Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Indici tehnologici

Indici tehnologici

Ratings: (0)|Views: 1,778 |Likes:
Published by gaitanaru_m

More info:

Published by: gaitanaru_m on Jun 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2013

pdf

text

original

 
 INDICI TEHNOLOGICI AI MATERIILOR PRIME DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA
Cuprind : masa hectolitrica, continutul de zahar al sfeclei, continutul in corpuristraine, indicele de deformare, indicele de cadere, sticlozitatea.
 A ) Masa hectolitrica :
( masa volumetrica ) reprezinta masa unui hectolitru deseminte exprimata in kilograme ( kg/hl ). Valoarea masei hectolitrice depinde despecia de cereale ( seminte ) si este influentata de de urmatorii factori : gradul decomprimare al substantelor din bob, marimeaboabelor, umiditatea, prezentacorpurilor straine.Cu cat masa de seminte oleginoase ( sau cereale ) contine un numar mai ridicatde boabe bine formate, sanatoase, cu invelis intreg, neatacate de insecte, cu atatvaloarea masei hectolitrice este mai mare.Impuritatile din masa de seminte oleaginoase ( sau cereale ) pot influenta masahectolitrica, in functie de natura lor. Prezenta paielor micsoreaza masa hectolitrica, intimp ce prezenta prafului, nisipului o maresc. In general, masa hectolitrica este maimare in cazul boabelor mici si mai mica in cazul boabelor mari, deoarece spatiuldintre boabe difera. O umiditate sporita a semintelor ( respectiv cerealelor ) determinade asemenea cresterea masei hectolitrice.Masa hectolitrica a semintelor de floarea-soarelui variaza intre 40 si 42 kg/hl.Figura 1. Balanţa hectolitrică : cilindru (1), cilincdru cu fund mobil (2), cilindru curol de pâlnie (3), cuţit (4), cutie de greutăţi (5), locaş (6).
 
 B ) Determinarea corpurilor straine :
Ceea ce ramane pe sita in urma cerneriise intinde pe o placa de sticla sau pe o hartie alba si cu ajutorul unei pensete se aleg boabele intregi, sanatoase si se separa cele trei categorii de corpuri straine :
Corpuri straine albe, constituite din boabele sparte ale culturii de baza, boabelealtor cereale decat cea considerate, pleava, paie,etc. ;
Corpuri straine negre, alcatuite din seminte de buruieni ( neghina,mazariche,etc. ), boabe putrezite, atacate de insecte, malurate, etc. ;
Corpuri straine nule, formate din praf, nisip, pamant, pietris sau impuritatimetalice ( se adauga si praful obtinut prin cernere ).
 Principiul metodei 
Metoda are la bază separarea corpurilor străine şi a seminţelor cu defecte şideterminarea masei fiecărei componente.
 Materiale necesare:
-trusă de site şi ciururi-balanţă electrică-pensetă, lupă,placă albă de faianţă sau hârtie albă, sticlă de ceas
 Modul de lucru:
-se cântăresc 100g din proba de analizat şi se cern printr-o sită deasupra unei plăci defaianţă albă ( hârtie albă).Impurităţile care au trecut prin sită (praful) seadună separat.-se întinde proba de analizat din sita de cernere pe o placă albă de faianţă sau hârtiealbă şi cu ajutorul unei pensete, se aleg seminţele atacate, încinse,rău formate, sparte,seminţele de buruieni, nisipul,pământul şi părţile uscate ale plantelor.-se cântăresc seminţele întregi şi sănătoase.
Calculul şi interpretarea rezultatelor 
I % =(m
1
-
 _ 
m
2
/m
1
)x100
în care:I%-procentul de impurităţim
1
-masa probei de analizat în gm
2
-masa seminţelor întregi şi sănătoase, în gRezultatele seexprimă în procente, cu două zecimaleSunt trei grade de infestare:-gradul I-când se găsesc până la 5 insecte/kg-gradul II-când se găsesc de la 6 până la 10 insecte/kg-gradul III-când se găsesc peste 10 insecte/ kg.
 
C ) Determinarea sticlozitatii :
In functie de compozitia chimica, semintele potavea in sectiune un aspect sticlos sau fainos. Bobul sticlos are un aspect cornos, cunuanta cenusie, lucios, deoarece substantele proteice in cantitate mai marecompleteaza spatiile dintre granulele de amidon. In bobul fainos, intre granulele deamidon se gasesc putine substante proteice, astfel ca aspectul bobului in sectiune estealbfainos, mat.Determinarea sticlozitatii se executa cu farinotomul. Exemplu : Graul sticlos estefolosit pentru fabricarea pastelor fainoase, iar cel fainos pentru paine.Figura 2. Descrierea modului de lucru cu ajutorul farinotomului

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Yoo George liked this
matteiayna liked this
demetrius22 liked this
John Honest liked this
Moisoiu Mihaela liked this
Marius Silion liked this
Petre Andreea liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->