase

Sub 73 Conduita de urgenta in spital:

-imobilizare in fct de segm vert afectat
-prevenirea hTA (mentinere>90 mmHg);traum V-M->hTA+bradic.->hipovol->secr aldosteron->hipo
K->agravare deficit motor; se fol.Dopamina+hidratare controlata; pt bradicadie:Atropina
-asig fct resp:oxigen,intub+ventil asist,fizioterapie resp cu modif poz.pac la 2 h si ig.bronsica riguroasa
-asig fct gastro-intest: decompres abd,sonda n-g
-sonda urinara
-asig temp corporale N:temp mediului=20-21grade
+evaluare neurol+radilogica
+medicatie specifica: metil-prednisolon in primele 8 h
+tt chir de urgentza al lez instabile:tractiuni axiale in caz luxatii,urmate de decompresiunea
chirurgicala,axarea si stabilizarea in urg.
Sub 74traum col cervic
I.Traum.col.cervic inalte:
1. disloc atlanto-occipit
2. disloc atlanto-axoidiene: fract de odontoida/malform odontoidei/lez ligamentare
3. fract.de odontoida: tip I=fract vf odontoidei=instabila(contrversat)
tip II=fract baza odont.=instabila; tipIIA=tip II cu numeroase fragmente=instabila;
tip III-traiect de fract la niv p.sup a corpului C2=stabila
Tratament:chir-lez stabile, imobilizare-lez instabile
4. malform de odontoida
5. lez sist ligam
6. fract de atlas: fract Jefferson=prin comprim.atlas intre occiput si axis cu prod unei fract cominutive
la nivel inel C1,cu departarea maselor lat.ale atlas;
clinic:dureri occipito-nucale,redoarea cefei,impos.mentinerii cap,
echimoza retrofaring;
tratam: imobiliz 8-16sapt,deplasare maselor lat-minerva gipsata,deplas>7mm-halo; deplas<7mm-halo-
vest; fara deplas:guler Schanz
7.fract de axis: de odontoida/fract.Hangman
Fract Hangman:clinic:dureri cervicale si nevralgie occipit.;se asoc cu TCC si ale traum vert(fracturi
C1,fract.terasierilor); semne locale;
Rx profil si 3/4:fract la niv gaura de conjug; luxatie ant C2-C3
Tratam:nechirurgical:imobiliz 8-14sapt dupa tractiune progresiva (in tip I=fract istm cu
deplasare<2mm)
-chirurgical:tractiunea progresiva axiala urmata de stabiliz fract, in H disc C2-C3 cu sdr neurol si in
fract tip II(fract istm, lez disc C2-C3+lig vert post,deplas>2mm,angulare cu anterolistezis C2-C3)
II.Traum col.cervic.inf:
1.subluxatia ant
2.luxatia post
3.luxatia unilat rotatorie
4 luxatia bilat
5.fract de corp si de arc vertebral
6.TVM cervic fara lez radiologice

Sub 75 Traum col toraco-lombare:

1.fract corp vertebral:
-fract tasare=inclinarea unghi ant-sup sau a ambelor unghiuri spre ecuatorul vertebrei;prin mec de
hiperflexie cu inclinare lat si rotatie
-fract platou vert=infundarea/smulgerea platou vert dat.disc care protruz.in corp sau cliveaza brusc
-fract cominutiva,dat unei forte mari care det explodarea corp vert cu distrug.per post al corp=retrozidul
si patrunderea fragm osoase in canal rahid.
Clinic:-ex local:contract.musc.paravert,durere,gibozitate
-ex neurol:sdr de transsectiune medulara/sdr de epicon med/sdr de con med/coada de cal
-expl radiol:Rx incid.ant-post:reducerea inaltimii corp vert,dezaxareaaxului apof spinoase;
Rx profil: tasare vert.,fract cominutive+/-interesarea retrozidului
2.fracturi-luxatie-5 tipuri:
I=luxatia pura
II=luxarea fatetelor artic+tasare corpi vert supraiacent
III=luxarea fatetelor artic+tasare corpi vert supra/subiacent,corpii vert raman angrenati
IV=lux.fatete artic de o sg.parte cu fract unghi ant-sup al corp subiacent
V=traiect transv de fract la niv corp vert fara luxare fatete artic
Clinic:ex local:marca traum+durere
-ex.neurol:sdr de transsectiune medulara/sdr de epicon med/sdr de con med/coada de cal
Tratam:strict chirurgical=reducerea si stabilisarea leziunilor
Sub 76 traum n perif clasif
Clasif.anatomica:
-neurotmezis=sectiune completa;tes cicatricial exuberant,regenerare impos.fara chir.
-axonotmezis=distrugere axon cu pastrare t.Schwann si epinerv;=consec.unei contuzii;
Clinic, cele 2 lez nu se deosebesc=paralizie completa in terit nv.
-neuropraxia=modif fctionala a nv,benigna,scurta,revenirea fct predom motorie e spontana,2-3 sapt;
lez-la niv teci de mielina
Sunderland:5grade:
gr.I=neuropraxie
gr.II=axonotmezis
gr.III=axonotmezis+dezorg.struct int,intrafascic a nv
gr.IV=gr.III+dezorg aranjamentului fascicular al nv.
gr.V=neurotmezis
Clasif.clinica:
-paralizii traum.imediate
-paralizii traum. tardive-dat comprimarii nv.de modif
locale posttraum(fibroza,hematom organizat,calus H-trofic)
Clasif.etiol:
-deschise-proiectile/arme albe
-inchise:elongatie,compresiune(luxatie),sectiune de catre os
-iatrogene:elongatie(reducere fracturi),compres(garou,
imobiliz.fract in poz.vicioase);punctionare;lez directa
in cursul interv chir.

