Cap.1.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
1.1. Scurt istoric al liceului teoretic “Garabet Ibraileanu” Iasi

La 10 noiembrie 1899 se inaugurează cursurile clasei I a Şcolii de aplicaţie- Seminarul

pedagogic universitar, urmand ca in anul 1938, prin Legea „Armand Călinescu”
pentru organizarea învăţământului sa se infiinteze înfiinţeze Şcoala normala
superioara în vederea pregătirii viitorilor profesori. Astfel liceul de aplicaţie al
Seminarului pedagogic devine Liceu de aplicaţie a Şcolii normale superioare. In
1948, liceul de aplicaţie este transformat în liceu clasic, acesta urmand a fi
desfiintat , devenind scoala medie de 10 ani in 1955. Printr-o decizie a Secţiei de
Învăţământ i se dă denumirea de Şcoala medie nr.2 fete.
Mai tarziu,in 1962, şcoala se mută în actualul spaţiu situat în strada Oastei, nr.1 şi
prin Ordinul Ministrului, la cererea cadrelor didactice, primeşte denumirea de
Liceul Garabet Ibraileanu.
In 1977, printr-un Decret Prezidenţial liceul devine industrial cu profil mecanic şi
de construcţii hidrotehnice sub denumirea de Liceul Industrial Hidrotehnic
„Garabet Ibraileanu”. Pe lângă clasele cu profil hidrotehnic au mai funcţionat şi
cele cu profil filologie în lichidare, precum şi câte o clasă pentru fiecare treaptă, cu
profil de matematică-fizică.
Prin adresa M.E.Î. nr. 45816/15.11.1991 liceul redevine real-umanist sub
denumirea de Liceul Teoretic “G. Ibrăileanu”.Este demn de menţionat faptul că
acest liceu este singurul din Moldova care are profilul limbi clasice.
Ca bază materială, activitatea didactică se desfăşoară în: 25 săli de clasă, 3 cabinete
de informatică, câte un laborator de fizică, chimie si biologie, doua cabinete de
limbi moderne, un cabinet de limba si literatură română, de dezbateri, un cabinet de
psihopedagogie, un cabinet medical de medicină generală, un cabinet stomatologic,
o bibliotecă informatizată, cu aproape 23.000 volume, o modernă sală de sport si un
teren de sport.

1
Scoala participa la programe si proiecte internaţionale, cum ar fi: programul Comenius al
agenţiei Socrates, proiectul “scoală, familie, comunitate” al Centrului “Educaţia
2000+”, proiectul “Valente ale comunicării” cu şcoli din Suedia ş.a.
1.2. Obiect/ domeniu de activitate
În România, statul garantează fiecărui cetăţean dreptul la educaţie indiferent de sex, de
rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, fără nici o îngrădire ce ar putea
constitui o discriminare. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general
obligatoriu, in care este inclus si invatamantul liceal. Invatamantul de stat este gratuit
potrivit legii.
Unitatile de invatamant preuniversitar de stat sunt organizate si functioneaza in
conformitate cu Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si
completarile ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul persoanelor didactice, a
Legii finantelor publice nr. 500/2002, O.U.G NR.45/2004 privind finantele publice
locale.
Liceul Teoretic “Garabet Ibraileanu” Iasi este preocupat sa ofere tinerilor si adultilor din
judetul Iasi, inclusiv celor proveniti din medii defavorizate, sanse egale de educatie la
standardele UE.
1.3.Organizarea interna
Liceul Teoretic “Garabet Ibraileanu” este o institutie de invatamanat, de stat, gratuita si
este sub stricta coordonare a Inspectoratului Scolar al Judetului Iasi, care se afla la randul
sau in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
In cadrul Regulamentului de ordine interna al grupului scolar regasim prevederi specifice
unitatilor de invatamant si informatii concrete de desfasurare a activitatii in concordanta
cu normele legale, acesta fiind aprobat de catre Consiliul profesoral al unitatii.Aici gasim
repartizarea activitatii pe diferite compartimente a personalului precum si atributiile
acestuia:
• Personal de conducere:
- Director
- Director adjunct
- Contabil sef
- Secretar sef.

2
 • Personal didactic format din profesori, laboranti, instructori pentru pregatirea
practica;
• Personal didactic auxiliar format din: secretare, bibliotecar, ingineri de system;
• Personal administrativ: contabil, administrator;
• Personal nedidactic: intretinere si paza, ingrijitori scolari.
Conform legislatiei in domeniu conducerea institutiei este asigurata de catre Directorul
general, cei doi directori adjuncti, Consiliul de asministratie si de catre Consiliul
profesoral. In cadrul institutiei intre compartimente exista relatii de colaborare si/ sau
subordonare.
Directorul este subordonat In spectoratului Scolar Judetean reprezentat prin inspectorul
general scolar.Fisa postului si fisa de evaluare ale directorului sunt elaborate de
Ministerul Educatiei si Cercetarii.Directorul este Presedintele Consiliului de
Administratie.
Conform fisei postului, directorul are urmatoarele atributii:
- intocmeste programul managerial al institutiei pe care o conduce;
- de a coordona elaborarea proiectului de dezvolatre pe termen mediu al unitatii de
invatamant;
- poate lansa proiecte de parteneriat cu scoli similare in Uniunea Europeana sau din alte
zone;
- de a propune Inspectoratului Scolar Judetean proiectul planului de scolarizare aprobat
de Consiliul de Administratie.
Directorul efectueaza cel putin 120 de asistente la ore in decursul unui an scolar, astfel
incat fiecare cadru didactic va fi asistat cel putin o data pe an. La asistentele effectuate
sau la unele activitati ale catedrelor, directorul este insotit, de regula, de sefii de catedra.

In calitate de angajator, directorul unitatii de invatamant are urmatoarele atributii:

- incheie contracte de munca cu personalul nou angajat si aproba concediile de
odihna ale personalului;
- aproba concediul fara plata si asigura suplinirea cu personal;
- consemneaza in condica de prezenta absentele nemotivate ale personalului’
- numeste si elibereaza din functie personalul, conform legislatiei;

3
 - aproba fisa postului pentru fiecare salariat;
- aproba la cererea personalului trecerea de la o gradatie la alta sau de la o treapta la
alta in conditiile preavazute de lege;
- comunica Inspectoratului Scolar Judetean cadrele ramase disponibile pentru anul
scolar urmator, in vederea scoaterii la concursul de titularizare.
In calitate de ordonator tertial de credite bugetare, are urmatoarele atributii:
• intocmeste impreuna cu contabilul bugetul de venituri si cheltuieli, si
raspunde de executia bugetara;
• raspunde de utilizarea, pastrarea si monitorizarea bazei materiale a unitatii pe
care o conduce;
• se preocupa de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu
finantare interna;
• raspunde de intocmirea lunara a statelor de plata a drepturilor salariale ale
salariatilor;
• se preocupa de atragerea resurselor extrabugetare, precum: sponsorizari,
donatii, prestari de servicii, cursuri de reconversie profesionala,
consultanta,etc.;
• la solicitarea Inspectoratului Scolar Judetean sau al Ministrului Educatiei si
Cercetarii , directorul scolii inainteaza un raport general privind actvitatea din
unitatea pe care o conduce, starea invatamantului comparativ cu anii scolari
anteriori.

Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în

domeniile curricular, extracurricular, al programelor de dezvoltare a şcolii, de activitate
cu comunitatea locală, politică salarială, financiară, de personal, administrativ.
Componenţa 11-21 membri(2/3 din membri vor fi cadre didactice)
• directorul
• directorii adjuncţi
• contabilul şef
• responsabilii ariilor curriculare

4
 • reprezentanţii aleşi ai părinţilor
• reprezentanţii aleşi ai elevilor
• reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii
locale
• membri ai organizaţiei sindicale reprezentative la nivel naţional( cu
statut de observator)
Atributiile Consiliului de administratie sunt urmatoarele:
- raspunde de utilizarea, pastrarea si modernizarea bazei materiale a unitatii de
invatamant, coordoneaza activitatea din internat si cantina;
- de a numi dirigimtii pe clase;
- de a numi sefii de catedra si a comisiilor metodice;
- de a propune spre vot in cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de
administratie;
- de a elabora proiecte de incadrare pe disciplinele de invatamant;
- raspunde de aplicarea planului de invatamant prin intermediul sefilor de catedra si a
sefilor de comisii metodice;
- de a coordona activitatile de pregatire organizate de cadrele didactice cu rezultate
deosebite;
- elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al scolii şi urmăreşte respectarea
lui de către toţi elevi şi întregul personal al scolii;
- analizează abaterile săvârşite de personalul şcolii în instituţie şi în afara ei şi propune,
după caz sancţiuni conform Statutului personalului didactic;
- aprobă, pe baza propunerilor şefilor de catedre metodice şi a responsabililor
compartimentelor funcţionale acordarea salariului de merit şi a primelor lunare pentru
personalul scolii;
- asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi funcţionarea
învăţământului de stat
- elaborează oferta educaţională a şcolii
- elaborează Regulamentul de Ordine interioară
- elaborează criteriile de acordare a salariului si a gradaţiei de merit, precum şi de
acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi

