METODOLOGIA STUDIULUI DE IMPACT

C1
Impact – “lovitura” in general, dintre om si mediu

Editura MATRIX – Studiu de impact – Ion Bica

Managementul studiului de mediu

Studiile de impact sunt incercari de evaluare a unor fenomene natural, sociale sau cultural care pot sa
perturbe evolutia normal a factorilor de mediu si a factorilor social-culturali

Ex: impact social – cruciadele; impact asupra mediului si societatii - explozia unor sonde in Golful
Mexicului (asupra mediului si asupra oamenilor)

Studiu de impact -> dezvoltare durabila

Dezvoltarea durabila incearca sa raspunda necesitatilor generatiei actuale vizavi de aspiratiile fata de
mediu fara a pereclita posibilitatile generatiilor viitoare. Utilizarea termenului de dezvoltare durabila din
anul 1980

1983 –in Organizatia Natiunilro Unite sa infiintat Comisia Mondiala pentru Mediu Inconjurator care viza
strategii pe termen lung in conceptual de dezvoltare durabila.

Dezvoltarea durabila are scopul de a asigura un echilibru intre cele 4 mari sisteme sociale si nationale:
intre sistemul tehnologic, intre sistemul ambiental, intre sistemul uman si sistemul economic

Sistemul economic – pentru a avea o dezvoltare durabila din punct de vedere economic, se presupune a
avea un profit maxim in conditiile mentinerii capitalului.

Sistemul ecologic (ambiental) – are tendinta de a conserva biodiversitatea in conditiile de crestere a

populatiei si de scadere a stocurilor. Exista tendinta de a exploata mediul intr-o maniera salbatica

Unii factori de mediu au posibilitatea de regenerare, iar alte areale nu se pot regenera.

Ex.: mediul ecuatorial – mult superior (in mod normal) si mediul stepic de la noi

Sistemul uman (socio cultural) – se manifesta cu aceasi diversitate

Ex.: perceptia muncii de catre un neamt si de catre un roman

- Educatie si perseverenta in educatie

- Problema moral – spiritual legata de nevoile etice (traditii)
 - Permanenta invatare – o chestiune neperceptibila la majoritatea

Sistemul tehnologic–din punct de vedere al dezvoltarii durabile esista si o alta abordare (3 caracteristici)

- Abordare neoliberala visavi de mediu si de starea de existent a

acestuia conduce la utilizarea unor servicii visavi de mediu
- Abordarea populara care percepe mediul prin productie de bunuri si
prin comert
- Abordare interventionalista Ex.: realizarea parcurilor natural acolo
unde exista riscul de a se pereclita viata unei comunitati de plante
 C2

Stresul mediului – reprezinta o exercitare de forte sau de impunere a unor conditii asupra unui
organism sau asupra unui biosistem, tinzand s ail deplaseze in afara existentei sale stabile. Este
considerat un concept fizic si nu impune valori sociale sau de judecata

Din punct de vedere al existentei vietii in conditii de stres apar mai multe situatii:

- Adaptarea la stres – capacitatea organismelor vi de a face fata conditiilor fizice ale

mediului; atribuita lumii in functie de fluctuatiile dinamice ale mediului; se realizeaza in urma
unor selectii (component fiziologice-sanatate, component comportamentale-instruire,
component structural sau morfologice).
- Relatia naturala organism adaptat sa poata exercita anumite functii pe care alte
organism nu pot; ex. Turma de caprioare-puii mor datorita unor riscuri. Se realizeaza in urma
adoptarii unor factori de stress: stress abiotic-substante eliminate in aer: acizii. Dupa 1800
stiinta s-a dezvoltat, canalele de monitorizare si a aparut termenul de stres.
- Conditii de stress ascunse (extractii)
- Elemente radioactive-Baita (Bihor) exploatari de minereu de uraniu.

