Manualul Calitatii Final

Manualul calitatii
COMUNA METES, STR. PRINCIPALA, NR.4
Elaborat Verificat Aprobat

Nume:
Funcţia: Studenta RMC Presedinte Director General

Data : 05/04/2010 09/09/2010 09/09/2010
Semnătura:
Aceasta copie este difuzata controlat DA X NU
Exemplar nr.1
1
Pagina: 2/55
MANUALUL CALITATII Ediţia: 01

Revizia: 0
MC-SC.CAPROLACT.SRL
CUPRINS
Pag.
Evidenţa aprobărilor şi reviziilor …...............................................................…...........3
Scopul si domeniul de aplicare...................................................................................4
Documente de referinta .............................................................................................5
Prezentarea firmei…...........................................................………………..................6
Termeni, definitii si abrevieri......................….............................................................8
Managementul manualului calitatii….........................................................................11
Politica si obiectivele …...........................................................………………............13
Localuri......................................................................................................................14
Echipamente........................................................................................................... ..26
Produse consumabile…...........................................................………………............28
Tratarea cererilor de analiza si a esantioanelor primite ............................................30
Proiectare si perfectionare ..........................................................……………….........31
Tehnologia de fabricatie…...........................................................……………….........33
Controlul aprovizionarii…...........................................................………………...........40
Controlul proceselor de fabricatie…...........................................................……...…...39
Controlul proiectelor…...........................................................………………................43
Cerintele functionale ale proiectelor…...........................................................…….......44
Verificarea proiectului…...........................................................………………...............45
Identificarea si trasabilitatea produselor…..........................................................……...46
Analiza si controlul produselor neconforme…...............................................................47
Controlul documentelor…...........................................................……………….............48
Actiuni corective si preventive…...........................................................………..............49
Auditul intern al calitatii…...........................................................………………..............51
Instruirea si motivarea personalului…...........................................................….............52
Inregistrarile privind calitatea …...........................................................……...................54
Exemplar nr.1
2
Pagina: 3/55

Revizia: 0
MC-SC.CAPROLACT.SRL
EVIDENŢA APROBĂRILOR ŞI REVIZIILOR
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

pagină revizie pagină revizie pagină revizie
1 0 20 0 39 0
2 0 21 0 40 0
3 0 22 0 41 0
4 0 23 0 42 0
5 0 24 0 43 0
6 0 25 0 44 0
7 0 26 0 45 0
8 0 27 0 46 0
9 0 28 0 47 0
10 0 29 0 48 0
11 0 30 0 49 0
12 0 31 0 50 0
13 0 32 0 51 0
14 0 33 0 52 0
15 0 34 0 53 0
16 0 35 0 54 0
17 0 36 0 55 0
18 0 37 0
19 0 38 0
Activitatea / Nume, prenume, data şi semnătura

procesul evidenţiat
Revizia /
(Numărul ediţiei
Ediţia Elaborat Verificat Aprobat
sau capitolul /
paginile revizuite)
R 0/Ed 1 Elaborarea MC
05/04/2010 09/09/2010 09/09/2010
FISA DE DIFUZARE
Exemplar Detinator Data Semnatura primire

0 ( original semnat, RMC 09/09/2010
hartie )
1 ( varianta tiparita ) PDG 10/12/2010
3
Exemplar nr.1
Pagina: 4/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
MC-SC.CAPROLACT.SRL Revizia: 0
1.Scop şi domeniu de aplicare

Manualul Calităţii prezintă SMC implementat în cadrul SC CAPROLACT SRL , în
conformitate cu standardul SR ISO 22000, pentru domeniul de activitate:
- Cod CAEN 1051- Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
Manualul Calităţii defineşte metodele de conducere folosite de SC CAPROLACT
SRL pentru atingerea obiectivelor politicii referitoare la calitate şi precizează structura
organizatorică şi responsabilităţile personalului implicat în organizarea, documentarea,
implementarea şi menţinerea SMC.
Manualul Calităţii elaborat are următoarele scopuri:
- de a prezenta politica referitoare la calitate, stabilită şi promovată de
managementul de la cel mai înalt nivel al SC CAPROLACT SRL;
- de a defini procesele, care sunt conduse unitar în cadrul SMC;
- de a preciza obiectivele calităţii, măsurile tehnico-organizatorice , mijloacele,
resursele şi metodele utilizate pentru a demonstra capabilitatea firmei de a oferi
produse/servicii conforme cu cerinţele specificate de clienţi si cu cele de reglementare
aplicabile, pentru a preveni apariţia de neconformităţi şi pentru a aplica îmbunătăţirea
continuă în toate etapele de activitate.
Manualul calităţii serveşte ca document de referinţă prin care se asigură:
- implementarea şi menţinerea SMC în conformitate cu cerinţele HACCP (ISO 22000)
- prezentarea SMC în exteriorul societăţii, în relaţiile contractuale cu clienţii sau cu
organismul de certificare.
Elementele descrise în acest manual, precum şi procedurile sistemului de
management al calităţii constituie practici obligatorii pentru întregul personal.
In cadrul sistemului de management al calitatii unitatii SC.CAPROLACT.SRL nu
exista excluderi ale cerintelor standardului HACCP (ISO 22000).
Exemplar nr.1
4
Pagina: 5/55

Revizia: 0
MC-SC.CAPROLACT.SRL
2.Documente de referinta
SMC implementat de SC CAPROLACT SRL este în conformitate cu cerinţele
standardelor, normelor si procedurilor:
SR EN ISO 9001:2001 - SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATII- Cerinţe;
SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii – Principii
fundamentale şi vocabular;
SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calităţii – Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor;
SR EN ISO 19011:2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al
calităţii şi/sau de mediu
SR ISO/TR 10013:2003 - Linii directoare pentru documentaţia sistemului de
management al calităţii
SR ISO 10013:2002 – Ghid pentru documentatia sistemului de management al
calitatii;
PG-04 – Procedura generala „Controlul documentelor”
Apostu Sorin - „Managementul calitatii totale”, Cluj-Napoca, Risoprint, 2009
SR ISO 22000:2005 - Sistemul de amangement al sigurantei
alimentului. Cerinte pentru orice organizatie in lantul alimentar
O.U.G. 42/29.1995 - Norme privind productia de produse alimentare destinate
consumului;
PG01- Receptia, verificarea si circuitul produselor comercializate
PG02- Verificarea spatiilor de depozitare
PG03- Verificarea echipamentelor
PG04- Verificarea starii de functionare a utilajelor
PG05- Verificarea sticlariei de laborator
PG06- Controlul documentelor
PG07- Achizitii, aprovizionare materiale si furnituri
PG 08- Servicii catre client
Exemplar nr.1
5
Pagina: 6/55