5
- elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale
- elaborează proiectul managerial al şcolii, fisele posturilor pentru angajaţii
- şcolii, schema de salarizare conform indicilor cuprinşi in Legea 154/1998.
- reglementează planul financiar al unităţii şcolare
Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar
directorul sau membrii acestuia.
Secretarul sef este desemnat de Consiliul de administraţie, participa la şedinţe,
întocmeşte procese verbale dar nu are drept de vot.
Secretarul îndeplineşte următoarele sarcini: conduce operaţiunile de înscriere a elevilor,
verificând actele şi completând registrul de evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă
şcolară (elevii), cataloagele, registrul matricol; întocmesc lucrările administrative privind
începerea anului şcolar, încheierea semestrelor, încheierea anului şcolar şi organizarea
examenelor de orice fel; completează foile matricole, certificatele de absolvire şi ţine
evidenţa elevilor; păstrează dosarele cu actele elevilor; se îngrijeşte de procurarea şi
păstrarea documentelor privind legislaţia şcolară; întocmeşte şi trimite la termenele
stabilite situaţiile statistice şcolare.
Din programul managerial al şcolii, aprobat de Consiliul Profesoral şi Consiliul
pentru curriculum, rezultă principiile, criteriile de ordonare şi indicatorii de performanţă
ai activităţii celorlalte comisii, organizate la nivelul şcolii.
Consiliul Profesoral se întruneşte ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar
pentru a armoniza cerinţele educaţionale ale cadrelor didactice, evaluarea progresului
şcolar şi comportamental al fiecărui elev, stabilirea de masuri în acest sens, precum şi
pentru a propune sancţiuni sau recompense elevilor în cauză. Consiliul analizează
situaţia şcolară a fiecărui elev, volumul temelor pentru acasă, stabileşte măsurile
recuperatorii pentru fiecare elev cu un ritm mai lent de învăţare, precum şi activităţile
suplimentare pentru elevii de performanţă.
Intre principalele atribuţii ale consiliului profesoral se mai amintesc: stabileşte notele la
purtare sub şapte; decizia şi motivarea notei sunt prezentate de diriginte prin raport
scris, consiliului profesoral după ce au fost aprobate de director; aplică sancţiunile
prevăzute la articolele e-h; colaborează cu comitetul de părinţi al clasei în vederea
realizării unei influenţe educative unitare.

6
Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie. Hotărârile
consiliului se iau cu majoritate de voturi şi ele devin obligatorii după aprobarea lor de
directorul şcolii.
Comisia diriginţilor: dirigintele clasei. În scoala, activitatea instructiv-educativă
a fiecărei clase este coordonată de profesorul diriginte numit de directorul şcolii dintre
cadrele didactice de prestigiul şi experienţa care predau la clasa respectivă. Sarcina de
diriginte este obligatorie.
Dirigintele îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor defalcate din planul de
coordonare a activităţii în scoala, a programelor trimestriale, a obiectivelor care decurg
din Programa activităţii educative elaborată de Ministerul Învăţământului şi a
problemelor ridicate de specificul muncii cu clasa sa. Pe această bază, dirigintele, după
consultarea elevilor, alcătuieşte planificarea semestriala care cuprinde toată gama
activităţilor de dirigenţie tematica orelor respective precum şi obiectivele urmărite prin
temele planificate.
Catedra metodică; şeful de catedră.
Toţi profesorii şi maiştri instructori ai scolii care predau aceeaşi disciplină de învăţământ
constituie catedra metodică. Aceasta poate avea cel puţin trei membri. În caz ca nu se
întruneşte numărul necesar ea poate fi constituită din personal didactic de la mai multe
scoli sau cu specialităţi înrudite de la aceeasi scoala.
Şeful catedrei metodice este numit de directorul scolii , de regulă cu consultarea
membrilor săi. Şeful de catedră împreună cu colegii săi de specialitate este obligat ca la
prima şedinţă dinaintea începerii anului şcolar să analizeze conţinutul programei de
învăţământ la disciplina respectivă, repartizarea conţinutului pe capitole, subcapitole şi
teme, punând accent deosebit pe cunoaşterea şi găsirea modalităţilor corecte de realizare
a obiectivelor generale şi specifice ale programei şi pe cunoaşterea , însuşirea şi adaptarea
la specificul scolii, al fiecărei clase, a precizărilor orientative de ordin metodic. Şedinţele
catedrei metodice se ţin după o tematică aprobată de directorul şcolii sau ori de câte ori se
consideră necesar de membrii săi sau de director.

7
 Ministerul
EducatieiCercetarii
(OPC)

Inspectoratul General
al ISJ, Iasi(OSC)

Directorul
Lic.Teor.”G.Ibraileanu
”, Iasi (OTC)

Relatii ierarhice din perspectiva finantarii din Bugetul de stat, Bugetul asigurarilor
sociale de stat, Bugetul Asigurarilor de sanatate

Presedintele
Consiliului Local
Primarul
mun.Iasi(OPC)

Directorul
LLic.Teor.”G.Ibrailean”,
Iasi (OTC)

8
 Relatii ierarhice din perspectiva finantarii din Bugetul local al mun.Iasi

FIŞA POSTULUI

Numele şi prenumele…………………………………………………………

Adresa…………………………………………………………………………

Funcţia………………………………………………………………………...

Profesia………………………………………………………………………..

Studii………………………………………………………………………….

Este subordonat……………………………………………………………….

Colaborează cu………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………...

Am luat la cunoştinţă,
(nume şi prenume)…………………….
Semnătura…………………………..

9
Personalul didactic are urmatoarele atributii ce le revin direct prin Legea nr.128/1997 –
Statutul personalului didactic:
• de a elabora programe de activitati semestriale si anuale;
• de a realize o selectie a manualelor alternative din oferta educationala elaborate de
Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului, in concordanta cu curriculumul
national;
• de a stabili si elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor;
• de a analiza periodic performantele scolare ale elevilor si de a lua masuri
amelioritoare atunci cand este necesar;
• de a realize pregatirea suplimentara a elevilor;
• de a intocmi de catre seful de catedra a fisei postului pentru toti membrii catedrei;
• seful de catedra sa evalueze activitatea fiecarui membru al catedrei si de a
propune Consiliului de administratie calificativele semestriale si pe cele anuale;
• de a organiza si de a participa la activitati de formare continua;
• de a respecta diferite atributii de ordin administrative stabilite prin fisa postului.
Personalul auxiliar este format din 3 secretare, bibliotecar, laboranti. Personalul din
cadrul acestei structuri este subordonat directorului unitatii de invatamant si are relatii de
colaborare cu cadrele didactice, cu compartimentul contabilitate si administrative.
Sarcinile personalului didactic ajutător(pedagog şcolar, laborant, tehnician,
bibliotecar) se stabilesc potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a
compartimentelor în care lucrează (cămin, laborator, bibliotecă). Pentru fiecare funcţie
stabilită prin statul de funcţii se întocmeşte fişa postului în trei exemplare, semnată de
salariat şi directorul unităţii. Primul exemplar rămâne la conducătorul unităţii împreună
cu regulamentul de ordine interioară, exemplarul 2 la biroul contabilitate-secretariat, iar
exemplarul 3 se aduce la cunoştinţa celui în cauză, semnându-se totodată de luare la
cunoştinţă şi primele două exemplare.
Personalul nedidactic este format din :

10
 a) personal administrative: contabil sef, casier;
b) personal de ingrijire;
c) personal de paza;
d) 3 muncitori.
Personalul secretariatului liceului este format din 3 secretari si un secretar sef. Acesta
colaboreaza cu contabilul sef, dirigintii claselor, cadrele didactice, administratorul.
Bibliotecarul colaboreaza cu cadrele didactice, dirigintii claselor, pedagogul,
compartimentul contabilitate, secretariat.
Serviciul contabilitate este subordonat ierarhic unitatii de invatamant iar, din punct de
vedere functional, conducatorului departamentului financiar- contabil al Inspectoratului
Scolar Judetean.Acesta asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii
financiar-contabile a unitatii de invatamant. Acest serviciu este condos de catre contabilul
sef a carui denumire a fost schimbata in administrator financiar patrimoniu.
Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi funcţionare a
unităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În acest sens are următoarele atribuţii:
 angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială.
 întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare, extrabugetare, la
termenele şi în condiţiile prevăzute de lege.
 urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele
clasificaţiei bugetare.
 întocmeşte acte justificative şi documente contabile cu respectarea formularelor
şi regulilor de alcătuire şi completare în vigoare.
 efectuează sau organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru
şcoală, cantină, internat şi pentru unităţile din subordine, atât sintetic cât şi
analitic şi are în vedere ca evidenţa să fie ţinută la zi.
 întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin
conturi bancare, pentru urmărirea debitorilor şi creditorilor.
 organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte personalul în
vederea efectuării corecte a operaţiunii corecte de inventariere.
 instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale.