Urmarile acestor factori (carbube, radioactivitate, elemente extrase, zacaminte) pot fi

amplificati sau diminuati

Stres biotic-sunt in general legati de calitatea si cantitatea vegetatiei; factori biotic = factori
care au viata atat animali cat si vegetali.

Factori biotic vegetali – plantele sau algele, unele plante au nevoie de soare altele au nevoie
de nutrient

Factori biologici animali – pasarile si animalele carnivore sunt legate de factorul teritoriu.

In cadrul acestor conditii de stress biotic apare relatia intre pradat si pradator (poate fi
considerat atat un stress psihic cat si unul fizic, legat de conditii)

Continuare dezvoltare durabila (vezi curs 1)

Un anumit teritoriu trebuie mentinut in starea sa naturala sau poate depasi aceasta stare

Dezvoltare: sens de a orienta trainicia inspre partea favolabila sau evolutie

Durabil si durabilitate: reszistenta sau cat de rezistenta trebuie sa fie o sectiune a unui factor
de mediu.

Actiuni de protective a dezvoltarii durabile (vin de la ONU, pot sa traseze la nivel mondial
aceste actiuni)

La nivel mondial a fost redactata carta pamantului – prevede un numar de 27 declaratii de

principia. La nivel European se regasesc o serie de obiective generale, strategice de dezvoltare
durabila, obiectivele de implementare a strategiilor si identificarea institutiilor care pun in
practica astfel de actiuni (8):PE-parlamentul European, CUE-comisia uniunii europene, comisia
europeana, curtea de justitie a UE, curtea europeana de conturi, banca europeana de
 C3
Metodologia intocmirii studiilor de impact

La nivel mondial a fost redactata asa numita Carta a pamantului. Cuprinde 27 de declaratii.

La nivel European se gasesc o serie de obiective generale: stategii generale de dezvoltare

durabila, obiectivele de implementare a strategiilor, identificarea institutiilor care pun in
practica astfel de actiuni – 8 institutii:

- Parlamentul European pune in practica stratedii de dezvoltare durabila

- Consiliul UE
- Comisia Europeana
- Curtea de Justitie a UE
- Curtea Europeana de conturi
- Banca Europeana de Investitii
- Comitetul Social si Economic
- Comitetul Regiunilor
Strategia Romaniei in domeniul dezvoltarii durabile: trebuie sa respecte deciziile luate de 8
institutii procedurile de autorizare a activitatilor economice din punct de vedere al protectiei
mediului. Nu exista o activitate la nivel national, local, o miscare, modificare care sa nu fie
autorizata de catre o institutie abilitata.
O procedura de autorizare a activitatii de protective a mediului ar trebui sa contina:
metodologia de lucru, derularea fazelor si etapelor de lucru in procesul de autorizare, studii de
detalii, descrierea obiectivului (destul de inmportanta, tipic de lucru, scopul evaluarii),
activitatea evaluatoare propriu-zisa, identificarea si clasificarea formelor de impact,
magnitudinea (cat de ridicat este riscul), anazila rezultatelor obtinute, decizia tehnica pe care o
propunem, pareri in implementarea proiectului si urmarile.
Toate acestea trebuie sa fie legate de legislatie, normative si standard.
Trebuiesc utilizate anumite documente care trebuie completate:
- Bilantul de mediu, care se realizeaza la inceputul si sfarsitul activitatii
- Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- Raportul de mediu
- Raportul de amplasament
- Program de conformare
- Raport de securitate
Scopul si efectele studiilor de impact: orice studio asupra mediului de valideaza decat daca
avem acest studio de impact. Studiile de impact reprezinta ghidul sau ghidajul (in cazul in care
autoritatile locale sunt loiale) pentru autoritatile locale in vederea aplicarii unor proiecte.