Sub 77 traum n perif lez histopat

Axonul-evol posttraum bifazica:1.degenerare retrograda;2.regenerare pr-zisa cu mers lent
Neuronul cu prelungiri sectionate-proces anabolic=edem al corp cel.+cromatoliza, necesare in proc de
regenerare.
-la capatul perif:degenerarea walleriana;
-la capat proximal-regenerarea.
Capat perif:DW incepe in primele ore de la traum,este evid la 24h,completa in 3-4zile,max la z.7
DW=proc de axoliza-axon-se umfla si se fragm(+mielina).Cel.Schwann-hiperreactive,H-trofiate,nuclei
H-cromi,se multiplica-->cordon de cel.dispus axial=scheletul viitoarei regenerari=banda Hanke
Bugner;Extremitatea capat perif se H-trofiaza-->gliom periferic
Focarul lezional:primele 48h-fibrina+cheaguri+detritusuri+segmentarea tecii de mielina si axon,
tumef.cel.Schwann=degenerare primara(intumescenta neurolitica a axonilor);concomitent:fagocitoza
rest.cel.
Capat central:proc.de hiperneurotizare(reparatie):aparitia neurofibrilelor de neoformatie cu orig in
conul de crestere proximal al fb nerv sectionate; *absentza unui neurotropism functional,axoplasma
creste pe orice conduct schwanian pe care-l intalneste,indif de directie.Neurofibrilele ce ajung la niv
org.terminal au diam 1-3mm;una singura se maturiz functional,restul dispar;maturizare=realizarea tecii
de mielina;
Viteza de regenerare=1,5mm/zi(prox),0.25(focar lez),3-4(distal)
Restabilirea fct unui tr nervos-in 2-3 luni

Sub 78 n perif clinica lez mbr sup

1.Tulb de motilitate
=lez NMP:paralizie parcelara a ms inerv.de tr.nervos lezat
+h-tonie si amiotrofie a ms din terit de distrib a nv.
+ROT abolite in terit inervat
Se examineaza motilit.unor grupe de ms ce realiz misc simple si evidente:
-abductie brat:nv circumflex (ms deltoid)
-flexie antebrat:nv.musc-cutanat (ms lojei ant)
-extensie antebrat+pumn:nv.radial (triceps+extensori pumn)
-flexie pumn+degete:nv.median si nv.cubital(ms lojei ant)
-opozitie police:nv.cubital
Deficitul motor pt fiecare muschi:
-grad0=absenta miscare
-1=contr f redusa
-2=misc simple cu cond elim.gravitatiei
-3=misc impotriva gravit
-4=3+impotriva unei rezistente
-5=motilit vol.N
2.Tulb sensib:
-obiectiva:abol sensib superf si prof in terit de distrib a tr.nervos lezat;ajuta la localiz lez
-subiectiva:durere(imediat dupa traum in lez partiale),parestezii(in sect.incomplete+lez de tip
neuropraxie); tardiv-sdr.algice:sdr algic dizestezic,algia difuzanta,durerea din bontul de amputatie,din
mb.fantoma,cauzalgia.
3.Tulb.veg (lez nv.median, cubital)
-tulb sudoratie=abolire;
-tulb vasomot-imediat dupa sectiune nv.,teg.calde si congestive,dupa 3-4sapt, reci si cianotice
4.Tulb trofice
-imediat:piele neteda si lucioasa, apoi descuamare+atrof tes. s.c.
-ulceratii si flictene in z de anestezie
-fanere:cadere par, ingrosare unghii-casante, fara luciu