11
  întocmeşte şi execută planul de salarii al unităţii, în conformitate cu statul de
funcţii al unităţii.
 urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind salarizarea şi
drepturile personalului didactic şi tehnico-administrativ.
 duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială, disciplinară şi
administrativă a salariaţilor.
 întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice precum şi contul de
execuţie bugetară.
 verifică statele de plată, indemnizaţiile de concedii de odihnă, statele de plată ale
burselor, listele de avans chenzinal.
 verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume în limitele de competenţă
stabilite de lege.
 întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri.
 întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar
pentru alimente şi materiale de curăţenie şi anual pentru mijloace fixe.
 clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli, documente contabile,
fişe, balanţe de verificare.
 îndeplineşte orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conducătorul
unităţii sau stipulate expres în acte normative.
Conducerea serviciului administratie în unităţile şcolare este încredinţată în raport
cu mărimea unităţii funcţiei de şef serviciu aprovizionare – administrativ sau
administrator unitate şcolară, care îndeplineşte următoarele funcţii: rezolvă cu conducerea
unităţii toate problemele ce revin sectorului administrativ-gospodăresc;coordonează ,
îndrumă şi controlează munca angajaţilor din subordine; răspunde de înzestrarea şi
aprovizionarea claselor, laboratoarelor, căminului de elevi, cantina şcolară;răspunde de
administrarea cantinei şcolare, face propuneri pentru alcătuirea meniurilor pe care le
supune conducerii unităţii, întocmeşte lista zilnică de alimente; asigură buna funcţionare
a internatului de elevi cu scopul de a realiza condiţiile necesare de întreţinere; ţine
evidenţa operativă a sumelor datorate de elevii nebursieri pentru regie de cămin şi cantină
sau contravaloarea meselor servite şi predă contabilităţii sumele de încasat, atunci când
şcoala nu are post de casier.

12
Organigrama Liceului Teoretic „Garabet Ibraileanu”, Iasi

13
 Consiliul de Director general
Consiliul profesoral
administratie Directori adjuncti

Personal nedidac. Comitet Consiliul de

Personal didactic
auxiliar parinti conducere elevi

Comitet parinti pe
Contabil Bibliotecar Sef catedra clase
sef

Laboranti Profesori
Secretar sef
secretari

Administrator
personal de ingrijire
personal paza
- personal muncitor

1.4. Relatii interne din cadrul liceului

14
 Conducerea scolii este asigurata de catre Directorul General al liceului, ajutat de
cei doi directori adjuncti care se afla in subordinea sa, impreuna cu Consiliul Profesoral si
de Consiliul de Administratie.
Intre compartimentul contabilitate si secretariat exista relatii determinate de
circuitul urmatoarelor documente: documente privind salariile- declaratia CAS, declaratia
CASS, declaratia Somaj, impozitul pe salarii; proiectul de buget, bilantul contabil,
borderou retineri. Aceste documente dupa ce au fost inregistrate de catre secretariat
trebuie sa fie semnate si aprobate de catre directorul institutiei.
Administratorul trebuie sa depuna la contabilitate note de receptie si de constatare
prin care se inregistreaza receptia valorilor materiale, a materialelor refolosibile rezultate
la receptie, factura fiscala care insoteste produsele cumparate, note contabile pentru
operatiuni care nu au justificare in contabilitate, lista cu oferte primite de la furnizori,
borderoul de predare a documentelor.
Dupa ce a fost aprobat statul de plara cu salariile, precum si cheltuielile de
deplasare de catre director, contabilul trimite la casierie un ordin de plata a acestora. La
randul sau casierul trebuie sa depuna la contabilitate registrul de casa, dispozitia de
plata/incasare catre casierie si chitante.
Administratorul trebuie sa stabileasca sectoarele si sarcinile de lucru a
personalului aflat in subordinea sa si sa asigure necesarul de materiale pentru
desfasurarea activitatilor acestora din urma. De asemenea administratorul primeste lista
de materiale necesare laborantului pentru organizarea orelor. Laborantul desfasoara
aceasta activitate dupa ce a fost informat de catre profesor de materialele necesare pentru
buna desfasurare a orelor de curs.
Profesorii trimit rapoarte de activitate periodic directorului iar acesta trebuie sa
asiste la ore atunci cand profesorii sustin diferite examene sau au inspectii din afara
scolii.

1.5.Relatii cu exteriorul
Personalul din cadrul liceului intra in contact cu urmatoarele categorii:

15
a) institutii : Primaria mun. Iasi, Inspectoratul Scolar Judetean, Trezoreria
mun. Iasi, Directia Generala a Finantelor Iasi, Casa Corpului Didactic,
CAS,CASS,ETC.
b) furnizori: RAJAC Iasi, Electrica Iasi, furnizori de alimente,materii
prime, societati care se ocupa cu reparatii capitale si curente.

Flux informational extern

16
 Ministerul Educatiei
Cercetarii si
Tineretului

Agenti
economici Circulare

Anunturi Inspectoratul Scolar CAS,CASS,

locuri de Judetean, Iasi AJOFM
munca
Ordin,
adrese,aprobari Declaratii
Proiectul de buget
, monitorizare oblig. de
Necesarul de fonduri
cheltuieli, plata, fise
Sit.statistica
burse pentru fiscale
elevi strainietc.
Sprijin material straini,etc.

Comitet parinti Lic.Teor. “G.Ibraileanu”

Obligatii de
Facturi

plata

Ordine de
Contract prestari

plata
servicii

Directia generala a
finantelor publice
Extras de
cont
Aproba bugetul
Trezoreria Ofera finantare

Primaria
Furnizori burse elevi
salarii
cheltuieli
capitale

1.6. Structura si evolutia principalelor venituri si cheltuieli la Lic.Teor.G.Ibraileanu

in perioada 2004-2006

17
 Bugetul de venituri si cheltuieli
Nr.crt Denumire Cod clasificatie Valori Valori Valori
indicatori bugetara realizate realizate realizate
financiari 2004 2005 2006
I Venituri 14894 15421 15811
bugetare
1 Buget de stat 57.01.0457.01.0 4936 5112 5262
4
2 Buget local 57.02.04 9865 10188 10328
3 Buget asig.soc.de 93 121 221
stat 61.04.10
4 Bug.fond.de
sustinere a invat. 57.19.04 - - -
de stat
II Venituri 260 275 290
extrabugetare
1 Donatii si 40.03 260 275 290
sponsorizari
III Cheltuieli 01 17004 17231 17420
curente
1 Cheltuieli de 02 12724 12874 12965
personal
2 Cheltuieli 2735 2855 2890
materiale si 20
servicii
3 Transferuri 38 1545 1502 1565
IV Cheltuieli de 70 1271 1432 1562
capital
1 Investitii ale 72 1271 1432 1562
inst.publice

Din analiza bugetului pe cei 3 ani, observam o crestere a finantarii din cadrul bugetului
statului precum si din cadrul bugetului local.
In ceea ce priveste sumele alternative de finantare ale grupului scolar se remarca o
tendinta de crestere, pe fondul insuficientei sumelor alocate.
In ceea ce priveste cheltuielile pe care institutia este nevoita a le efectua, se observa o
crestere ale acestor valori, in special a cheltuielilor de personal, acestea detinand o
pondere covarsitoare in cadrul cheltuielilor efectuate de catre liceu.