Revizia: 0
MC-SC.CAPROLACT.SRL
PG 09-Controlul neconformitatilor
PG 10- Administratea neconformitatilor
PG 11- Inregistrarea neconformitatilor
PG12- Controlul lucrarilor de incercare si /sau etalonare
PG13- Actiuni preventive
PG14- Actiuni corective
PG15- Controlul inregistrarilor
PG16-Analiza sistemului calitatii
PG17- Personal
PG18-Local si mediu
PG19- Metode de analiza
PG 20-Trasabilitatea
PG21- Etichetare
PG22-Procedura de igienizare a echipamentelor
PG23- Controlul depozitarii
PG24- Verificarea conditiilor de depozitare a produselor comercializate
PG25-Retragerea de pe piata
PG26-Procedura de igienizare a spatiilor
PG27-Audit intern
PG28-Reclamatii
3. PREZENTAREA FIRMEI
SC CAPROLACT S.R.L. a fost infiintata in 10/03/2007. Societatea a reusit sa se

impuna cu rapiditate pe piata romaneasca a lactatelor, datorita inaltului grad de
profesionalism si a calitatii deosebite a produselor sale, devenind una dintre cele mai
importante firme producatoare de lapte batut de capra.
Succesul acestei afaceri se datoreaza in primul rand datorita trendului produselor
lactate pe baza de lapte de capra care a ajuns si in Romania. Dezvoltarea ca alternativa
6
Exemplar nr.1
Pagina: 7/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
a acestui tip de lapte si derivate a aparut de la o serie de simptome de disconfort

generate de lactoza din laptele de capra si anumite proteine. Prin urmare, nutritionistii le
considera o alternativa sanatoasa, avand in primul rand mai putine grasimi si implicit,
colesterol. Beneficiile consumului de branza si lactate sunt ultracunoscute: sursa
importanta de proteine si calciu si senzatie de satietate crescuta. De asemenea, datorita
continutului bogat in potasiu (circa 500 mg la o ceasca), laptele de capra face bine celor
cu afectiuni cardiovasculare. Mai precis, impiedica cresterea tensiunii arteriale si
protejeaza impotriva aterosclerozei.Si pentru copii este recomandat laptele de capra,
insa gustul este mai ciudat si copilul trebuie invatat de foarte mic cu acesta prin tatonari
succesive.
La livrare produsele noastre sunt insotite de declaratia de conformitate in care se
specifica denumirea produsului si caracteristicile acestuia.
Tinta finală de atins, către care tinde întreaga activitate este de a atrage cât mai
mulţi consumatori şi de a le satisface nevoile.Credem că şi consumatorii vor deveni mai
interesati de ofertele din campanie, informându-se din reclamele televizate sau panouri
publicitare. Consumatorii mai informaţi sunt mai educaţi şi aleg ceea ce este mai bun
pentru sănătatea lor.
Produsele lactate Caprolact se adreseazǎ tuturor categoriilor de vârstǎ, urmǎrind
îndeplinirea funcţiilor principale de alimentaţie şi sǎnǎtatea întregii familii. Produsele
Fulguleţ se adresează în special copiilor
Venitul este o altǎ componentǎ a segmentǎrii pieţei astfel încât persoanele din
mediul urban, cu venituri lunare mici şi medii, consumǎ produse lactate.
Ca arie geograficǎ, firma se adreseazǎ consumatorilor din judeţul Alba, dar şi de pe
teritoriul întregii ţări prin intermediul marilor magazine, din mediul urban şi mediul rural.
Datele de contact ale S.C. CAPROLACT S.R.L. sunt:
Tel/Fax: 0258/323074
E-mail: www.caprolact.ro
Societatea s-a dezvoltat treptat fiind acum o intreprindere mica dar foarte
competitiva in domeniul sau de activitate.
7
Exemplar nr.1
Pagina: 8/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
3.1 Sedii:
Sediul social al firmei este in Alba-Iulia si are ca punct de lucru COMUNA METES,
STR. PRINCIPALA, NR.4.
3.2 Obiectul de activitate al firmei

SC CAPROLACT S.R.L. executa si comercializeaza lapte batut de capra. Pentru
imbunatatirea continua a calitatii produselor livrate SC CAPROLACT S.R.L. a construit si
implementat un SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII care este descris in acest
MANUAL AL CALITATII.
Produsele oferite spre vânzare sunt comercializate prin reţelele de magazine din
judeţul Alba, depozite en gross, fabrici şi combinate, grǎdiniţe, spitale, cantine. Firma are
o colaborare bună cu lanţurile comerciale de talie mare: Carrefour, Metro, Billa, Plus,
Selgros, şi alţii.
4. Definitii si abrevieri
 Definitii
Sistem de management al calitatii – sistem de management prin care se orienteaza si

se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.
Procedura - mod specificat de efectuare a unei activitati sau a unui proces.
Calitate – masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerintele.
Procedura generala - procedura documentata care stabileste modul de elaborare a
altor tipuri de proceduri sau de desfasurare a unor procese/activitati cu caracter general.
Proces - ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elementele
de intrare în elemente de ieşire.
Analiza – activitate intreprinsa pentru a se asigura ca subiectul in discutie este potrivit,
adecvat, eficace si eficient pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
Editie – totalitatea exemplarelor unei opere tipărite prin folosirea aceluiași zaț tipografic
8
Exemplar nr.1
Pagina: 9/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
Revizie – Control special al activității economice sau financiare a întreprinderilor,

organizațiilor sau a persoanelor responsabile; inspecție
Calitate – ansamblu de caracteristici ale unei entitati care ii confera acesteia aptitudinea
de a satisface necesitatile exprimate si implicite.
Achizitie- actiunea de procurare prin cumparare a unui produs/serviciu care astfel intra
in posesia definitiva ( sau temporara- in cazul unui serviciu) a unei persoane fizice sau
juridice.
Actiune preventiva- actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor care ar putea duce
la aparitia unor neconformitati, defecte sau altor situatii nedorite; prevenirea aparitiei
acestora.
Aprovizionare- actiunea de procurare de resurse in vederea bunei desfasurari a unei
activitati.
Calibrare- ansamblu de operatii care stabileste, in conditii specifice, relatia dintre
valorile indicate de catre un aparat sau un sistem de masura si valorile corespunzatoare
cunoscute ale unui standard de referinta.
Client- destinatar al unui produs-serviciu.
Conformitate- indeplinirea unor cerinte; precizia cu care un produs sau serviciu
satisface standardele specificate.
Neconformitate - nesatisfacerea unei cerinte specificate.
Comunicare- transmitere a unui mesaj prin exprimare orala, scrisa sau gestuala.
Control – conducerea unei operatii, proces sau procedura a.i. sa se atinga un anumit
nivel al performantelor dorite; verificare, analiza permanenta sau periodica a unei
activitati pentru a lua masuri de imbunatatire sau readucere in parametrii stabiliti.
Echipament- totalitatea pieselor si a dispozitivelor unui aparat sau ale unei instalatii
care ii asigura buna functionare.
Etalon- material de referinta sau sistem de masurare destinat pentru a defini, realiza
sau conserva una sau mai multe valori ale unei marimi.
Etichetare- aplicarea etichetei sau inscrierea elementelor de identificare pe un anumit produs.
Exemplar nr.1
MANUALUL CALITATII
9
HACCP- metoda de abordare sistematica a asigurarii inocuitatii alimentelor, bazata pe
identificarea, evaluarea si tinerea sub control a tuturor riscurilor ce ar putea interveni in
procesul de fabricare, manipulare si distributie a acestora.
Manualul calitatii- document care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie
sistemul calitatii intr-o organizatie.
Laborator- local prevazut cu instalatii speciale, aparate si instrumente
Politica in domeniul calitatii = obiective si orientari generale a unei organizatii in ceea
ce priveste calitatea, asa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai inalt
nivel.
Produs - rezultat al activitatilor sau proceselor, orice bun, furnitura sau serviciu.
 Abrevieri
EN - Standard European
ISO - Organizatia Internationala pentru Standardizare
PG - Procedura Generala
SR - Standard roman
PDG - Presedinte director general
RC – responsabil cu calitatea
SMC - Sistemul de management al calităţii
R – revizie
Ed – editie
NIR – note de intrare receptie
RMC – Responsabilul de management al calitatii
MC – Manualul calitatii
RM- responsabil metrolog
RP – responsabil personal
Exemplar nr.1
Pagina: 11/55
10
5.Managementul manualului calitatii
 Aprobarea MC revine PDG al SC.CAPROLACT.SRL, domnul X, dupa ce