Scopurile studiilor de impact: se utilizeaza in general pentru limitarea sau eliminarea

perturbatiilor ireversibile a efectelor proiectelor de dezvoltare a mediului. Un alt scop este
realizarea de prognoze:

- Pentru traficul rutier si feroviar, in general, arealele sunt poluate

- Pentru spatial aerian
- In problema producerii de energie
- In problema hidrocentralelor
- In problema deseurilor si ambalajelor
- In problema apararii nationale
- In problem de sport si agreement

Scopul studiilor de impact urmareste solutionarea de conflicte de vecinatate, solutionarea

perturbarilor asupra populatiei, perturbari asupra habitatului, identificarea de masuri si solutii
pentru minimalizarea efectelor, localizarea perturbarilor si comunicarea acestora.

Datorita ineficientei activitatilor de evaluare rezulta efecte adverse: lipsa de resurse tehnice,
opozitia populate, costuri prea mari, reducerea daunelor generate resurselor natural

Activitati care se deruleaza in cazul studiilor de impact asupra mediului:

- Functionarea in siguranta a proiectului

- Identificarea parametrilor suprotabili de catre mediu
- Conflictele cu zonele riverale
- Consecinte negative asupra infrastructurii – sosele, drumuri, canale
- Impact asupra mediului natural si antropic
- Volumul, valoarea si cantitatea de apa
- Resursele umane
- Trebuiesc rezolvate pagubele aduse de proiect
- Problem legate de zone umede, turistice, situri istorice, perimeter religioase
- Trebuie tinut seama de amploarea schimbarilor intervenite in proiect
- Masuri de minimalizarea a schimbarilor in proiecte – cat mai putine
- Legaturi cu factorii colaterali: (factorii de mediu, factorii legislative, comunitati
locale si guvernamentale)
 C4
Metodologia intocmirii studiului de impact

Integrarea studiului de impact in procesele de proiectare tehnica sunt necesare o serie de date
competente provenite de la specialist si institutii specializate cu directive inspre proiectanti si
inspre decizatori: Decizionarul sau proprietarul, proiectantul, specialistii in diverse problem.
Acestia sunt verigi ale lantului de cercetare.

Prognoza pe care tot veriga nr3 o vor propune prevede ce se poate intampla in viitor ca urmare
a cercetarii actuale

Activitati de minimalizare a efectelor negative

Metode de realizare a unui studio de impact

I. Utilizarea metodei ce este agreata. Dezideratul obligatoriu pentru utilizarea unei

anumite metode deriva din standardele agreate de forurile superioare, nationale sau
international. Restul activitatilor in cazul unui studio de impact sunt tangential,
complementare si explicative. Masurile de minimalizare a efectelor factorilor
degradativi se vor ax ape solutii practice cu rezolvare rapida. Dezideratul principal
poate sa fie implementat, sa fie transmis beneficiarilor prin cercetari rapide bazate
pe un support minimal de date tehnice.
II. Conturarea, constituirea unei echipe profesioniste formata din diversi indivizi cu
variate meserii si cunostiinte: ingineri in diverse domenii, matematicieni, chimisti,
biologi, geologi, pedologi, silvicultori, politicieni, autoritatile locale, etc
III. Corelarea informatiilor
- Stabilirea amplasamentului, caile de acces, conditiile de mediu
- Anticiparea problemelor de mediu – se realizeaza prin corelari si
extrapolari ca urmare a modului de miscare a unor elemente de mediu (apele in
subteran, elementele chimice carate de apele de suprafata)
- Precizarea standardelor (a valorii maxime sau minime admise)
- Precizarea normativelor si regulilor precizate in tot felul de metodologii
de lucru
- Publicarea studiului realizat
- Declansarea monitorizarii – urmarirea tuturor valorilor reiesite din studiul
de impact
IV. Detalierea solutiilor de minimalizare
 - Propunerea de tehnologii noi: araturi pe curba de nivel, plante care sustin
integritatea terenului, cultivarea de plante neprasitoare, plante cu acoperire
mare (soia cu Frunze mari)
- Reducerea si tratarea deseurilor, daca exista
- Prevederea concesiilor pentru grupuri afectate
- Propuneri de amplasamente alternative
- Modificarea unor detalii de proiectare
- Programe separate de exploatare
- Programe de monitorizare, de difuzare a ideilor si actiunilor facute
- In anumite cazuri, revizuirea proiectelor
- Implicarea comunitatilor locale in luarea de decizii finale
V. Fixarea elementelor perturbatoare in mediu sau a factorilor perturbatori
- Prognoze
- Autentificarea informatiilor, veridicitatea informatiilor
- Raportul care se realizeaza trebuie sa fie intocmit in termini accesibili
populatiei, sa cuprinda multe material demonstrative (foto), grafice, harti,
diagrame, etc
 C5
Metodologia evaluarii unui studio de impact