Cap.2.Fundamentarea indicatorilor financiari la Lic.Teor. „G.Ibraileanu”

18
 2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor
bugetare
Institutiile publice au obligatia conform Legii finantelor publice 500/2002 de a intocmi
propriile balante fnanciare inaintea proiectului de buget pentru ca acestea surprind
intreaga activitate a institutiei prin indicatori de cheltuieli care vor fi folositi la intocmirea
bugetului.
In balantele financiare ale institutiilor publice, veniturile prevazute vor fi indreptate spre
bugetele publice sau vor sustine, in sensul acoperirii, o parte din cheltuielile publice
aprobate sau o suplimentare a acestora. Pentru fundamentarea cheltuielilor inscrise in
bugetul de venituri si cheltuieli, institutiile folosesc norme metodologice elaborate de
Ministerul Finantelor, completate prin instructiuni- cu caracter complementar, emise de
ordonatorul principal de credite, prin care se accentueaza in plan tehnic specificul
documentului.
La nivelul institutiilor de baza: gradinite, scoli, licee, conduse de ordonatori tertiari de
credite bugetare, privind activitatea proprie, dimensionarea previzionala a cheltuielilor de
inscris, mai intai in bugetul de venituri si cheltuieli, si apoi in alte balante financiare prin
centralizare, se deruleaza procedural in stransa legatura cu subdiviziunile operative ale
cadrului comun al clasificatiei conform cu subdiviziunile articole si aliniate.
In cadrul institutiei de baza, activitatea trebuie sa se bazeze pe existenta unui buget
propriu de venituri si cheltuieli care trebuie sa fie echilibrat si realizat in conditii de
autonomie.
Normele Metodologice din HG nr.538/2001 prevad ca intocmirea bugetului propriu intra
in responsabilitatile fiecarei institutii de invatamant preuniversitar, bugetul se intocmeste
de catre fiecare unitate de invatamant cu personalitate juridica.Fiecare unitate de
invatamant isi desfasoara activitatea pe baza bugetului propriu aprobat in conditiile Legii
Finantelor Publice, cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea
fondurilor publice.
Unitatile de invatamant preuniversitar trebuie sa organizeze distinct evidenta contabila
proprie, iar directorul unitatii trebuie sa indeplineasca integral atributiiler de ordonator
tertial de credite.

19
Fondurile alocate institutiilor de invatamant pot proveni de la bugetul local, bugetul de
stat, venituri proprii.Acestea se regasesc in conturile acelei institutii de invatamant, centru
de executie bugetara de la Trezoreria Finantelor Publice sau de la bancile comerciale cu
care scoala intra in contact.
In derularea procesului bugetar, prima etapă este elaborarea proiectului de
venituri şi cheltuieli, proces laborios şi îndelungat deoarece întotdeauna cerinţele de
resurse bugetare sunt mai mari decât posibilităţile de acoperire a acestora.
Pornind de la obiectivele politicii financiare, problema centrală a elaborării proiectului de
buget o constituie punerea în concordanţă a cerinţelor de resurse cu posibilităţile de
asigurare a acestora, stabilirea acestei concordanţe putând impune chiar ajustarea
programelor de activitate sau renunţarea la unele acţiuni, în raport cu unele constrângeri
de natură financiară.În dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în buget se
foloseşte metoda evaluării directe, prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit
şi fiecare categorie de cheltuială. În acest scop, se are în vedere execuţia preliminată pe
anul în curs şi o evaluare a cheltuielilor cu programe propuse a fi realizate în anul
următor, ca şi a surelor din care aceştia vor fi finanţaţ, conform prevederilor Legii
Finanţelor Publice, care nu permit înscrierea în Buget şi aprobarea cheltuielilor fără
stabilirea resurselor din care urmează a fi executate.
In ceea ce priveste fundamentarea proiectelor de bugete publice la institutiile de
invatamant se au in vedere specificul activitatii de la nivel de liceu de catre indicatorii
fizici:
1) Individualizarea indicatorilor fizici ai activitatii la nivel micro si macroeconomic
Pentru identificarea, asezarea si localizarea indicatorilor fizici reprezentativi pe
domeniu de activitate- invatamant, sarcina le revine ministerelor sau institutiilor
centrale. Acesti indicatori evidentiaza dimensiunile activitatii derulate, continuitatea
ei, nivelul la care pot fi angajate sume de bani din fonduri publice.
In invatamantul preuniversitar se stat avem:
- indicatori sintetici generali: numarul de cadre didactice, retributia medie
lunara a personalului pe fiecare categorie de personal
- indicatori sintetici specifici: numarul mediu de elevi, cheltuiala medie
anuala/ elev inscris, numarul de burse din invatamant, perioada de

20
 acordare a bursei in cadrul invatamantului liceal- luni, cheltuiala medie
anuala de intretinere si functionare/ elev din invatamant, cheltuiala medie
anuala cu retrubutiile/ elev din invatamant.
2) Situatia anului de baza
Anul de baza apare prezent cu consemnari de date pornind de la indicatorii
mentionati. In acest sens sunt fixate doua repere de comparatie pentru anul de baza:
executia certa pana la o data si executia preliminara a anului de baza. Se ia in considerare
situatia anului de baza pentru continuitatea activitatii, situatia indicatorilor din anul curent
reprezentand suportul de calcul pentru prefigurarea indicatorilor din anul urmator.
3) Norme si normative in determinarea indicator
Cadrul juridic presupune luarea in considerare a actelor normative ce produc efecte
direct sau indirect asupra activitatii finantate din buget. Acesta poate fi structurat in acte
normative cu caracter general si acte normative specifice domeniului. Specificitatea din
punct de vedere juridic are ca principala sustinere legislatia privind Finantele Publice,
Legea Bugetului de Stat, hotararile Consiliului local pentru anul de baza cu referire la
activitatea bugetara, acte institutoare de venituri bugetare- impozit pe salarii, impozit pe
profit, acte normative complementare.
In practica financiara se utilizeaza metoda normativa „standard cost” ca instrument de
lucru pentru analiza, diagnoza, proiectarea bugetara si urmarirea eficienta a
managementului financiar.

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile bugetare

Veniturile bugetare din institutiile de invatamant exprima mijloace banesti de

incasat potrivit cu cadrul legal de actiune.Pentru realizarea bugetului de venituri si
cheltuieli se iau in considerare o serie de criterii: baza legala a veniturilor- acestea trebuie
sa fie reglementate printr-un act normativ; executia preliminara pentru anul de baza-
executia certa pentru o anumita perioada de timp si executia probabila pana la sfarsitul
anului,corectata cu eventuale influiente; analiza si studierea comparativa a veniturilor
realizate pe total, pe structura si in dinamica- analize si studii privind evolutia veniturilor
pe intervale mari de timp.

21
 Veniturile apar prezente in structura bugetului de venituri si cheltuieli ale
institutiei in cadrul unui singur capitol bugetar, defalcat pe subcapitole, unde ordonarea si
codificarea se fac grupat, pe sectoare de activitate.
Din punct de vedere metodologic, cu incadrare in clasificatia indicatorilor
financiari, fiecare institutie publica centrala, respectiv ordonatorii principali de credite
bugetare au obligatia sa stabileasca inainte de inceperea anului financiar, categoriile de
venituri pe care institutiile din subordine le pot obtine.
Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizează în concordanţă cu
cerinţele etapelor de dezvoltare economico-socială şi ale egalizării condiţiilor de educare
a membrilor societăţii conducând la creşterea resurselor alocate acestuia. Astfel,
planificarea cheltuielilor pentru actiunile de invatamant are la baza indicatorii aprobati
pentru anul de plan. Indicatorii pentru activitatea de invatamant sunt numarul unitatilor
de invatamant pentru fiecare tip de scoala, numarul de elevi care sunt
scolarizati( contingentul). Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste in fiecare an planul
de scolarizare pe forme si tipuri de unitati, in care sunt cuprinsi indicatorii pentru anul
respectiv. Numarul elevilor care vor fi scolarizati intr-un an de invatamant se determina
pornindu-se de la numarul de elevi existent la finele anului scolar precedent, din care se
scad absolventii ultimului an de studiu si se adauga numarul elevilor care vor incepe
procesul educativ.
Pentru fundamentarea cheltuielilor se au in vedere următoarele criterii:
• Bază legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de
venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un
act normativ;
• Execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale
influenţe;
• Analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în
dinamică;
• Preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au
repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;

22
 • Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care
sunt actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
La nivelul institutiilor de invatamant, structura cheltuielilor au ca principala
componenta plata salariilor si a drepturilor assimilate, fiind urmata de cheltuielile de
intretinere si de cele cu plata burselor.
Prin realizarea proiectului de buget se urmareste previzionarea in mod correct,
modul si nivelul de constituire si alocare a resurselor pentru desfasurarea in conditii cat
mai bune a activitatii in invatamantul preuniversitar si se are in vedere reducerea
chheltuielilor sau cel putin incadrarea acestora in limitele stipulate de normele in vigoare.
Cheltuielile curente de la nivelul scolii se delimiteaza pe doua titluri principale:
Titlul I- cheltuieli de personal
Titlul II- cheltuieli materiale si de servicii

2.2.1Cheltuielile de personal
Cheltuielile de personal ocupa cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul
institutiei de invatamant. Aceste cheltuieli sunt reglementate de catre
Titlul I. Cheltuielile de personal sunt urmatoarele:
10 Cheltuieli cu salariile
10.01 Salarii de baza
10.02 Salarii de merit
10.03 Indemnizatii de conducere
10.04 Spor de vechime
10.05 Sporuri pentru conditii de munca
10.06 Salarii platite cu ora, plati pentru ore suplimentare
10.07 Fond de premii
10.08 Alte drepturi salariale
13 Cheltuieli- contributia la asigurari sociale de stat
Cheltuieli- contributia pentru constituirea fondului pentru plata
ajutorului de somaj
Deplasari, detasari, transferuri
13.01 Deplasari, detasari, transferuri in tara

23
 13.02 Deplasari in strainatate
14 Contributia pentru constituirea fondului de asigurari sociale de
sanatate.