acesta s-a convins ca el a fost elaborat conform politicii si obiectivelor pe care le-a
promulgat.
Responsabilitati:
1.1. Stabileste politica si strategia in domeniul calitatii
1.2. Analizeaza periodic evolutia calitatii produselor si serviciilor, cat si functionarea
SMC si dispune masurile necesare atingerii nivelului stabilit.
1.3. Numeste Reprezentantul managementului pentru calitate si ii atribuie
responsabilitate si autoritate pentru stabilirea, implementarea si functionarea SMC.
1.4. Asigura resursele necesare pentru implementarea si functionarea SMC.
1.5. Aproba Programarea anuala al auditurilor interne si urmareste rezultatele auditurilor.
1.6. Aproba Manualul de management calitate si procedurile de sistem.
1.7. Aproba Planul anual de instruire
 Analiza MC este asigurata de RMC, domnul Y, pe baza unei documentari
complete care sa permita implementarea lui eficienta in interprindere.
Responsabilitati:
Este independent de sarcinile de productie.
2.1. Coordoneaza implementarea, mentinerea si imbunatatirea SMC in conformitate cu
conditiile ISO 9001:2000, cu strategia organizatiei si cu conditiile contractuale.
2.2. Raspunde de elaborarea, difuzarea, modificarea si actualizarea Manualului de
management calitate si procedurilor SMC.
2.3. Tine evidenta tuturor procedurilor, inregistrarilor calitatii precum si a formularelor
tipizate din SC CAPROLACT SRL.
2.4 Elaboreaza Planificarea anuala a auditurilor interne si coordoneaza derularea
acestora.
Exemplar nr.1
Pagina: 12/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
11
2.6. Pregateste sedintele de analiza a calitatii efectuate de conducere.
2.7. Urmareste aplicarea actiunilor corective si preventive stabilite si evalueaza eficienta
lor.
2.8. Face publicitate realizarilor in domeniul managementului calitatii obtinute de SC
CAPROLACT SRL.
 Responsabilul personal
3.1. Intocmeste Programul anual de instruire a intregului personal implicat in activitati ce
influenteaza calitatea produselor si serviciilor.
3.2. Stabileste responsabilitatile in domeniul formarii personalului si in colaborare cu
directorii executivi si celelalte responsabilitati, pentru intreg personalul cu activitati de
raspundere si intocmeste “Fisa postului” pentru acestia.
3.3. Stabileste necesarul de personal care urmeaza sa fie instruit (in colaborare cu
directorii executivi) si meseriile pentru care urmeaza sa se organizeze cursuri de
instruire.
3.4. Stabileste perioada de desfasurare a cursurilor de instruire, locul de desfasurare si
persoana care va efectua instruirea (responsabilul programului de instruire respectiv) –
pentru instruirile interne.
3.5. Participa la elaborarea programelor de instruire si asigura efectuarea si pastrarea
inregistrarilor.
 Reprezentantul managementului
D-nul VÎŞCĂ MUGURELeste Reprezentantul managementului, imputernicit cu
responsabilitate si autoritate pentru :
- a asigura ca este stabilit, implementat si mentinut SMC in conformitate cu standardul
model de referinta : ISO 9001:2000 ;
- a raporta managementului despre functionarea SMC si despre orice necesitate de
imbunatatire;
- a asigura ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea referitoare la
cerintele clientului.
MANUALUL CALITATII Exemplar nr.1

Pagina: 13/55
MC-SC.CAPROLACT.SRL
Ediţia: 01
12
Revizia: 0
6.Politica si obiectivele calitatii
 DECLARAŢIA DE POLITICĂ ŞI ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI

ÎN DOMENIUL CALITĂŢII
S.C. CAPROLACT SRL în calitate de furnizor de servicii constand în activităţi de

fabricare a produselor lactate si a branzeturilor şi-a stabilit o politică în domeniul calităţii
pentru a-şi asigura o poziţie de varf în domeniu.
Misiunea S.C. CAPROLACT SRL este să realizeze serviciile menţionate astfel încat
calitatea acestora să satisfacă necesităţile şi aşteptările clienţilor, precum şi cerinţele
legale şi de reglementare în domeniile în care îşi desfaşoară activitatea.
Politica declarată este susţinută prin:
 Etica în afaceri, loialitate;
 Orientarea organizaţiei către client.
Pentru ducerea la îndeplinire a acestei politici S.C. CAPROLACT SRL a iniţiat
proiectarea, documentarea şi implementarea unui SMC în conformitate cu cerinţele
standardului HACCP (ISO 22000).
OBIECTIVELE STRATEGICE ale Organizaţiei sunt :
- creşterea satisfacţiei clienţilor prin aplicarea efectivă a SMC şi creşterea încrederii
tuturor părţilor interesate în calitatea serviciilor oferite de către S.C. CAPROLACT SRL;
- creşterea eficacităţii şi eficienţei activităţii organizaţiei ;
- creşterea gradului de conştientizare al personalului prin cunoaşterea şi înţelegerea
principiilor pe care se bazează SMC;
- creşterea gradului de motivare al personalului prin oferirea oportunităţii fiecarui angajat
de a-şi dezvolta propriul potenţial prin activităţile desfaşurate în cadrul societăţii, prin
educaţie şi instruire ;
- optimizarea gestionării resurselor materiale şi umane care influenţeaza calitatea
serviciilor oferite prin documentarea şi controlul proceselor;
13
Exemplar nr.1
Pagina: 14/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
- certificarea SMC de un organism acreditat şi desfaşurarea unor activităţi de

îmbunătăţire continuă a acestuia.
În calitate de Director General [Presedinte] al S.C. CAPROLACT SRL mă angajez să
transpun în practică politica în domeniul calităţii prin implementarea, menţinerea în
funcţiune şi îmbunătăţirea continuă a SMC prin:
- Comunicarea în cadrul organizaţiei a importanţei satisfacerii cerinţelor clienţilor,
precum şi a cerinţelor legale şi de reglementare;
- Asigurarea adecvării continue a politicii referitoare la calitate;
- Stabilirea, planificarea şi analiza obiectivelor derivate (obiectivelor specifice) din politica
referitoare la calitate;
- Conducerea analizelor efectuate de management;
- Asigurarea disponibilităţii resurselor, atât umane (personal calificat/instruit) cât şi
materiale (financiare, infrastructura performantă, mediu de lucru adecvat).
Prevederile Sistemului de Management al Calităţii sunt prezentate în Manualul de
Management al Calităţii şi în procedurile aferente şi sunt obligatorii, din momentul
aprobarii, a fi aplicate la toate nivelele de conducere şi de execuţie din
S.C.CAPROLACT S.R.L.
Data : PRESEDINTE DIRECTOR GENERAL