Metodologia nu e clara, iar finalizarea studiilor de evaluare depinde de experienta si pregatirea

fiecarui operator
Pentru evaluarea riscului trebuie ca operatorul sa aiba o conceptie, apoi trebuie realizata o
planificare si o coordonare a studiului de impact
I. Trebuie sa existe anumite date de intrare (elemente de input):
- Regulamente – care diferentiaza modalitatile de desfasurare a activitatilor
- CMA (conc medii de impact)-se refera doar la anumite studii de impact,
cunoasterea mediului in general, date preliminare sau studii preliminare
- Stabilirea magnitudinii impactului (cat de accentuate sunt caracteristicile care
realizeaza impactul)
- Compararea ei cu anumite standard
- Argumentarea alegerii magnitudinii respective – cercetarea factorilor de mediu
sau factorilor sociali

Pentru realizarea datelor de intrare cat si a celor de evaluare este necesara o cercetare
bibliografica amanuntita

II. Aprofundarea studiilor de impact – poate duce la continuarea studiuluiilor sau la

oprirea lor
1. – identificarea impactelor cheie, a riscurilor principale si descrierea acestora
- Precizarea extinderii impactelor si propunerea de decizii
2. Studii complexe de impact – aprofundare si detaliere
- Alegerea echipei de liucru, a echipei de cercetatori
- Detalierea continutului si repartizarea activitatilor pe echipe de studiu
- Se precizeaza forma de prezentare
- Identificarea punctelor cheie cheie, a arealelor vulnerabile
- Liarea deciziilor: de a lucre in puncte cheie, de a avea contact cu alte zone
- Calculul financiar
- Introducerea in studio a actelor normative necesare activitatilor
- Stabilirea termenului de a finalize lucrarea
- Există și impacte (sociale și culturale) care nu au nevoie de prognoză

Documente privind eval. Impactelor

Comunicare eficientă cu colegii, instituții apropiate, putem identifica scopul clar a proiectului care și s-a
atribuit.
Trebuie să avem un scop clar, bine definit pt. … unui st de impact.

Trebuie să avem în față un model (proiect) de eval. a unui st. de impact.

Lucruri etalon- pe care trebuie să le urmărim.

În studiu respectiv toate soluțiile care le dai tre să fie clare, cu destinație precisă.

Elementele unui st. de impact

St. trebuie să conțină:

- O descriere sumară a proiectului tehnic (1 pag., câteva elem. esențiale a ceea ce te-ai gândit să
inserezi- introducere, preambul)
- Scopul, necesitatea, utilitatea activității, scara la care lucrii, materiale, grafice, utilitate;
complexitatea (gradul de complexitatea) a cercetării
- Descrierea principalelor faze a activității pe care o derulăm (materii prime, hârtie, aparatură,
mașină, combustibil) ambalaje etc. în funcție de locul unde lucrezi
- Detalierea caract. amplasamentului (obligatorii):
 Elem. geologico-geografic: structura geologică și principalele tipuri de roci (dure sau
claste)
 Formele de relief
 Padohogia zonei
 Precizarea surselor naturale (minerale, astea trebuie ocrotite, delimitate)
 Sursele și resursele de apă
 Clima- calitatea aerului, ex. coșava (moldova nouă)
 Elem. ecologice (acvatice sau terestre)
 Seismicitatea (prognoza valorilor)
 Detalierea căilor de acces
 Suprafețe de teren și ocuparea acestora
 Trimitere la planurile de urbanism (zonal, regional, local și de detaliu trebuie consultată)
 Precizarea așezărilor și structura forței de muncă și alte instituții de interes public
(primăria, poliția) având în vedere zonele speciale- areale unde se intră pe baza
legitimației
 Situri istorice, partea culturală, biserici, mănăstiri (arhitectura, zonele de recreație,
parcurile, rezerv. naturale)

Obligatoriu de prezentat sursele plouanți- recomandări de protecția mediului (poluanți în atmosferă,

apă, sol)

Sursele de zgomot trebuie precizate- de cele mai multe ori crează disconfort.

Radiațiile pot să surprindă o valoare mai mare sau mai mică (compuși ai uraniului- radon se descompune
mai repede)
Gospodărirea deșeurilor și substanțelor toxice trebuie urmărite (trebuie precizate mai multe soluții
pentru amplasarea deșeurilor)

În ce măsură pot susține un impact? Identificarea transformărilor în mediu în care produsele au un

impact negativ- apei, aerului, solului, peisajului (estetic), faunei, florei, așezărilor umane.

Noi nu putem elimina riscul, dar putem analiza posibilitatea minimalizării impacturilor

Evidențiate lipsurile și incertitudinile în documentație, cele consultate și pe cele care executantul le

primește din partea celui care comandă.

Concluzii generale

Folosirea rezultatelor studiilor de impact

- Probleme legate de percepția rezultatelor riscurilor asupra populației

- St. de impact conduce la modificarea proiectului (atunci este unul bine întocmit)

Metodologia întocmirii studiului de impact 5 mai 2011

I strat freatic la 6+8 m – în câmpia înaltă

NO2 – nitrit percolează în sânge- boala albastră

NO3- nitrat -> NO2

200-300 mg/kg NO3 în solul din partea de V a țării

Apa din România este cea mai poluată între apele țărilor din UE ( poluată cu nitrați)

Gunoiale în decusrul istoriei pandemii (ex. ciuma bubonică- transmisă de șobolani)

Realizarea stud. de impact (sursa Ion Bica, Ed. Matrix)

Identificarea efectelor proiectelor de mediu

Activitățile sunt cele ce trebuie să cunoască elementele definitorii ale proiectului comandat

Pentru identificarea efectelor sunt necesare- completarea unor liste cu impacte cheie (de bază):
bibliografie, identificare pe teren

Impacte cheie- există valori standard (/ale cal. Apei, sol, NOX-e, etc.); sunt situații când nu există
standarde ( ex: peisajul, sisteme sociale, aspecte culturale, etc.)

Impact ( ex: ce înseamnă emisia de gaze, consum de apă, forță de muncă)

Precizarea receptorilor posibili (ex: culturi agricole, comunități umane)

Prognoza proiectelor urmărește stabilirea cauzelor studiului,

- Evaluarea efectelor care se prevăd în urma executării lucrărilor

- Consecințele sinergice pentru mediu și comunități.

În general analizele se fac pe fiecare factor de impact în parte.

În cazul analizei prognostice a fact. de mediu se urmărește calitatea apei, viața peștilor, modific. sociale)

Metode de prognozare- o serie de modele: experimentale, socio-culturale, bazate pe realități

economice, bazate pe calcule matematice și fizice.

Met. de prognozare au un anumit grad de incertitudine (care are consecințe morale). Aceste incert. sunt
bazate pe probabilități, teoria erorilor.

Există impacte care nu duc la mari……… (ex. impacte sociale și sociale).

Evaluarea impactelor