You are on page 1of 21

CURS 1 - VIRUSOLOGIE

Dr. Gabriela Turcu


GENERALITATI
 Microbiologia = studiul organismelor mici,
vizibile numai la microscop.
 micro + bios = viaţă scurtă
 Proprietatile microorganismelor
 au dimensiuni microscopice
 în general au organizare unicelulară
 structura lor internă este relativ simplă
GENERALITATI
 Importanta microorganismelor
 descompunerea materiei organice vegetale şi animale
 asigura fertilitatea şi productivitatea sistemelor agricole
 flora intestinala a tubului digestiv al omului si animalelor –
sinteza de vitamina K, acid folic, vitamine din complexul B
 productia de antibiotice
 industria alimentara – fermentarea branzeturilor, dospirea
aluatului de pâine, producerea vinului şi berii ,
conservarea alimentelor vegetale, producerea băuturilor
acidulate
VIRUSOLOGIE - GENERALITATI

 Virusurile = forme primitive de viata, au o organizare


rudimentara, incompleta, fara metabolism propriu,
multiplicarea lor fiind legata de parazitarea obligatorie a
celulelor vii.
VIRUSOLOGIE - GENERALITATI
 Virusuri – particularitati:
 particule de dimensiuni foarte mici (10 – 300mμ sau nm;1nm = 10-9m)
 poseda un singur tip de acid nucleic, ADN sau ARN
 sunt filtrabile si ultrafiltrabile
 sunt paraziti intracelulari obligatorii
 nu cresc si nu se divid, inmultirea virusurilor se face prin replicare
 sunt specifice, fiecare virus provocand o anumita boala
 produc incluzii in celulele parazitate
 fiecare virus prezinta o structura antigenica specifica
 virusurile au, in general, rezistenta naturala la antibioticele uzuale
VIRUSURI - CLASIFICARE
 Dupa gazda parazitata, virusurile pot fi :
 -patogene pentru anumite animale vertebrate sau nevertebrate
 -patogene pentru plante
 -patogene pentru bacterii (bacteriofagii)

 Dupa compozitia genomului:


 -virusuri ADN: Papovavirus,Adenovirus, Herpesvirus, Poxvirus
 - virusuri ARN: Picornavirus, Togavirus, Arenavirus,
Coronavirus, Orthomixovirusuri, Retrovirusuri etc.
VIRUSURI - CLASIFICARE
 Dupa dimensiunile particulei:
 virusuri mici : 20 – 50 nm
 virusuri medii : 50 – 150 nm
 virusuri mari: peste 150 nm
 Dupa simetria capsidei:
 helicoidala
 cubica
 mixta, etc.
 Dupa compozitia chimica:
 virusuri simple – acid nucleic si invelis proteic
 virusuri complexe – AN, invelis proteic si inca un invelis extern
VIRUSURI - FORMA
 Forma virusurilor este variata:

 forma sferica sau sferoidala: virusul poliomielitic, virusul


gripal;
 forma prismatic –patrulatera: virusul vaccinal, variolic;
 forma de spermatozoid: bacteriofagi;
 forma filamentoasa sau de bastonas: virusurile
plantelor ( de ex. virusul mozaicului tutunului).
Virusuri ARN
Vedere la microscopul electronic
Virusuri ARN
Vedere la microscopul electronic
VIRUSURI – STRUCTURA INTERNA
 zona centrala = nucleoid sau genom; contine un singur
acid nucleic, ARN sau ADN
 zona periferica = capsida, formata din capsomere,
dispuse in diferite simetrii:
 simetrie helicoidală (petala de floare)
 simetrie cubică (icosaedrică) (icosaedru = poliedru regulat cu 20
feţe triunghiulare şi 12 vârfuri)
 simetrie mixtă
 supercapsida sau peplos – pentru virusurile mai
complexe
STRUCTURA VIRUSURILOR

spiculi
SIMETRIE HELICOIDALA
1 – acid nucleic
2 – capsomer
3 – capsida

VIRUSUL MOZAICULUI
TUTUNULUI (detaliu)
SIMETRIE ICOSAEDRICA

SIMETRIE COMPLEXA
5 TIPURI PRINCIPALE DE SIMETRIE VIRALA
VIRUSURI - REPLICARE
Etape
 Adsorbtia pe suprafata celulei

 Patrunderea virusului in interiorul celulei-gazda

 Faza de elipsa – virusul se descompune imediat

 Faza de multiplicare activa

 Faza de eliberare a noilor virusuri din celula


REPLICAREA VIRALA
REPLICAREA VIRALA
VIRUSURI - CULTIVARE
 Virusurile se autoreproduc folosind mecanismele
celulare din interiorul celulei vii, de unde iau
hrana, enzimele si energia necesara multiplicarii.

 Sisteme de cultivare
 Culturi
de celule
 Ou embrionat de găină
 Animale de laborator
CRESTEREA
VIRUSURILOR PE
CULTURI DE CELULE –
efect citopatic

You might also like