10.12.2010 domnul X
7.Localuri
Managementul societatii SC CAPROLACT SRL determina, pune la dispozitie si

mentine infrastructura necesara pentru realizarea serviciilor in conformitate cu cerintele.
14
Exemplar nr.1
Pagina: 15/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
15
Exemplar nr.1
Pagina: 16/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
Intreprinderea este amplasata pe o supratafa totala de 7.700 mp care include:

• cladirile si spatiile de lucru;
• utilitatile asociate acestor spatii de lucru (sursa de energie electrica, de
ventilatie, apa, caldura, retea canalizare ape menajere si ape pluviale,daca este
cazul, grup PSI);
• spatii de depozitare care asigura o protectie corespunzatoare a produselor;
• utilaje si echipamente folosite in procesul de furnizare a produsului/serviciului.
• birouri;
• fax, telefoane mobile, calculatoare
Fabrica este construita pe un singur nivel, numarul de incaperi ,dimensiunea lor si
echipamentele sunt adaptate in functie de volumul productiei zilnice si de gama
sortimentala produsa.
La proiectarea fabricii s-a urmarit sa se pastreze o distanta suficient de mare fata de
alte întreprinderi care genereaza factori poluanti (praf, pulberi, gaze toxice, mirosuri
puternice neplacute) în asa fel încât chiar în conditiile meteorologice cele mai
nefavorabile, concentratia poluantilor din atmosfera sa nu depaseasca limitele maxime
admise pentru zonele de locuit. În acelasi scop s-a tinut seama de directia vânturilor
dominante; acestea batdinspre unitatea alimentara spre cea poluanta si nu invers.
Cladirea destinata serviciilor administrative este separata de cele în care se
desfasoara procesul tehnologic si amplasata lânga poarta pentru a se evita patrunderea
persoanelor straine de unitate în spatiile productive si de depozitare.
Se asigura drumuri interioare si curti suficient de mari pentru primirea materiei prime
si expedierea produselor, iar circulatia vehiculelor în incinta întreprinderii este astfel
organizata încât sa se evite încrucisarea alimentelor cu produsele nealimentare.
Drumurile, aleile, curtile, peroanele precum si o bordura împrejurul cladirilor sunt
asfaltate sau pavate pentru a se împiedica formarea prafului, noroiului si infiltrarea apei
la temelia constructiilor. Spatiile ramase libere se amenajeaza ca zone verzi care se
planteaza cu iarba, flori, arbusti si arbori.Teritoriul unitatii este împrejmuit pentru a se
16
Exemplar nr.1
Pagina: 17/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
MC-SC.CAPROLACT.SRL
Revizia: 0
putea efectua un control eficient al circulatiei în interiorul ei si a împiedica patrun-

derea animalelor vectoare de microorganisme.
Apa potabila folosita corespunde din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic si
microbiologic STAS -ului 1342-91. De câte ori este posibil, alimentarea cu apa se face
din reteaua centrala de distributie a localitatii. În lipsa acesteia, sau daca debitul este
insuficient, unitatea isi asigura surse proprii din puturi de mare adâncime sau din râurile
si lacurile cu apa dulce din apropiere, dupa o prealabila tratare. Debitele de apa potabila
necesare sunt calculate, încât sa asigure necesitatile tehnologice; operatiile de
igienizare a spatiilor tehnologice, utilajelor, ustensilelor si mijloacelor de transport;
nevoile de consum ale angajatilor (baut, grupuri sanitare, dusuri etc.) etc.
Se utilizeaza atât apa rece, cât si apa calda. Apa calda este furnizata dintr-o
instalatie centrala prin încalzirea si distribuirea apei calde proprie întreprinderii.
Conductele pentru apa potabila sunt montate astfel încât sa fie mai sus decât nivelul
cel mai ridicat al lichidelor din diverse recipiente. Aceasta precautiune se ia pentru a
evita eventuala sifonare a acestor lichide în conducta pentru apa potabila. Daca aceasta
nu este posibil se vor prevedea dispozitive mecanice de antisifonare.
Reteaua de conducte pentru apa potabila cuprinde:
- conducte pentru apa rece la temperatura de distribuire a apei de la retea sau chiar
sursa proprie;
- conducte pentru apa calda la temperatura de +37ºC, necesara spalatoarelor de
mâini, cu pedala;
- conductele pentru apa calda la temperatura de +65ºC, necesara la grupurile
sociale, la amestecul cu apa rece în scopuri tehnologice si pentru spalari în timpul
programului de productie;
- conductele pentru apa fierbinte la temperatura de +85ºC, necesara la spalari si
dezinfectii, în afara programului de productie. Aceste conducte sunt prevazute cu
termometre cu cadran si sonda, care permit citirea temperaturilor de la distanta.
Se utilizeaza si apa nepotabila la:
- condensatorii de amoniac;
17
Exemplar nr.1
Pagina: 18/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
- spalarea retelelor de canalizare;

- stingerea incendiilor.
Conductele pentru apa nepotabila sunt precis identificate si nu se vor încrucisa cu
cele pentru apa potabila. Ele nu vor trece prin spatiile de productie sau depozitare a
produselor comestibile.
Conductele instalate în interiorul spatiilor tehnologice sunt identificate prin culori
diferite si anume:
- conducte pentru apa potabila – verde;
- conducte pentru apa nepotabila (industriala) – negru;
- conducte pentru canalizare – negru;
- conducte pentru încalzire – rosu;
- conducte pentru gaze – galben;
- conducte pentru amoniac – albastru;
- conducte (tobogane) pentru produse comestibile – verde;
- conducte (tobogane) pentru produse necomestibile – negru;
- conducte pentru aburi – portocaliu.
Evacuarea apelor reziduale se realizeaza prin doua retele de canalizare complet
separate: o retea de canalizare industriala, care colecteaza apele uzate rezultate din
procesul tehnologic si o retea de canalizare sanitara, care colecteaza apele reziduale
provenite de la grupurile sanitare, laborator si cantina.
Pentru a evita stagnarile sau refularile apelor uzate, unitatea este prevazuta cu o
retea de canalizare dimensionata corespunzator cantitatii de apa utilizata. Aceasta retea
poate fi racordata la reteaua de canalizare a localitatii unde este situata unitatea, sau
poate fi racordata la un sistem propriu de evacuare (canale, râuri sau puturi absorbante),
caz în care este obligatorie prezenta unei statii de epurare a apelor reziduale.
Canalele colectoare în care se varsa mai multe canale partiale vor fi mai lungi, astfel
încât sa cuprinda întregul continut primit.
18
Exemplar nr.1
Pagina: 19/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
MC-SC.CAPROLACT.SRL
Revizia: 0
De-a lungul sistemului de canalizare sunt amplasate guri pentru vizitare, curatire
curenta sau pentru deblocarea în caz de accidente, însa fara sa constituie un pericol de
contaminare pentru produsele comestibile.
Racordarea canalizarii sanitare la canalizarea industraila se face în exteriorul unitatii,
dupa bazinul pentru decantare grasimi, astfel ca sa se previna refularea continutului din
conductele sanitare în interiorul spatiilor tehnologice.
Toate spatiile tehnologice în care se practica în mod curent spalari si dezinfectii ale
pavimentului, sunt prevazute cu o gura de canal la fiecare 40 m2 de paviment. Aceste
guri de canal sunt prevazute cu un mic sifon, în profunzime, cu clopot metalic si capace
metalice din grilaj, cu ochiuri de 2cm asezate la nivelul pavimentului pentru a se evita
patrunderea mirosurilor neplacute din retelele de canalizare în spatiile pentru productie
sau depozitare.
Pentru a se asigura un drenaj corespunzator, toate pavimentele prezinta o panta
uniforma de scurgere spre gurile de canalizare. Pentru majoritatea spatiilor tehnologice
panta de înclinare va fi de 2cm la un metru liniar de paviment. Conductele de canalizare
sunt construite din fonta sau metal galvanizat si au un diametru minim de 6 toli (15cm).
Toate mesele de lucru la care se utilizeaza apa în scopuri tehnologice sunt racordate
la sisteme de canalizare prin sifonare corespunzatoare. Toate utilajele care folosesc apa
în scopuri tehnologice sau pentru spalari si evacueaza reziduuri, se racordeaza la
sistemul de canalizare, prin intermediul unor sifoane.
Bazinele de înmuiere, fierbere, oparire sau racire sunt prevazute cu tevi având un
diametru de minimum 5cm (2 toli), racordate la canalizare.
Bazinele pentru decantare si colectare de grasimi industriale sunt amplasate la
distanta maxima posibila de corpul pentru productie, respectiv rampa pentru receptie a
laptelui, în functie de forma si dimensiunile incintei. Bazinele sunt astfel proiectate si
realizate încât sa poata fi golite si curatate fara dificultate. Este interzisa scurgerea
apelor uzate sau murdare direct pe paviment.
Amenajarile exterioare sunt astfel înclinate si drenate încât sa permita îndepartarea rapida a
apelor pluviale sau de spalare a exterioarelor.
19
Exemplar nr.1
Pagina: 20/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
Nu se admite acumularea apelor sub forma de ochiuri de apa statatoare.

