Alfabetul rus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modifică.
Acest articol sau această secțiune trebuie pus(ă) în formatul standard.
[[wiki]] Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în aprilie 2009

Alfabetul rus modern este o variantă a alfabetului chirilic.

Cuprins
 [ascunde]

1 Componența alfabetului
2 Regulile de folosire ale lui И și І (Pre-
1918)
3 Tastatura rusească
4 Note

[modificare]Componența alfabetului
Literă Liter Valoare
majuscu ă Vechea numeri Unicode (He
lă mică Nume denumire IPA Exemplu că x)
а азъ U+0410 /
А а /a/ a în tată 1
[a] [as] U+0430
бэ буки U+0411 /
Б б /b/ sau /bʲ/ b în bit -
[bɛ] [ˈbu.kʲɪ] U+0431
вэ вѣди U+0412 /
В в /v/ or /vʲ/ v în vine 2
[vɛ] ['vʲe.dʲɪ] U+0432
гэ глаголь U+0413 /
Г г /g/ g în gol 3
[gɛ] [glɐˈgolʲ] U+0433
дэ добро U+0414 /
Д д /d/ sau /dʲ/ d în dar 4
[dɛ] [dɐˈbro] U+0434
е есть U+0415 /
Е е /je/ or / ʲe/ ye în ieri 5
[jɛ] [jesʲtʲ] U+0435
ё U+0401 /
Ё ё - /jo/ or / ʲo/ yo în ioc -
[jo] U+0451
жэ живѣте U+0416 /
Ж ж /ʐ/ j în joc -
[ʐɛ] [ʐɨˈvʲe.tʲɪ][1] U+0436
 зэ земля U+0417 /
З з /z/ or /zʲ/ z în zahăr 7
[zɛ] [zʲɪˈmlʲa] U+0437
и иже U+0418 /
И и /i/ or / ʲi/ i în in 8
[i] [ˈi.ʐɨ] U+0438
и краткое и съ
U+0419 /
Й й [i краткой /j/ i în iese -
U+0439
ˈkra.tkə.ɪ] [ɪ s ˈkra.tkəj]
ка како U+041A /
К к /k/ or /kʲ/ c în cap 20
[ka] [ˈka.kə] U+043A
эл sau эль
люди U+041B /
Л л [el] sau [e /l/ sau /lʲ/ l în lampă 30
[ˈlʲʉ.dʲɪ] U+043B
lʲ]
мыслѣте
эм U+041C /
М м [mɨ.ˈsʲlʲe.tʲɪ] /m/ sau /mʲ/ m în mal 40
[ɛm] [2] U+043C