Costul standard pe elev/ prescolar este baza de calcul a fondurilor alocate

institutiilor de invatamant de la si prin bugetele locale.
Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar pe baza unor
indicatori conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei si
Cercetarii si aprobate prin hotarare a guvernului determina costul standard pe elev.
Nivelul costului standard pe elev/ prescolar se aproba de catre Ministerul Educatiei si
Cercetarii, cu consultareapartenerilor sociali si a structurilor associative ale autoritatilor
administratiei publice locale.
Costul standard pe elev sau prescolar este determinta pentru fiecare nivel de
invatamant: filiera, profil, specializare, domeniu.
Criterii care stau la baza analizei costului standard pe elev:
- numarul de posturi/ catedre legal constituite;
- limba de predare;
- alti indicatori specifici activitatii de invatamant;
- calitatea personalului de educatie si formare profesionala.
Nivelul costului standard , respectiv al fiecarei categorii de cheltuieli aferente
finantarii de baza este determinat de indicatori fizici de consum de resurse umane si
materiale stabilite prin legi si hotarari ale guvernului sau prin acte normative elaborate de
ministerele si institutiile centrale de specialitate. Acesti indicatori sunt: numarul de elevi
pe clasa, numarul de norme didactice pe clasa, nivelul salariilor cadrelor didactice,
stabilite prin lege de normele de consum si energie electrica si termica si de preturile
materialelor si serviciilor „ consumate” pentru buna desfasurare a procesului instructiv-
educativ din scoala.
Precizari:
Costul standard nu este un criteriu unic de alocare a fondurilor catre unitatile de
invatamant, acesta fiind un cost de referinta, orientativ. Intensitatea cu care acesti factori
cer unele abateri ale costurilor pe elev de la costurile standard difera de la o zona

24
geografica sau administrativa la alta si de la o unitate de invatamant la alta chiar in cadrul
unei singure localitati.
Calculul costului standard:

Ch p + Ch ms + Ch perf
CS =
Nr .elev.scl

C S = cost standard pe elev/ prescolar

Ch p = cheltuieli de personal
Ch ms = cheltuieli materiale si servicii

Ch perf = cheltuieli de perfectionare a personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal:

ch *pd + ch *pnedid + ch *paux + chv buget + chdepl

**

Ch p =
nr .elev .scl

Ch pd = drepturi salariale pentru personalul didactic

ch pnedid = drepturi salariale pentru personalul nedidactic
ch paux = drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliary
chv buget = viramente bugetare
ch depl = cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului
* = salarii de baza aferente personalului angajat conform ariei curiculare si
sporurile aferente conform legii
** = 0,33% aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajat-
personal didactic, nedidactic si didactic auxiliar.
Contingentul mediu (Cm)
Plasarea in perioade calendaristice diferite a activitatilor didactice- prin anul
scolar, pe de o parte, si a exercitiului financiar- prin anul calendaristic, pe de alta parte,
reprezinta un alt aspect particular in fundamentarea cheltuielilor. Se impune o trecere de
la anul scolar la cel bugetar luand in calcul numarul beneficiarilor.

25
 I n * t n + I n +1 * t n +1
Cm =
12

I n = numarul de elevi, studenti, scolari, etc., din anul de baza care continua activitati

didactice in anul de referinta bugatara- anul de plan;

tn = numarul lunilor din anul de plan in care I n isis desfasoara activitatea didactica
potrivit programelor de invatamant: de regula, pentru invatamantul superior poate fi 7sau
7.5 iar pentru invatamant preuniversitar t n poate lua valori ca 6,5; 7;
I n +1 = numarul beneficiarilor din invatamant aflati in activitatile specifice la incepututl

noului an scolar;
t n +1 = numarul lunilor prevazute in anul bugetar de referinta pentru I n +1 - 3 pentru
invatamantul superior,de regula; 3,5 pentru invatamant preuniversitar.
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat
precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al
asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie.
Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
• numărul de personal angajat (N);
• salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizaţia de conducere (IC) + salariul de
merit (SM) + indemnizaţia pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS)
conform statutului de funcţii;
• număr ore suplimentare (OS);
• contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –19,5% la fondul de salarii;
• contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate –6% la fondul de salarii;
• contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj –2% la fondul de salarii.
Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoană “X” se determină astfel:
CHsal. = ST + IC + SM + ISV + AS + OS

Fondul brut de salarii (FBS):

26
 n
FBS = ∑ CH SAL
n= 1

Cheltuieli cu asigurările sociale:

CH CAS = FBS * 19,5%

Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate:

CH.fsan. = FBS * 6%

Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj:

CH.fsom. = FBS * 2%
Pentru personalul angajat pe perioade determinate cu contract de colaborare, indicatorii
de calcul sunt:
- numărul de colaboratori (N) ;
- indemnizaţia de colaborare (I);
Cheltuielile cu plata colaboratorilor:
CH.colab. = N * I
În situaţia în care angajaţii au de îndeplinit misiuni de serviciu în altă localitate şi este
necesară deplasarea acestora pe perioada delegării, detaşării se acordă următoarele
drepturi:
• între localităţi;
• decontarea cazării;
• decontarea altor diurna în condiţii legal stabilite;
• decontarea transportului cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii
de serviciu.

Exemplu de calcul
Pt profesori:

27
Salariul de incadrare la cadre didactice contine si sporul de fidelitate si sporul de stres, in
cuantum de 3-6% pentru fiecare, conform grilei de salarizare
La salariu de incadrare se adauga:
-salariu de merit (daca nu primeste gradatie de merit), gradatie de merit, spor de
periclitate, indemnizatie de conducere, dirigentie, plata cu ora, spor vechime, bonus de
2% de la stat
1. Spor de periclitate se acorda tuturor angajatilor pe baza legii invatamantului, in valoare
de 15% din salariul de incadrare
1147 * 0,15 = 172
2.Salariul de merit se acorda la decizia consiliului de conducere a unitatii (director, cate
un profesor de specialitate, contabil) si are valoare de 15% din salariul de incadrare la
care se adauga sporul de periclitate
1147 + 172 = 1319 ; 1319 * 0,15 = 198
3. Atestatul de gradatie de merit se acorda de inspectoratul scolar in urma unui examen,
in cuantum de 25% din salariul de incadrare. Cei care primesc aceasta gradatie nu mai pot
primi salariu de merit
1147 * 0,25 = 287
4. Indemnizatia de conducere se poate acorda unui numar de pana la 10% din personalul
angajat, din primele 3 categorii, in valoare de 25% pt profesori (inclusiv director) si 20%
pentru celelalte categorii de personal
1147 * 0,25 = 287
1147 * 0,20 = 230
5. Dirigentie se acorda profesorilor diriginti, in valoare de 15 – 25% din salariul de
incadrare + salariul de merit (daca este cazul) in functie de vechimea cadrului didactic
( Salariu de incadrare + salariu de merit) * 15% / nr de ore de dirigentie pe luna * nr de
zile in care se tine efectiv ora de dirigentie
1147 + 198 = 1345; 1345 * 0,15 = 202.
Daca se taie una sau mai multe ore de dirigentie sa imparte suma (202) la nr de ore din
luna respectiva si se inmulteste cu numarul de ore efectuate

6. Plata cu ora se acorda doar cadrelor didactice dupa urmatoarea formula:

28
Salariul de incadrare / nr de ore din norma respectiva (norma per materie) * nr de ore
peste norma
1147 / 55 * 16 = 334
7. Spor de vechime se calculeaza la suma rezultata din: salariu de incadrare,
indemnizatie de conducere, gradatie de merit (sau salariu de merit – dupa caz) si spor de
periclitate la care se adauga un coeficient intre 5 – 25 % in functie de numarul de ani
impliniti.
1147 + 287 + 287 + 172 = 1893; 1893 * 0,25 = 473
8. Bonusul de 2% se acorda la salariul brut realizat in luna respectiva.
1147 + 172(s periclitate) + 287 (gradatie) + 287 (ind de conducere) + 202(dirigentia) +
334(plata cu ora) + 473 (s vechime) = 3099 * 0,02 = 62
Rezulta salariul brut de 3161 lei
Retineri din salariul brut pentru contributiile la bugetele de stat.
CASS – procent de 6,5% din salariul brut 3161 * 6,5 % = 205
CAS – procent de 9,5% din salariul brut 3161 * 9,5% = 301
FS – procent de 1% din salariul de incadrare (inclusiv sporurile care fac parte din salariul
de incadrare si anume gradatia de merit(nu si salariul de merit), sporul de periclitate,
indemnizatioa de conducere, dirigentia si bonusul de 2%). Nu intra sporul de vechime,
salariul de merit, plata cu ora.
1147 + 287 + 172 + 287 + 202 + 62 = 2156; 2156 * 0,01 = 22