Intreaga incinta a unitatii sa fie betonata sau asfaltata si canalizata corespunzator.
Reziduurile solide sunt reprezentate prin: resturi menajere, cioburi de sticla, deseuri
de hârtie, ambalaje nerecuperabile, cenusa, gunoaie de curte etc.
Deseurile nerecuperabile, datorita continutului în substante organice, putrezesc re-
pede, producând o serie de mirosuri neplacute, constituind în acelasi timp un mediu
favorabil pentru insecte si rozatoare.
Colectarea gunoaielor menajere (cu exceptia cioburilor de sticla si a deseurilor
nerecuperabile) se face în recipiente metalice, acoperite cu capac, actionate cu pedala
de picior. Acestea sunt transportate la platformele de gunoi cu carucioare speciale ori de
cate ori se umplu sau vor fi duse la crematoriul pentru deseuri .Amplasarea recipientelor
se face la o distanta de cel putin 25 m de locurile de munca.
Pentru depozitarea gunoaielor menajere si a deseurilor nerecuperabile sunt
prevazute în incinta, în zona murdara, o platforma închisa, betonata, racordata la
canalizare, în care se vor depozita pubele sau alte recipiente pentru deseuri.
Din grupa reziduurilor lichide fac parte apele provenite din procesul tehnologic,
de la spalarea si dezinfectia utilajelor,ustensilelor si a spatiilor tehnologice, de la
functionarea anexelor social-sanitare, cât si apele pluviale.
Evacuarea apelor reziduale din incinta se poate face numai printr-un emisar exterior,
dupa tratarea corespunzatoare a apelor în interiorul incintei, potrivit cerintelor impuse de
organele de resort, si în functie de conditiile prezentate de emisar.
Sistemul pentru tratarea apelor reziduale cuprinde în functie de gradul de epurare si
de celelalte conditii impuse prin aviz:
- separatoare de grasimi;
- dispozitive pentru retinerea particulelor solide;
- instalatii pentru epurare biologica;
- dispozitive pentru clorinare.
20
Exemplar nr.1
Pagina: 21/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
MC-SC.CAPROLACT.SRL
Revizia: 0
 Spaţiile pentru producţie

Pentru a asigura protecţia produselor faţă de agenţii care pot provoca deprecierea
lor şi pentru a putea asigura menţinerea unor condiţii care să corespundă cerinţelor
igienice, este necesar ca elementele pentru construcţie să se realizeze din materiale
adecvate. Astfel zis:
Pavimentul (pardoseala) este construit din beton , armat cu cupoane de oţel
dispersate, cu strat de uzură din răşini sintetice speciale, fiind rezistent la şocuri
mecanice şi termice, impermeabile, neputrezibile, rezistente la substanţe chimice (acizi,
bazeetc.) şi netede.
Pereţii interiori sunt construiţi din placi de gresie antiacida care sunt materiale
netoxice, rezistente,impermeabile, neputrezibile, netede. Aplicarea plăcilor de gresie pe
pereţi se face până la înălţimea minimă de 2,10 m, cu unele excepţii: in spaţiile de
producţie în care temperatura este între +8 şi +15ºC, iar umiditatea de 65-70% pereţii
vor fi faianţaţi până la 2,10 m, iar până la tavan vor fi zugrăviţi cu vinacet.
În spaţiile cu umiditate ridicată se introduc în vopsea şi var substanţe antiseptice
şi antimicotice (sulfat de cupru, dioxifenil etc) pentru a preveni apariţia mucegaiurilor.
La racordarea pereţilor între ei (la colţuri), la racordarea acestora cu pavimentul şi
tavanul, sunt executate scafe rotunjite pentru a se asigura eficienţa igienizării.
Pentru prevenirea impurificării produselor prin pătrunderea unor corpuri
străine(tencuială, bucăţi de faianţă etc.) de-a lungul pereţilor sunt prevazute bare
protectoare, iar colţurile, muchiile stâlpilor proeminenţi şi tocul uşilor sunt protejate prin
colţare şi/saucorniere metalice inoxidabile.
Pereţii exteriori în zonele de recepţie ale materiilor prime sau de expediţie a produselor
finite, a deşeurilor sau gunoaielor menajere sau industriale sunt astfel realizaţi încât să
permită o igienizare uşoară. Pentru aceasta se utilizeaza placarea cu plăcuţe ceramice.
Tavanele din spaţiile tehnologice sunt plane, netede şi la o înălţime de minimum 3 m de
la paviment. Instalaţiile electrice, aparatura, corpurile de iluminat suspendate de tavane
sunt astfel instalate încât să nu contamineze produsele comestibile existente în spaţiile
21
Exemplar nr.1
Pagina: 22/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
MC-SC.CAPROLACT.SRL
Revizia: 0
tehnologice. Pentru a evita mucegăirea, zugrăvirea acestora se face cu lapte de var în