Sub 79 mbr inf

1.Tulb de motilitate
=lez NMP:paralizie parcelara a ms inerv.de tr.nervos lezat
+h-tonie si amiotrofie a ms din terit de distrib a nv.
+ROT abolite in terit inervat
Se examineaza motilit.unor grupe de ms ce realiz misc simple si evidente:
-flexie coapsa pe bazin:nv crural(ms quadriceps)
-extensie coapsa pe bazin:nv mare sciatic
-flexie gamba pe coapsa:nv mare sciatic
-ext.gamba si flex dorsala picior:nv sciatic popliteu ext.
-flexie plantara picior:nv sciatic popliteu intern
Deficitul motor pt fiecare muschi:
-grad0=absenta miscare
-1=contr f redusa
-2=misc simple cu cond elim.gravitatiei
-3=misc impotriva gravit
-4=3+impotriva unei rezistente
-5=motilit vol.N
2.Tulb sensib:
-obiectiva:abol sensib superf si prof in terit de distrib a tr.nervos lezat;ajuta la localiz lez
-subiectiva:durere(imediat dupa traum in lez partiale),parestezii(in sect.incomplete+lez de tip
neuropraxie); tardiv-sdr.algice:sdr algic dizestezic,algia difuzanta,durerea din bontul de amputatie,din
mb.fantoma,cauzalgia.
3.Tulb.veg (lez nv.sciatic)
-tulb sudoratie=abolire;
-tulb vasomot-imediat dupa sectiune nv.,teg.calde si congestive,dupa 3-4sapt, reci si cianotice
4.Tulb trofice
-imediat:piele neteda si lucioasa, apoi descuamare+atrof tes. s.c.
-ulceratii si flictene in z de anestezie
-fanere:cadere par, ingrosare unghii-casante, fara luciu
Sub 80 Paraclinic:
-Rx: fract os cu deplas,calus H-trofic,corpi straini
pe traiect nv
-Neurografia-introd s.c. in teaca nv descoperit chir
(centripeta) sau in sp subarahn(centrifuga)
-Expl.electrofiz:
* ex.electric clasic:tulb cantit si calit ale contr.musc=reactie el.de degenerare-partiala/totala
* vit.de cond: N=50-60m/s
* EMG: denervare musc partiala/totala
* pot.evocate-permit localiz leziunii
*electrostim.intraop:verif conductib.nv cand continuitatea anatomica este pastrata

Sub 81 traum n perif tratament

Tt.chirugical:scop=asig.cond optime pt desfasurarea proc de regenerare a nv lezat.
Indicatii:
-traum.nervoase inchise:daca in 2-3luni de explorari repetate nu apar semne de regenerare;per de
asteptare-maxim 20-24 luni(timp in care tubii endoneurali mai sunt permeabili si placa motorie
functionala)
-traum deschise: sectiune nerv-->restabilire continuit.tr.nervos oblig! Sunt 2 conduite:
1.interv.primara(primele 24h)-indic:
-lezare accid a nv intraop.
-sectiuni nervoase nete,daca plaga nu e anfractuoasa si nu prez striviri tisulare intinse
-plagi ce interes nv colaterali ai degetelor
-sect.nv de la pumn cu lama(tentative de suicid)
Dezavantaje:
-risc infectie primara sau latenta cu scleroza zonei de sutura
-fragilit.struct.nervoase face dificila sutura(epinerv friabil;apt pt sutura dupa 3 sapt.)
-risc de apreciere gresita a amplorii lez. nerv.initiale, in urgenta
2.interv.secundara(sapt3-6)-superioara suturii primare
Metode chir:
-Neuroliza=elib nerv dintr-o cicatrice constrictiva+plasarea lui in pat tisular sanatos
-Neurorafia=in lez tip neurotmezis,ce implica o sol de continuit.la niv.trunchi nervos;=sutura celor 2
capete ale nv sectionat;poate si partiala/totala;
Tehnic-2tipuri:
* sutura epineurala=sutura capetelor la niv epinervului;AV:nu introd mat.strain in int.nv,nu lez.struct
prof ale nv;DEZAV:erori de pozitionare a capetelor,favoriz.interpozitia de tes conj.
* sutura perineurala=sutura prin pct de sutura aplicate pe perinerv, fascicul cu fascicul;se efect.sub
microscop operator.AV:afrontare si aliniere mai buna a fasc.nerv.DEZAV:introd mat strain in
int.nerv;disectie interfasciculara ischemianta
-Grefa nervoasa-indic cand dist dintre capete nu permite sutura fara
tensiune;tipuri:heterogrefe(abandonat);homogrefe(nu se mai fol,sunt antigenice);autogrefe
libere/pediculate