эн нашъ U+041D /
Н н /n/ sau /nʲ/ n în nod 50
[ɛn] [naʂ] U+043D
o онъ U+041E /
О о /o/ o în cor 70
[o] [on] U+043E
пэ покой U+041F /
П п /p/ sau /pʲ/ p în pai 80
[pɛ] [pɐˈkoj] U+043F
эр рцы U+0420 /
Р р /r/ sau /rʲ/ r în rar 100
[ɛr] [rtsɨ] U+0440
эс слово U+0421 /
С с /s/ sau /sʲ/ s în sac 200
[ɛs] [ˈslo.və] U+0441
тэ твердо U+0422 /
Т т /t/ sau /tʲ/ t în tip 300
[tɛ] [ˈtvʲɛ.rdə] U+0442
у укъ U+0423 /
У у /u/ u în nuc 400
[u] [uk] U+0443
эф фертъ U+0424 /
Ф ф /f/ sau /fʲ/ f în față 500
[ɛf] [fʲɛrt] U+0444
h
ха хѣръ U+0425 /
Х х /x/ din Mihne 600
[xa] [xʲɛr] U+0445
a
це цы U+0426 /
Ц ц /ts/ ț în țap 900
[tsɛ] [tsɨ] U+0446
c
че червь U+0427 /
Ч ч /tɕ/ (englezul c 90
[tɕɛ] [tɕɛrfʲ] U+0447
h) în ceas
Ш ш ша ша /ʂ/ ș în șal - U+0428 /
 [ʂa] [ʂa] U+0448
un ș mai
ща ща U+0429 /
Щ щ /ɕɕ/ moale ca -
[ɕɕa] [ɕtɕa] U+0449
în totuși
pus
înaintea
твёрдый unei
знак еръ consoane, U+042A /
Ъ ъ Note2 -
[ˈtvʲо.rdɨj [jɛr] arată că U+044A
znak] aceasta nu
este
palatalizată
ы еры U+042B /
Ы ы [ɨ]5 i in sill -
[ɨ] [jɪˈrɨ] U+044B
semn care,
pus
înaintea
мягкий
unei
знак ерь U+042C /
Ь ь / ʲ/3 consonante -
[ˈmʲækʲɪj [jerʲ] U+044C
, arată că
znak]
aceasta nu
este
palatalizată
э оборотное
э U+042D /
Э э [ˈɛ ə.bɐ /e/ e în set -
[ɛ] U+044D
ˈro.tnə.ɪ]
ю ю U+042E /
Ю ю /ju/ sau / ʲu/ u în uz -
[ju] [ju] U+044E
я я U+042F /
Я я /ja/ sau / ʲa/ ya in yard -
[ja] [ja] U+044F
Litere eliminate în 1918
і
десятеричн
І і8 - /i/ sau / ʲi/ ca и 10
ое
[i]
ѳита
Ѳ ѳ9 - /f/ sau /fʲ/ ca ф 9
[fʲɪˈta]
ять
Ѣ ѣ - /je/ sau / ʲe/ ca е -
[jætʲ]
ижица
Ѵ ѵ - /i/ sau / ʲi/ ca и -
[ˈi.ʐɨ.tsə]
Litere ieșite din uz prin secolul al XVIII-lea 18
 зѣло /dz/,
Ѕ ѕ - ca з 6
[ˈzʲɛ.lə] /z/ sau /zʲ/
кси
Ѯ ѯ - /ks/ sau /ksʲ/ ca кс 60
[ksʲi]
пси
Ѱ ѱ - /ps/ sau /psʲ/ ca пс 700
[psʲi]
омега
Ѡ ѡ - /o/ ca о 800
[ɐˈmʲɛ.gə]
юсъ
/u/,/ju/ sau / 
Ѫ ѫ - большой ca у or ю -
ʲu/
[jus bɐlʲˈʂoj]
юсъ малый
Ѧ ѧ - /ja/ sau / ʲa/16 ca я -
[jus ˈmɑ.lɨj]
юсъ
большой
іотированн
ый /ju/ sau / ʲu
Ѭ ѭ - ca ю -
[jus bɐlʲˈʂoj /15
jɪ
ˈtʲi.rə.vən.nɨj
]
юсъ малый
іотированн
ый
Ѩ ѩ - [jus ˈmɑ.lɨj /ja/ sau / ʲa/ ca я -
jɪ
ˈtʲi.rə.vən.nɨj
]

[modificare]Regulile de folosire ale lui И și І (Pre-1918)

(a) se scrie "i" înaintea tuturor vocalelor și înaintea semivocalei "й"
(b) se scrie "и" înaintea consoanelor și ca ultimă literă a unui cuvânt
(c) excepția 1: se scrie "и" înaintea (semi)vocalelor în cuvintele
compuse (пятиакровый: пяти+акровый, cinci-acri)
(d) excepția 2: se scrie "и" în "миръ" pentru "pace, tranquility, concord,
uniune", și "i" în "мiръ" pentru "lume, univers, comunitate locală,
comune, societate, laicism" și ale lor derivate.
Diferența dintre миръ (pace) and мiръ (lume) a dus la jocul de cuvinte
legendar al lui Lev Tolstoi, Război și Pace care era numit la origini
"Războiul și Lumea."
[modificare]Tastatura rusească

[modificare]