care s-au adăugat antiseptice şi antimicotice.
Iluminatul se realizeaza atât natural cât şi artificial. Este obligatorie utilizarea unei
intensităţi luminoase egală pe tot parcursul procesului de producţie şi al acţiunilor
deigienizare. În general, intensitatea luminoasă în spaţiile tehnologice şi grupurile
sociale este de minimum 220 lucşi/m2. În anumite puncte de lucru, cum ar fi cele de de
primire-expediţie produse este necesar un iluminat de minimum 550 delucşi/m2. În
secţiile pentru procesarea brânzeturilor topite sau untului, intensitatea iluminatuluioptim
va fi de 1000 lucşi/m2. Becurile şi/sau tuburile de neon suspendate deasupra produselor
comestibile sunt protejate la partea inferioară, cu materiale incasabile, pentru a preveni
contaminarea în caz de spargere (a elementelor de iluminat).
Ferestrele sunt astfel dimensionate şi amplasate încât să asigure o iluminare naturală
bună. Acestea sunt confecţionate din tâmplărie metalică şi sunt prevăzute cu dispozitive
pentru deschidere şi închidere uşor de urmărit din interior, situate la înălţime
convenabilă. Ramele ferestrelor care se deschid trebuie să permită fixarea plaselor
pentru protecţie împotriva insectelor. În spaţiile încălzite, cu umiditate mai mare de 75%
ferestrele sunt duble.Pervazul ferestrelor care se deschid este amplasat la minimum
1,50 m de paviment. Ferestrele sunt uşor accesibile şi se pot curăţa pe ambele feţe.
Uşile sunt construite din material rezistent la coroziune, confecţionate ambutisat, fără
colţuri sau proeminenţe, cu îmbinări rotunjite, pentru a se putea curăţa cu uşurinţă. Pe
traseele unde transportul se realizează cu cărucioare uşile sunt construite din oţel
inoxidabil nedeformabil şi rezistent la şocuri mecanice. Uşile amplasate spre exterior
sunt prevăzute cu dispozitive pentru autoînchidere şi ecrane de protecţie contra
insectelor şi rozătoarelor, se inchid etanş, iar cele amplasate lângă secţii care provoacă
zgomote, sunt izolate fonic.
Scările sunt realizate din materiale impermeabile. Marginea treptelor este protejată
cu corniere metalice, fără goluri şi cu borduri metalice de minimum 12cm, pentru a
împiedica prelingerea apei de spălare.
22
Golurile din paviment pentru scări, tobogane, conducte, benzi etc., sau pentru
acces
Exemplar nr.1
Pagina: 23/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
la subsoluri sunt realizate cu borduri din beton sau oţel inoxidabil, înalte de 10-30cm,
pentru a exclude posibilitatea scurgerii apelor de igienizare.
 Spaţiile pentru depozitare
Amplasarea depozitelor, în corpul principal de producţie, este astfel realizată încât
legătura cu sala de producţie să se facă în flux continuu, cu trasee scurte şi directe.
Depozitele trebuie să asigure conservarea produselor, dar şi posibilitatea gestiunii şi
manipulării acestoran .Construcţiile sunt executate din materiale rezistente - sunt izolate
(inclusiv pavimentul) cu plăci din polistiren expandat şi nu au praguri la uşi. Pavimentul
se realizează din gresie antiacidă.
 Spaţii social-sanitare
Grupurile sociale sunt despărţite de spaţiile de producţie, cu intrări izolate prin
camere tampon, coridoare sau anticamere. Suprafaţa acestor spaţii este calculată în
funcţie de numărul angajaţilor. Au inălţimea de minimum 2,5 m, pavimentul este din
materiale impermeabile, prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la reţeaua de
canalizare; pereţii sunt impermeabili, placaţi cu faianţă de min 2 m inaltime.
 Spaţii pentru aprovizionarea cu utilităţi

Deoarece în acest tip de spaţii nu se manipulează produse sau subproduse
alimentare,nu se cer condiţii de construcţie speciale. În aceste categorii de spaţii intră
uzina de producerea frigului cu anexe, instalaţiile termice şi pentru ventilaţie, instalaţiile
electrice etc.
 Spaţiile pentru serviciul sanitar veterinar şi administrativ
Spaţiile pentru serviciul sanitar veterinar sunt amplasate pe secţii de producţie şi nu
vor comunica direct cu spaţiile (locurile) administrative sau cu cele sociale. Acestea sunt
compuse din spaţiu vestiar, sală de spălat pe mâini şi spaţiu birou cu dotările
necesare.nSpaţiile administrative sunt plasate în afara spaţiilor de producţie şi
cuprind încăperile (birourile) necesare bunei funcţionări a întreprinderii.
23
Exemplar nr.1
Pagina: 24/55
METODE ŞI MIJLOACE DE IGIENIZARE

În timpul operaţiilor tehnologice de fabricare a laptelui batut, produsele vin în contact
cu suprafeţele şi cu ustensilele de lucru, care în condiţiile neasigurării
igienizării corecte,reprezintă, una din principalele surse de contaminare a acestora.
În cadrul măsurilor de igienă, obiectivul igienizării este eliminarea de pe toate
suprafeţele care vin în contact cu produsele, a reziduurilor organice de provenienţă
alimentară, care de obicei, înglobează numeroase microorganisme.
Igienizarea cuprinde două operaţii complementare, spălarea şi dezinfecţia, care
urmăresc:
- din punct de vedere fizic, îndepărtarea tuturor depozitelor organice vizibile de pe
suprafeţe (prezenţa mâzgii dă senzaţia de lunecos la pipăit);
- din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substanţe chimice din
soluţiile de spălare sau dezinfecţie;
- din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.
Succesiunea operaţiilor de igienizare a utilajelor respecta următoarea schemă:
24
Exemplar nr.1
Pagina: 25/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
Igienizarea în întreprindere
Se realizează prin curăţirea şi dezinfecţia suprafeţelor cu care vine în contact laptele
şi produsele lactate, începând cu mulsul şi până la desfacerea produselor lactate pe
piaţă.
Apa utilizată la igienizare trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate
(organoleptice, chimice şi microbiologice) conform normativelor legale.
Substanţele detergente sunt utilizate la îndepărtarea impurităţilor şi a reziduurilor
(grăsimi, proteine, săruri minerale) provenite din lapte în timpul procesării.
Substanţele dezinfectante cel mai frecvent folosite sunt hipocloritul de sodiu şi
cloramina, dintre compuşii clorului; soda caustică şi soda calcinată,care au şi efect de
saponificare a grăsimilor.
 Igienizarea mijloacelor de transport pentru lapte şi produse lactate
25
Mijloacele de transport auto pentru produse lactate şi cisternele pentru transport
lapte se spală şi se dezinfectează după golire la fiecare transport şi ori de câte ori este
nevoie, în spaţii special amenajate.Aceste operaţii se execută mecanizat sau manual.
Evidenţa executării spălării şi dezinfecţiei se va ţine în registrul staţiei de către persoana
care execută şi răspunde de efectuarea operaţiunii. La mijloacele de transport auto,
spălate şi dezinfectate, se aplică pe foaia de parcurs ştampila cu inscripţia„ dezinfectat”,
data şi semnătura celui care atestă acest lucru.
 Igienizarea instalaţiilor şi utilajelor
a). Igienizarea conductelor
Se realizează manual, prin demontare, sau mecanizat, prin recirculare, fără
demontare sau combinat.
b).Igienizarea tancurilor pentru lapte, vanelor, bazinelor şi cazanelor
După golirea de lapte recipienţii se clătesc cu apă rece apoi cu apă călduţă
latemperatura de 35-40°C. Urmează spălarea cu apă caldă cu soluţie alcalină 1% (reţeta
b), la temperatura de 50ºC cu perii de plastic.
Exemplar nr.1
Pagina: 26/55
c). Igienizarea pasteurizatoarelor şi a instalaţiilor aferente (omogenizator,

