Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
13Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Capitolul 1 gnatologie

Capitolul 1 gnatologie

Ratings: (0)|Views: 1,159 |Likes:
Published by ciuriusea

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: ciuriusea on Jun 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/09/2013

pdf

text

original

 
1
INTRODUCERE ÎNSTUDIUL GNATOLOGIEI
1.
1. INTRODUCERE
Stomatologia modernă s-a îmbogăţit în ultimii ani cu numeroase concepte, dateclinice şi de laborator, unele cu totul noi, altele rezultat al transformării celor clasice, astfelcă multe din domeniile sale reprezintă teren de dispută şi controversă ştiinţifică. Este cert
Gnatologia
continuă să reprezinte, sub toate aspectele sale, unul din capitolele modemeale stomatologiei contemporane.Progresul înregistrat în domeniul Gnatologiei clinice şi de cercetare, nenumărateleipoteze contradictorii care fac obiectul fiziologiei ocluzale, a durerii mio-faciale, aucontribuit la menţinerea acestui domeniu în actualitate. Proba timpului a demonstratexistenţa unui interes teoretic, dar mai ales de introducere în practica stomatologică a principiilor gnatologice, întrucât, aşa cum afirmau Huffman, şi Regenos, Gnatologiatrebuie fie cheia cu care se deschide calea tre un diagnostic şi un tratamentstomatologic corect, subordonând orice manevră terapeutică principiului conservator almenţinerii echilibrului sistemului stomatognat Altfel spus, citându-1 pe V.O. Lucia, principiile gnatologice moderne trebuie reprezinte o referinţă pentru tratamentelestomatologice.În ultimele decenii, concepţiile asupra fiziologiei ocluzale şi muscularestomatognatice, a tulburărilor articulare, au cunoscut dezvoltări interesante. Cunoştinţecare nu de mult erau considerate a fi definitiv statuate, s-au dovedit fragilfundamentate, fiind necesară înlocuirea lor cu noi concepte sau dezvoltarea lor.Cercetările efectuate în ultima vreme au avut drept consecinţă sistematizarea unor noi puncte de vedere şi deschiderea unor noi domenii m clinica stomatologică. Întreacestea, Gnatologia ocuun loc aparte, datoriimplicaţiilor sale multiple într-o patologie complexă şi cu numeroase perspective atât sub aspect clinic, cât şi terapeutic.
1
 
1.
2. DEFINIŢIE
Beverly, McCollum şi Stallard, promotorii conceptului gnatologic în
 
stomatologie,defineau gnatologia drept „ştiinţa care se ocucu anatomia, histologia, fiziologia şi patologia sistemului stomatognat, ştiinţă care cuprinde şi tratamentul acestui sistem, pe baza examenului obiectiv şi al diagnosticului”.În jumătatea de secol care s-a scurs de la emiterea acestei definiţii, gnatologia a fostterenul unor mari transformări şi al unor importante achiziţii care au avut drept efectaccentuarea caracterului său biologic şi medical, astfel încât în zilele noastre gnatologiaeste considerată a fi „ştiinţa care se ocupă cu studiul morfologiei, funcţiei şi disfuncţieisistemului stomatognat în scopul cunoaşterii, menţinerii sau instaurării echilibrului biologicşi mecanic la nivelul acestui sistem”.Autorii francofoni, referindu-se la problematica gnatologiei, au denumit domeniul„ocluzologie” sau („ocluzodonţie”), termeni mult prea limitativi pentru preocupări ce privesc nu numai ocluzia, dar şi articulaţia temporo-mandibulară, muşchii parodonţiul etc.
1.
3. CONCEPŢIA SISTEMICĂ ÎN GNATOLOGIE.NOŢIUNEA DE SISTEM STOMATOGNAT
Denumirea de
 sistem stomatogna
 
este utilizată din ce în ce mai frecvent în literaturamedicală de specialitate, înlocuind astfel alte denumiri simpliste, unilaterale şi restrictive,întrucât ea reprezintă, de fapt, un concept,
conceptul sistemic
.
Ascensiunea
conceptului sistemic,
a perspectivei şi metodologiei sistemice înmedicină, în general, şi în medicina stomatologică, în special, este justificată de conţinutul şi perspectiva
teoriei generale a sistemelor 
(Ludwig von Bertalanffy) şi de definiţia dată deacesta
 sistemului:
„un complex de elemente aflate în interacţiune”.Rezultă din definiţie că esenţialul pentru sistem este
interacţiunea
dintre elementelesale, această interacţiune fiind cea care transformă ansamblul de elemente într-o unitate cuun anumit specific şi relativ autonomă în relaţiile cu organismul uman şi cu subsistemelesale dintre care face parte şi sistemul stomatognat.Sistemul reprezintă, deci, un ansamblu de elemente diferite, care se află în strânsălegătură unele cu altele, formând un tot unitar determinat, un întreg cu proprietăţi şi funcţiispecifice, distincte de proprietăţile elementelor componente.Aşadar, sistemul reprezintă o sinteză a elementelor, o calitate nouă, având însuşiri şiacţiuni proprii, care nu se întâlnesc la elementele aflate în afara sistemului. Aceasta seexplică prin interacţiunile, prin relaţiile complexe între elementele de bază, între ele şisistem. Natura sistemului depinde atât de natura elementelor, cât şi de natura relaţiilor, dar şiinvers, se poate vorbi despre o interdependenţă între sistem, elemente şi structuri, ca acţiuneinversă a sistemului asupra elementelor.Având în vedere aceste aspecte, putem afirma particularizarea conceptuaaviziunii structuralist-sistemice la nivelul sistemului stomatognat scoate în evidenţă, bazându-se în acelaşi timp pe un aspect fundamental şi anume al
corelaţiilor 
interne întreelementele sistemului (morfologice, funcţionale şi clinice) şi al
corelaţiilor cu întregul,
holonul sau macrosistemul reprezentat de organismul uman în ansamblul u, ruiasistemul stomatognat i se integrează.
 Integrarea
însăşi presupune aspectul de
 supraordonare
la toate nivelele, atât pentruelementele sistemice stomatognatice (organe odonto-parodontale, muşchi manducatori,
2
 