Pt personalul TESA si muncitori

Salariu de incadrare la care se adauga sporuri pt ore de noapte, ore suplimentare, sporuri
de vechime, salariu de merit, indemnizatii de conducere, spor pt control financiar
preventiv

2.2.2.Cheltuieli materiale şi servicii

2 Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărire –se dimensionează ţinând cont de
următorii indicatori:

29
3 1) Încălzit:
- total suprafaţă radiantă;
- consumul de agent termic/ m cub;
- număr ore încălzire;
- tariful pentru 1gigcal.
2) Iluminat şi forţă motrice:
- număr ore iluminat, aparatură;
- număr corpuri iluminat, aparatură;
- consum de energie electrică;
- tariful pentru 1kw.
3) Apă, canal salubritate- sumele din anul anterior, actualizate cu indicele de
inflatie si modificarile tarifelor furnizorilor
- consum apă;tariful pentru 1 litru apă potabilă;
- tariful pentru servicii de canalizare;
- tariful pentru servicii de salubritate.
4) Poştă, telefon, telex, fax, radio, TV:
- cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă ;
- număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;
- tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;
- tariful pentru abonament radio şi TV.
5) Furnituri de birou –se ia in calcul numarul funcionarilor care consuma furnituri
de birou, carora li se atribuie o anumita suma lunara.se evaluează în funcţie de
necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza de calcul o constituie
execuţia anului precedent.
6) Materiale pentru curăţenie:
- tipul de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi, perii,
găîleţi);
- cantitatea (kg, l, buc.);
- preţul unitar.
7) Alte materiale şi prestări de servicii se apreciază în funcţie de execuţia anului
precedent:

30
 - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament de
lucru, se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament
de lucru, de cantitatea şi preţul unitar al acestora;
- Reparaţii curente şi capitale se înscriu bugetulde venituri şi cheltuieli pe baza
devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de
executantul lucrării;
- Cărţi şi publicaţii se evaluează pe baza de necesar, cantitate, preţ estimativ;
- Alte cheltuieli se referă la cheltuieli specifice pentru: calificarea, perfecţionarea,
specializarea profesională a salariaţilor; protocol; protecţia muncii; alte cheltuieli
autorizate prin dispoziţii legale.
2.2.3.Cheltuieli de capital
Cheltuielile de capital se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei
de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiective de investiţii, cu desfăşurarea atât fizic cât şi
valoric. Nu se pot înscrie în listă lucrări de investiţii –construcţii pentru care până la data
de 1 august a anului curent nu s-a elaborat şi aprobat documentaţia prevăzută de lege.
Surse de finanţare
Soldul anilor precedenţi reflectă rezultatul financiar al perioadelor precedente,
stabilit ca diferenţă între venituri şi cheltuieli în execuţia anilor precedenţi. Rezultatul
financiar poate lua forma excedentului sau deficitului în funcţie de următoarele situaţii:
1. dacă veniturile au fost mai mari decât cheltuielile, exerciţiul precedent s-a
încheiat cu un excedent concretizat în imobilizări de stocuri, în debitori sub
forma de creanţe de încasat sau sume nedecontate la termen;
2. dacă cheltuielile au fost mai mari decât veniturile, exerciţiul precedent s-s
încheiat cu deficit concretizat în cheltuieli angajate şi neachitate, deci obligaţii
de plată neonorate, datorii faţă de terţi sau furnizori.
Soldul din anii precedenţi se constituie într-o sursă de finanţare numai dacă
îmbracă forma excedentului reflectat în imobilizări financiare sau materiale. Atunci când
apare deficitul annual, dacă nu poate fi acoperit cu excedentul anilor precedenţi, grevează
asupra veniturilor anului curent,ce vor fi dirijate cu prioritate pentru plata obligaţiilor
provenind din anul precedent şi a penalizărilor aferente.
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor
proprii/cheltuielilor bugetare

31
Flux informaţional generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor:

Propuneri pentru bugetul de venituri şi

cheltuieli în cadrul unităţii

Birou contabilitate
LGI

Proiect
BVC

Alte instituţii de
învăţământ

Consiliul Local Inspectoratul Şcolar

Iasi Judetean, Iasi

Proiect Proiect
BVC BVC

DGFP Iasi MEC

Ministerul Finanţelor

32
Transferuri. Burse.

Inspectoratul Scolar Judetean a emis o serie de criterii prin care se acorda urmatoarele
tipuri de burse:
• burse de merit si de studii- se acorda elevilor care au media generala peste 8.50 si
media de purtare 10 precum si elevilor care sunt premiati la olimpiadele
nationale.Bursele se acorda in limita fondurilor aprobate si se repartizeaza
inspectoratelor scolare de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului, in
calitate de ordonator principal de credite bugetare, in raport cu numarul elevilor din
invatamantul preuniversitar de stat, cursuri zi.burse sociale- se acorda orfanilor,
bolnavilor cronici, precum si elevilor ai caror sustinatori legali au un venit mai mic
decat cel prevazut in actele normative in vigoare.
Fondurile pentru burse se bazeaza pe urmatorii indicatori: numar bursieri, cuantumul
lunar al burselor, numarul lunilor din an cand acestia beneficiaza de burse. Cuantumul
burselor de merit, de performanta al burselor de studii si de ajutor social se stabileste de
catre Consiliul de administratie al ISJ Iasi.

33
 Elevi

Caserie

Cerere/dosa Virare sume

r de bursa pentru burse
Secretariat

Trezorerie
Stat de plata
burse/ process Dispozitia
verbal bugetara/ ordin
de plata
Comisia de
acordare a burselor

Aprobare
numar de ISJ Iasi Primaria
elevi bursieri

Contabilitate

Nota de
fundamnetare

Flux informational cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru

elev

34
Flux informational privind elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli

Ministerul Finantelor Publice

- acorda creditele bugetare Ministerului Educatiei,
Cercetarii si Tineretului.

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

ordonator principal de credite bugetare
repartizeaza credite bugetare allocate bugetelor de
venituri si cheltuieli ale institutiilor ierarhic
inferioare.

Inspectoratul Scolar Judetean Iasi

ordonator decundar de credite bugetare
repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru
bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor
publice subordinate.

Lic.Teor.”G.Ibraileanu” Iasi
ordonator tertiar de credite bugetare
utilizeaza creditele bugetare in scopurile pentru care
au fost allocate.

35
Flux informational generat de alocarea pentru cheltuielile de personal si a
costului mediu/ elev

Ministerul Finantelor Publice

- emite ordinal de deschidere a
contului de credite.

Trezoreria Municipiului Bucuresti

- dispozitii de repartizare a creditului
bugetar in teritoriu.

Trezoreria Municipiului Iasi

- informarea ordonatorului secundar
asupra creditelor bugetare allocate.

Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi

36
 Flux informational determinat de realizarea bugetului

Bugetul de stat Bugetul local Surse extrascolare

Venituri

Bugetul de venituri
si cheltuieli

Cheltuieli cu
Cheltuieli materiale Transferuri
personalul

Director general ISJ

Primaria Iasi

Evidenta
Semnare Aprobare personal

Compartiment financiar-
Secretariat
contabil

Inregistrare

Administrator

37
Flux informational privind relatiile bugetare ale institutiilor de invatamant
cu institutiile ierarhic superioare

Lic.Teor.”G.Ibraileanu”
contabilitate

(1) (2)
Stabilire Stabilire necesar
necesar fonduri Monitorizarea fonduri
periodica/
justificarea
cheltuielior

Consiliul Local
ISJ Iasi
Primaria Iasi

Virare
fonduri

Dispozitie
Dispozitie bugetara
bugetara
D.G.F.P. Iasi
Trezoreria

Curtea de conturi

38
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din
fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază
îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. Finanţarea
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea
complementară.
Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de
învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se
asigură prin bugetele locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
şi din alte venituri ale bugetelor locale pentru destinatii precise, care sunt inscrise in
buget. Aceste destinatii sunt urmatoarele:
• cheltuieli cu personalul;
• cheltuieli cu materiale si servicii;
• cheltuieli cu perfectionarea- sunt suportate din bugetul local sau din venituri
proprii. Nu sunt trecute in bugetul de stat, sunt mentionate in bugetul
inspectoratelor scolare;
• organizarea examenelor de bacalaureat, a olimpiadelor;
• burse pentru elevii aflati la studii in Romania din Republica Moldova.
Finantarea de baza consta in sume primate in functie de numarul de elevi din institutia
respective, pe profiluri de invatamant sip e costul annual per elev.
Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte
cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din
bugetele locale si din alte surse, potrivit legii.Finanţarea complementară cuprinde
consolidările, investiţiile, reparaţiile, subvenţiile pentru internate şi cantinele şcolare,
cheltuielile pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale
elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat, cheltuielile cu
bursele elevilor, cheltuielile cu transportul elevilor, cheltuielile pentru navetă şi cele şase
călătorii pe calea ferată prevăzute de lege pentru cadrele didactice de predare şi auxiliare,

39
cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din
învăţământul preuniversitar de stat, cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi
educative, cultural-artistice, sportive şi turistice. In ceea ce priveste finantarea
complementara, alocarea fondurilor nu se face direct proportional cu numarul de elevi.
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac
pe bază de contract încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţii în
a cărei rază teritorială se află unitatea, în maximum 30 de zile de la data aprobării
bugetului local.
Alte surse de finantare ale institutiilor de invatamant preuniversitar sunt:
- finantarea suplimentara legala- venituri proprii ale institutiilor de invatamant,
donatii, sponsorizari si alte venituri realizate din activitatea de invatamant;
- o alta sursa de finantare este determinatat de soldul anului precedent care este
rezultatul financiar al perioadelor precedente. Aceasta forma este mai rar intalnita
in cadrul invatamantului preuniversitar din Romania.
Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse, şi

anume: bugetul statului, surse ale populaţiei, ale întreprinderilor, ale organizaţiilor fără

scop lucrativ, donaţii, ajutor extern.

40
Flux Informational privind finantarea unitatilor de invatamant

preuniversitar de stat

Finantarea unitatilor de invatamant

preuniversitar de stat

Finantarea
Finantarea de stat
complementara

Finantarea
I.S.J Venituri
cht. de perfectionare Bugetul local
C.C.D proprii
burse Rep.Mold.
Cluburi elevi
reabilitarea
Cluburi
scolilor,etc.
sportive

-cht. de personal -taxe examene

-cht. de intretinere si - tiparirea
gospodarie certificatelor de
- investitii absolvire
- reparatii curente si - sponsorizari
de capital,etc. - donatii

41
 Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului, fie că

este vorba despre bugetul central sau local. Fondurile primite de la buget sunt completate

cu venituri proprii ale unităţilor de învăţământ, realizate din activitatea de cercetare, din

servicii pe linia educaţiei continue, din închirieri ori din alte activităţi.

Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul

taxelor şcolare, dar mai efectuează şi alte cheltuieli cu întreţinerea extraşcolară a elevilor.

De exemplu, părinţii, familiile, cheltuielile elevilor cu cazarea, transportul, procurarea de

rechizite, etc.

O altă sursă de finanţare a învăţământului o reprezintă sponsorizările, donaţiile

sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor

întreprinderi, fundaţii, societăţi de binefacere. Ajutorul extern în domeniul finanţării

învăţământului îmbracă forma subvenţiilor directe, a împrumuturilor, a finanţărilor.

Uneori poate fi vorba despre trimiterea de experţi, de cadre didactice, tehnicieni sau chiar

unele resurse materiale necesare învăţământului.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Finantarea institutiilor de invatamant se face in functie de necesitatile publice care
trebuiesc acoperite, acestea fiind exprimate in indicatori de cheltuieli aprobati prin
bugetele de venituri si cheltuieli. Finantarea bugetara este un proces prin care se pune
la dispozitia institutiilor publice mijloacele necesare finantarii cheltuielilor aprobate prin
buget.
Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate cu precădere Ministerului
Învăţământului, dar fonduri cu aceeaşi destinaţie apar şi la alte ministere( al Apărării, al
Marinei, de Interne). Astfel de cheltuieli sunt finanţate şi din bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale.
Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente in buget potrivit cu structura acestuia
intr-un capitol bugetar, individualizat pe subcapitol, corespunzător cu formele de

42
învăţământ : preşcolar, primar si gimnazial, licee, unităţi de învăţământ pentru copii cu
deficienţe, scoli profesionale, scoli de maiştri, învăţământ superior, case de copii, cursuri
de calificare, perfecţionare si calificare, alte instituţii şi activităţi de învăţământ .
Cheltuielile de întreţinere si funcţionare ale instituţiilor si acţiunilor de învăţământ
se stabilesc pe fiecare subcapitol, având ca punct de plecare sarcinile de plan reprezentate
prin indicatorii specifici acţiunii precum si prin alte elemente de calcul ce influenţează in
mod direct cuantumul acestor cheltuieli.
Sumele prevăzute la partea de cheltuieli a bugetului aprobat şi în limitele cărora
se pot efectua cheltuieli se numesc credite bugetare, iar persoanelor cărora li s-a conferit
dreptul de a dispune de credite bugetare se numesc ordonatori de credite bugetare.

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Creditele bugetare sunt de fapt : sume de bani cu titlu definitiv din buget,
exprimări valorice, concretizări ale bugetului, ce nu presupun rambursabilitate şi nici
dobândă, şi nu sunt stabilite pe destinaţii ce nu pot fi modificate;limite de finanţare pentru
instituţiile publice atât global cât şi structural, limite până la care o instituţie publică
poate consuma şi solicita fonduri din buget;drepturi băneşti ale instituţiilor publice,
drepturi ce decurg după aprobarea bugetului.
Deschiderea de credite bugetare pentru finantarea institutiilor de invatamant se
realizeaza intre cel desemnat sa gestioneze sis a administreze bugetele publice-
Ministerul Finantelor, si ordonatorul principal de credite pentru domeniul invatamantului-
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. De aici, are loc repartizarea creditelor
catre ordonatorii secundari de credite bugetare- Inspectoratele Scolare Judetene, pana la
ordonatorii tertiari de credite bugetare- directori de scoli, licee, grupuri scolare.
Deschiderea si repartizarea de credite bugetare, ca etapa initiala in finantarea bugetara, se
face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe articole.
Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu
bugetar, acestea nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de
credite la altul.

43
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
La nivelul unitatilor administrativ- teritoriale sunt perezente doua categorii de ordonatori:
- ordonatori principali- presedintii consiliilor judetene si primarii;
- ordonatori tertiari- conducatorii institutiilor care sunt finantate integral sau partial
din bugetul local.
Inspectoratul Scolar Judetean are calitatea de loctiitor al ordonatorului principal de
credite bugetare. Acesta poate sa apara si in calitate de ordonator secundar de credite din
bugetele locale pentru ca sunt institutii intermediare intre Consiliile Judetene si unitatile
din teritoriu.
La bugetul lcal finantarea se realizeaza prin metoda alocarii de fonduri sau alimentarii cu
mijloace banesti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de fonduri ale
bugetului local.
Primarul solicita alocarea de fonduri la departamentele de specialitate din cadrul
Consiliului local Iasi vis a vis de nevoile proprii ale institutiilor de invatamant. Cesta se
adreseaza printr-o dispozitie de finantare Trezoreriei Mun.Iasi, unde sunt deschise conturi
de disponibil pentru Inspectoratul Scolar si Lic.Teor.” G.Ibraileanu”
Daca sunt bani in contul de disponibil, in debitul de cont din venituri proprii sau din venit
de echilibrare, din acesti bani se transmit Primarului in cont de disponibil, operatiunile
purtand numele de alimentare cont de disponibil pe seama bugetului local.Primarul este
informat de alimentarea contului dupa care se dispune Trezoreriei Finantelor Publice
trecerea sumelor de bani din contul bugetului local, in contul de disponibil al
ordonatorilor finantati, iar in cele din urma este informat directorul
Lic.Teor.”G.Ibraileanu”.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru

cheltuieli
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare
îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la
folosirea fondurilor aprobate:

44
 - utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri
şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre.
- utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate
cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei de la buget.
- aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu
controlul financiar preventiv.
Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:
 propunerea de cheltuieli se face în cadrul unităţii de învăţământ ,
revenind ca răspundere unor persoane împuternicite şi constă în solicitarea
de fonduri pentru achitarea unor obligaţii băneşti (salarii, prestări servicii);
 angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare
numai după analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli, din
punct de vedere al legalităţii oportunităţii şi necesităţii, stabilindu-se
totodată existenţa disponibilităţilor de credite în bugetul de venituri şi
cheltuieli la subdiviziunea unde se încadrează cheltuiala respectivă;
 aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli are loc în momentul
Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui
exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la
un ordonator de credite la altul.
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare
îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.Se
urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea
fondurilor aprobate: utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin
bugetul de venituri şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre; utilizarea
creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind că fiecare
cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei
de la buget; aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului

45
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul
financiar preventiv.
Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin:
• plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii, alte
drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru
aceste plăţi este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor
adecvate sumele să fie ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.
• plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a
obligaţiilor băneşti faţă de diferiţi agenţi economici.
Eliberarea de sume din contul din bancă, de la trezorerie, cu sau fără numerar
reprezintă prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Apare şi noţiunea de plăţi nete de
casă, care exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din
reconstituirea de credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti).
Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi
repartizate - se realizează în numerar, prin casierie, sau prin decontarea din cont în
favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri, materiale sau au prestat servicii.
Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc: cecul pentru eliberarea numerarului din cont;
ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile
sale în favoarea furnizorului;
Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii
de cheltuieli: cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Aceste documente vor fi semnate
de directorul instituţiei de învăţământ şi de către şeful contabil.
Plăţile pentru salarii
În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii
referitoare la resursele umane din unitatea de învăţământ . Astfel se întocmesc lunar fişe
de pontaj pentru fiecare salariat, cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt
transmise biroului contabilitate pentru întocmirea statelor de plată.
Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza pontajelor şi a
fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de conducere.
Se mai ţine seama de concediile de odihnă, de concediile medicale.

46
 Platile pentru cheltuielile materiale se fac in raport cu natira si continutul lor,
conform cu o anumita incadrare intr-o structura oficializata de cheltuieli. In vederea
admiterii platilor dispuse din credite bugetare, institutia de invatamant are obligatia de a
prezenta Trezoreriei documente justificative cu privire la incadrarea cheltuielilor
materiale in specificul activitatii, a prestarilor de servicii, etc.

Documentatie
Finantator Evidenta 1 ex
weee
Min.Finant.Publice

Min.Educatiei si Trezoreria
Cercetarii(OPC) FP,Bucuresti
Evidenta 1 ex.

CDCB
DRCB

Trezoreria Iasi
ISJ Iasi (OSC) Evidenta 1 Ex.

CEC-uri ridicare
numerar

Lic.Teor.”G.Ibraileanu
”
OP

Finantarea de la bugetul de stat

47
 - compartiment de
Primar specialitate din cadrul
primariei
- trezorerie

Dispozitii
bugetare de
repartizare

Informatii asupra Cont buget

deschiderii local
creditelor bugetare Trezorerie

Cont Primar/
presedinte CL

Director Cont
Lic.Teor.”G.Ibraileanu” Lic.Teor”G.Ibraileanu”

Informare

Flux informational privind finantarea din bugetele locale

48
Cap 4. Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară a instituţiilor
publice
Contabilitatea publica asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati
referitoare la fonduri publice. Fiecare institutie publica are obligatia de a intocmi o
evidenta a activitatii sale cu scopul cunoasterii exacte a patrimoniului pe care il
administreaza, evidenta ce trebuie sa indeplineasca o serie de conditii.
Evidenta contabila prezinta urmatoarele forme:
- evidenta statistica- latura cantitativa a fenomenelor sociale;
- evidenta tehnico-operativa- fenomene economice in momentul si la locul
producerii lor;
- evidenta contabila- procese sociale si economice exprimate valoric.

4.1. Evidenţa statistică

Aceasta este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă
a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile
concrete de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Este o formă deosebit de importantă
a evidenţei pentru fenomenelor vieţii sociale, culturale şi politice ale societăţii. Statistica
înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă.
Datele necesare pot fi proprii evidenţei statistice şi sunt culese din documentele
primare prin procedee ca: observarea, anchetarea de opinii, recensământul, etc., după care
datele se prelucrează sub formă de indici şi indicatori statistici, sau sub formă grafică:
tabele, diagrame, etc..Datele prelucrate se concretizeaza in indici si indicatori statistici
sau in reprezentari grafice pe baza carora specialistii pot observa evolutia fenomenelor si
trend-ul lor in perioada viitoare. Contabilitatea interferează cu statistica social-economică
în special, în toate unităţile patrimoniale dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi
interdependenţă reciprocă.

4.2. Evidenţă tehnico-operativă furnizează informaţiile primare ce stau la baza

înregistrării în contabilitate şi statistică a unităţilor de învăţământ.Este o formă a
evidenţei economice, prin care se înregistrează, se urmăresc şi se controlează fenomenele
economice în momentul şi la locul producerii lor.

49
Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice documente
care sunt acte scrise specifice cum sunt:
- condica de prezenţă;
- bonul de consum al materialelor;
- aparate tehnice de înregistrare: apometre, contoare,etc;
Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt:
• aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori;
• consumaţiile cantitative pe locuri de consum, care se constituie pe baza unor
calcule ulterioare în contabilitate şi statistică.

4.3. Evidenţa contabilă

Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale
procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric (în bani). Contabilitatea în forma
ei primară se organizează în întreprinderi instituţii ale administraţiei publice, organizaţii
economice etc..
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigură controlul
asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind
una din formele sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate oglindi întregul proces
al producţiei sociale în toate aspectele sale. O particularitate a contabilităţii este că, ea, se
ţine în etalon bănesc, dar utilizează şi etaloane naturale. Deci în obiectul ei se circumscrie
numai ceea ce poate fi exprimat în bani. Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte, şi
anume unul primar, prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în
unitatea de învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă sintetic existenţele,
mişcările, transformările mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora.
Totodată, contabilitatea centralizatoare angajează sintetic şi rezultatele finale
raportate la o perioadă de gestiune dată(luna, semestrul, an de gestiune).
• Contabilitate foloseşte procedee şi mijloace de lucru precum şi norme
metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul Finanţelor. Cele trei forme ale
evidenţei economice constituie un tot unitar, o sursă importantă de informare asupra
activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile stabilite.

50
4.3.1.Contabilitatea curenta urmareste trecerea in evidenta a tuturor operatiunilor pe
masura efectuarii lor, depinzand de corectitudinea cu care se realizeaza documentatia
centralizatoare. Inregistrarea operatiunilor se face cronologic, prin respectarea succesiunii
documentelor justificative, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in
conturile sintetice si analitice, cu ajutorul registrului- jurnal si al cartii mari, potrivit
planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor legale. Controlul asupra
operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care
conduc contabilitatea, acestea efectuand controlul financiar preventiv si controlul financiar
de gestiune. De asemenea controlului asupra operatiunilor financiare se efectueaza de catre
controlul financiar si fiscal al statului si alte organe cu atributii de control.
In temeiul prevederilor legale, Ministerul Finantelor Publice publica:
1. planul de conturi general si normele metodologice privind utilizarea acestuia;
2. modelele registrelor contabile, formularele comune privind activitatea financiara
si contabila precum si normele metodologice privind utilizarea acestora;
3. modelele bilanturilor contabile si normele metodologice privind utilizarea
acestora.
4.3.2.Contabilitatea centralizatoare priveste intocmirea documentelor contabile de
sinteza care reflecta ansamblul operatiunilor efectuate din care rezulta situatia
patrimoniala.
Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute trebuie respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea patrimoniului şi
celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:
• principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de
activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor,
ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea
activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior;
• principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitate aplicării normelor şi
regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor
contabile;

51
• principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune că unitatea
patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil, fără a
intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
• principiul independenţei exerciţiului financiar, care presupune delimitarea în timp a
veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării
acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la care se referă;
• principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar care
trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent;
• principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuiesc
evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între
posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului , precum şi între veniturile şi
cheltuielile din contul de rezultate.
Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul
contabil, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a
situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.

52
 BIBLIOGRAFIE

Cocos- Greceanu, Virginia - Contabilitatea InstitutiilorPublice, Ed. Adevarul, Bucuresti,

2001
Constantinescu, M. ,Crasneanu, A- Ghid practic privind procedurile de lucru pentru
auditul intern si controlul financiar in institutiile publice de invatamant, Ed. Almanahul
Banatului, Timisoara, 2001
Filip, Gheorghe – Finante Publice , Ed. Junimea, Iasi, 2002
Stefura, Gabriel- Procesul Bugetar in Romania, Ed. Junimea, Iasi, 200
Vacarel, Iulian- Finante publice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2000
Legea nr. 500/2002 a Finantelor Publice
Legea nr. 273/2006, privind finantele publice locale
Legea Invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificarile si completarile
ulterioare ( Legea nr. 349/2004, Legea nr.189/2006)

53