dezodorizator)
Se realizează în două trepte: spălarea acidă pentru îndepărtarea pietrei de lapte şi
spălarea alcalină pentru îndepărtarea reziduurilor formate din grăsime şi substanţe
proteice. Spălarea se execută mecanic sau manual.
Strategia aplicată faţă de infrastructura existentă are în vedere în special
mentenanţa preventivă asigurată de Mecanicul Şef pentru echipamentele şi utilajele
avute in gestiune, luându-se următoarele măsuri:
 asigurarea unor înregistrări a timpului real de funcţionare a echipamentelor
specifice (se consideră timpul zero ultima reparaţie dacă pentru echipamente şi
utilaje nu există înregistrări)
 planificarea la reparaţii / verificări de întreţinere pe baza înregistrării timpilor
reali de funcţionare a echipamentelor şi utilajelor;
26
 realizarea promptă de verificări / întreţineri / reparaţii la cererea
executantului şi respectarea planificărilor existente.
8.Echipamente
Necesarul echipamentelor, instrumentelor si dispozitivelor de incercare si masurare

presupune identificarea lor precisa si stabilirea parametrilor care trebuie masurati, pe
baza unor studii care cer sa se aiba in vedere urmatoarele:
- tipul masuratorilor ce trebuie efectuate
- gama de masuratori
- volumul masuratorilor
- gradul de precizie a echipamentelor in conditiile de mediu in care vor fi folosite
- timpul necesar pentru o masurare si numarul de masuratori zilnice
- alte cerinte speciale
Exemplar nr.1
Pagina: 27/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
Pe baza acestor date se identifica tipul, calitatea si numarul echipamentelor

necesare in functie de volumul de productie.Se face un plan de aprovizionare cu aceste
echipamente, avandu-se in vedere si nevoile de inlocuire a celor existente.
Achizitionarea echipamentelor este initiata prin lansarea unei cerei de aprovizionare
din sursa externa. Aceasta cerere contine specificatiile tehnice corespunzatoare, care
vor constitui baza intocmirii caietelor de sarcini pentru achizitionarea echipamentelor in
cauza, aprobate pentru continutul lor de catre PDG.
Procedura de achizitie este cea legala, de ea ocupandu-se compartimentele juridic si
administrativ.
Cumpararea, receptia si punerea in functiune e chipamentelor se realizeaza cu cea
mai mare atentie si responsabilitate de persoane cu un inalt grad de specializare si
respectandu-se in totalitate prevederile procedurii PB4/01.
27
Toate echipamentele sunt cuprinse intr-un inventar care reprezinta documentul
EB4/01, iar pentru fiecare echipament in parte se intocmeste un dosar care contine:
- caietul de sarcini cu specificatiile EB4/02
- nota de comanda si bonul de livrare
- fisa de punere in functiune
- procesul verbal de verificare
- fisa de semnaturi, fisa de viata, fisa de interventie, fisa de mentenanta
- notite de utilizare ( in cazul echipamentelor care nu sunt insotite de notita de
utilizare a constructorului sau aceasta nu este redactata intr-o forma usor
inteligibila, se intocmeste o notita interna de utilizare in care se descrie modul de
folosire a echipamentului )
- fisa de mentenanta care contine elemnete de supraveghere si urmarire a
echipamentului si determina schimbarea periodicitatii proceselor de mentenanta
preventiva si previzionala
Utilizarea echipamentelor in derularea activitatii se face de catre personal instruit.
Instruirea se refera atat la domeniul particularitatilor functionale, cat si la protectia
Exemplar nr.1
Pagina: 28/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
muncii. In acest scop se folosesc informatii emise de producator( carti tehnice,

instructiuni de utilizare) sau transmise de reprezentantii firmei comercializatoare.
Mentenanta si reparatia sunt asigurate de frime specializate si autorizate.
Scoaterea din uz se decide in cadrul unei comisii speciale care se constituie anual.
Echipamentele utilizate sunt considerate apte pentru funcionare daca rezultatele pe
care le furnizeaza sunt in intervalul unei tolerante definite sau daca performantele lor
sunt cel putin egale cu cele cerute de metodele de incercare utilizate.
Responsabilitatile, documentele si modul de verificare al echipamentelor sunt
descrise de PG „ Echipamente”.
Utilajele prezente in unitatea de productie a SC CAPROLACT SRL sunt:
- tanc de receptie, schimbator de caldura cu placi, tanc de normalizare, tanc de
fermentatie, Polipack ( ambalare lapte batut).
28
9. Produse consumabile
 Cumpararea si aprovizionarea
Constau intr-o regrupare a cererilor interne, evaluarea si validarea facute cu
responsabilul cu aprovizionarea cu produse consumabile. Acest proces este descris in
procedura PB4/01.
 Receptia si etichetarea
Fiecare livrare trebuie sa fie inregistrata.Inregistrarile de receptie contin:
- denumirea materialului inscris pe bonul de livrare si pe recipiente
- numele dat materialului in unitate si codul sau
- data receptiei
- numele furnizorului si numele fabricantului
- numarul seriei de fabricatie sau numarul de referinta
- cantitatea totala si numarul recipientelor primite
- numarul seriei atribuit produsului dupa receptia sa
- unele observatii legate de starea si integritatea materialelor primite
Exemplar nr.1
Pagina: 29/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
La receptie se face un control care sa permita validarea conformitatii cu comanda.

Persoana responsabila cu receptia despacheteaza coletele, pune cate o eticheta pe
fiecare subambalaj in care se mentioneaza:
- data intrarii
- data deschiderii flaconului
- data de distrugere
Apoi anunta sectoarele interesate de sosirea produselor.Controlul calitatii produselor
consumabile se face in sectoarele care le folosesc, la deschiderea flacoanelor. Ele
constau in esenta din „analize in alb” care permit asigurarea ca produsul nu este poluat.
Produsul se inregistreaza in fisa de urmarire.
 Depozitarea
Se face de catre receptioner in spatii special destinate care trebuie sa indeplineasca
toate conditiile pentru a nu se degrada produsele. Ele trebuie asezate in ordinea
29
alfabetica si grupe. Intr-un loc separat se depoziteaza produsele foarte toxice sau
periculoase, intr-un dulap cu cheie.
 Gestionarea
Se face de utilizatori, de regula, in stocuri minime, cu exceptia comenzilor anuale
planificate. Procesul de gestionare este descris in procedura de cumpararea-
aprovizionare PB4/01.
 Scoaterea din uz si distrugerea
Produsele reziduale, apoase sau organice rezultate in urma folosirii produselor

consumabile se strang in 2 butoaie astfel:intr-un butoi verde solutiile organice, intr-un
butoi albastru solutiile apoase. Aceste butoaie sunt ridicate saptamanal sau la cerere de
catre SC Dunexim Distribution Group SRL- firma specializata in preluarea si tratarea
reziduurilor.
Exemplar nr.1
Pagina: 30/55
10.Tratarea cererilor de analiza si a esantioanelor primite
Prelevarea esantioanelor de produse pentru teste si analize de laborator se