ATM, oase maxilare etc.), văzute ca subsisteme, t şi pentru sistemul stomatognatsubordonat la rândul său macrosistemului, adică organismului uman în ansamblul său.În acest fel, integrându-se în sistem, elementele sistemice îşi pierd un anumit grad delibertate, transferând-o sistemului. Prin acest transfer de libertate de la elemente spre sistem,sistemului stomatognat îi creşte autonomia în raport cu macrosistemul, organismul uman,deoarece elementele sistemice stomatognatice izolate nu-şi pot manifesta autonomia înrelaţiile cu mediul într-o asemenea măsură în care o poate face sistemul în urma acestuitransfer.Un exemplu în acest sens îl reprezintă
muşchii manducatori,
un element sistemicstomatognatic important. Ei sunt capabili de a realiza forţa de contracţie musculară subcontrol neuro-endocrin. Această forţă va contribui, între altele, la realizarea dinamiciimandibulare şi a actelor de masticaţie. Fără contribuţia celorlalte elemente sistemice însă(ATM, parodoiu, dii, oase, maxilare, glande salivare) şi a unor elementesuprasistemice, deci fără aceste multiple interacţiuni, muşchi manducatori sunt simpleelemente anatomice sistemice.La fel, organul dento-parodontal nu poate fi definit singur decât ca element anatomico valoare funcţională anume, el integrându-se, de fapt, contextului sistemicstomatognatic.Astfel, teoria generală a sistemelor, văzută ca instrument euristic, prezintă utilitate,întrucât permite desprinderea unor aspecte de metodologie şi de abordare a cercetărilor. Aremeritul de a conferi sistemului, oricare ar fi acesta, o serie de atribute cu semnificaţii precise:
imaginea de globalitate,
 proclamând prioritatea totalităţii asupra părţilor;
corelaţia structură-funcţie,
structura incluzând totalitatea (Piaget), iar funcţiareprezentând rezultatul interacţiunii elementelor către un rezultat final comun;
integralitatea
- reflectă interdependenţa şi interacţiunea tuturor elementelor componente ale sistemului şi apariţia unor proprietăţi specifice lui şi carelipsesc elementelor componente separate; sistemul este condiţionat de cătreelemente, iar elementele sunt supuse unei acţiuni integratoare din parteasistemului;
ierarhizarea,
caracterul informional, autoreglabil şi finalizat, care asigustabilitatea în relaţie cu alte sisteme;
integrativitatea
;
capacitatea de autodezvoltare, metabolismul specific, transmiterea caracterelor prinereditate.Referindu-ne la o clasificare a sistemelor, având în vedere interacţiunea permanentăcu mediul extern a
 sistemului stomatognat,
desprindem o altă caracteristică - aceea de
 sistem deschis.
Clasificarea aparţine lui Prigogine, este raportată la interacţiunea sistemelor cu mediul extern şi grupează sistemele astfel:
1.
 sisteme izolate
 — ideale, nu interacţionează cu mediul;
2.
 sisteme închise
- nu schimbi substanţă cu mediul extern, dar acceptă şi cedeazăenergie;
3.
 sisteme deschise -
schimbă cu mediul extern substanţă şi energie, sunt caracteristicesistemelor biologice, inclusiv sistemului stomatognat.Analiza din perspectivă sistemică a permis alcătuirea unui
concept unitar,
 bazat pe principiul care uneşte totalitatea cu părţile, subliniindu-se imaginea de globalitate, întrucâtteoria sistemelor şi noţiunea de sistem, au ajuns să fie gândite în strânsă vecinătate cu ideeade totalitate şi cu perspectiva holistică.Totalitatea este cea care introduce echilibrul, aspectul integrator, coeziunea organicăa contradicţiilor interne ale ansamblului, iar abordarea sistemică proclamă prioritateatotalităţii asupra părţilor.
3

Activity (13)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mangalea Ionut liked this
Ramonachiscop liked this
Steph Kik liked this
Steph Kik liked this
Ioana Alexandra liked this
Madalina Bruma liked this
rodica_dudau6291 liked this
Octavian Sacara liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->