va face prin încheierea unui Proces Verbal de Prelevare (P.V.P.), în următoarele
situatii:
• există prezumtii că unele produse verificate cu ocazia actiunilor de control
pot prezenta neconformităti, inclusiv în cazul produselor sesizate sau
reclamate;
• desfăsurarea unor actiuni preventive de prelevare si testare în laboratoare a
produselor oferite la comercializare.
În functie de rezultatele testelor de laborator, actiunea poate continua prin
încheierea unui Proces Verbal de Constatare Contraventie (PVCC) sau a unui
Proces Verbal de Constatare (PVC). În cazul în care buletinul de analiză/raportul
de încercare nu contine neconformităti, nu mai este nevoie de o revenire la
30
operatorul economic pentru încheierea PVC.
Orice prelevare contine, de regulă, 3 esantioane identificabile, în afara cazurilor
când natura produselor sau cantitatea lor nu permit prelevarea decât a unui singur
esantion. Dintre aceste esantioane, unul este destinat verificării în laboratorul de
încercări, al doilea este destinat păstrării în laborator ca probă martor, iar al treilea,
păstrării de către detinătorul produselor, de asemenea, ca probă martor. Mărimea
esantioanelor, modul de prelevare, ambalare, transport si păstrare a acestora vor fi în
strictă conformitate cu standardele sau normele de produs, cu metodele de încercări ale
laboratoarelor, analizându-se, totodată, documentele prezentate de operatorul
economic, referitoare la lotul de produse supus prelevării. Esantioanele vor fi sigilate cu
sigilii identificate printr-un număr si denumirea comisariatului teritorial, luându-se
măsurile corespunzătoare pentru a nu se modifica starea esantioanelor.
Pentru efectuarea încercărilor SC CAPROLACT SRL a incheiat un contract cu
MANOR CENTER, laborator autorizat atât sanitar veterinar cât şi RENAR.
Pentru verificarea esantioanelor, laboratoarele vor folosi metodele precizate în
Exemplar nr.1
Pagina: 31/55
procedurile (instructiunile) tehnice specifice, mentionate în documentele de

autorizare sau acreditare a laboratoarelor respective.
Operativitatea efectuării analizelor si intrarea în posesie a raportului/buletinului
de încercari sunt foarte importante pentru eficienta actiunii de control. În acest
scop, pentru urmărirea efectuării analizelor, Comisariatele teritoriale au obligatia
să detină un registru de prelevare esantioane ale cărui rubrici să fie: nr si data
PVP/Fi ei de reclamatie/sesizare; denumirea operatorului economic de la care sau
prelevat esantioanele; denumirea produselor prelevate; mărimea esantioanelor
trimise la laborator; denumirea laboratorului; analizele/încercările solicitate; nr. si
data raportului de încercări/buletinului de analize; contravaloarea analizelor/
încercărilor; concluzia (conforme/neconforme); numele si prenumele comisarului;
semnătura.
11.Proiectare si perfectionare
31
Pe durata planificării proiectării şi dezvoltării, SC CAPROLACT SRL
determină:
- etapele proiectării şi dezvoltării;
- analiza, verificarea şi validarea care sunt adecvate fiecărei etape de
proiectare şi dezvoltare;
- responsabilităţile şi autoritatea pentru proiectare şi dezvoltare.
SC CAPROLACT SRL controlează interfeţele dintre structurile implicate în
proiectare şi dezvoltare pentru a asigura o comunicare eficace şi o desemnare clară a
responsabilităţilor.
Elementele de ieşire ale planificării sunt actualizate pe măsură ce proiectarea şi
dezvoltarea evoluează.
Exemplar nr.1
Pagina: 32/55
 ELEMENTE DE INTRARE ALE PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Elementele de intrare legate de cerinţele referitoare la serviciul public sunt
determinate şi înregistrate. Aceste elemente de intrare includ:
- cerinţe de funcţionare şi performanţă;
- cerinţe legale şi ale reglementărilor aplicabile;
- atunci când este aplicabil, informaţii derivate din proiecte similare anterioare;
- alte cerinţe esenţiale pentru proiectare şi dezvoltare.
Aceste elemente de intrare sunt analizate pentru a stabili dacă sunt adecvate.
 ELEMENTE DE IEŞIRE ALE PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Elementele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării sunt furnizate într-o formă care
permite verificarea în raport cu elementele de intrare ale proiectării şi dezvoltării şi sunt
aprobate de conducerea ministerului înainte de a deveni aplicabile în structura direcţiei.
Elementele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării:
32
- satisfac cerinţele cuprinse în elementele de intrare ale proiectării şi dezvoltării;
- furnizează informaţii corespunzătoare pentru aprovizionare şi pentru furnizarea
serviciului;
- conţin sau fac referire la reglementări de furnizare şi acceptare a serviciului public;
- precizează caracteristicile serviciului public care sunt esenţiale pentru utilizarea
sigură şi corectă a acestuia.
 ANALIZA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Analizele sistematice ale proiectării şi dezvoltării sunt efectuate în conformitate
cu modalităţile planificate, în etape adecvate pentru:
- evaluarea capabilităţii rezultatelor proiectării şi dezvoltării de a satisface cerinţele;
- identificarea oricărei probleme şi propunerea de acţiuni necesare.
Exemplar nr.1
Pagina: 33/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
 VERIFICAREA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Verificarea este efectuată în conformitate cu modalităţile planificate, în vederea
asigurării că elementele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării au satisfăcut cerinţele
cuprinse în elementele de intrare ale proiectării şi dezvoltării. Se menţin înregistrările
rezultatelor verificării şi ale oricăror acţiuni necesare.
 VALIDAREA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Validarea proiectării şi dezvoltării se efectuează în conformitate cu modalităţile
planificate şi reglementate prin ordine de linie pentru a se asigura că serviciul public
rezultat este capabil să asigure satisfacerea cerinţelor pentru aplicări specificate sau
utilizări intenţionate, atunci când sunt cunoscute. Validarea se finalizează înainte de
livrarea sau implementarea serviciului public. Se menţin înregistrările rezultatelor
validării şi ale oricăror acţiuni necesare.
 CONTROLUL MODIFICĂRILOR ÎN PROIECTARE ŞI DEZVOLTARE
33
Modificările în proiectare şi dezvoltare se identifică şi sunt menţinute
înregistrări. Modificările se analizează, verifică şi sunt validate, după caz, şi aprobate
înainte de implementare. Analiza modificărilor în proiectare şi dezvoltare include
evaluarea efectului modificărilor asupra părţilor componente şi a serviciului public deja
livrat. Se menţin înregistrări ale rezultatelor analizei modificărilor şi ale oricăror
acţiuni necesare.
12.Tehnologia de fabricatie
Laptele batut se obtine din lapte de capra pasteurizat, cu adaos de culturi de
bacterii lactice selectionate.
11.1 Conditii tehnice de calitate
a) Laptele si materiale auxiliare folosite la fabricarea laptelui batut trebuie sa corespunda
documentelor tehnice normative de produs si normelor sanitare in vigoare
Exemplar nr.1
Pagina: 34/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
b) Laptele batut se fabrica conform instructiunilor tehnologice aprobate la

omologare cu respectarea normelor sanitare si sanitar veterinare in vigoare.
Proprietati organoleptice
a). Aspect si consistenta
Coagul fin, compact sau cu consistenta fluida de smantana proaspata. Se admit
particule vizibile de coagul.
b). Culoare: alba
c). Gust si miros: placut, caracteristic, acrisor, racoritor, fara gust si miros strain
Proprietati fizico – chimice

- aciditate, °T: max 120
- grasime, %: 2; substante proteice % min: 3.4
- temperatura, la livrare, °C max: 8
34
Ambalare si marcare
a). Laptele batut se ambaleaza in:
 butelii de sticla de 1000 ml, 500 ml, 250 ml.
 pungi de polietilena imprimate inchise prin termosudare
 pahare de polistiren, polietilena sau polipropilena, inchise etans,
cu capacitatea 200 ml, 250 ml, 500 ml.
 bidoane de aluminiu de 25 l
b). Pentru transport, butelie de sticla, pungile si paharele se introduc in ambalaj
colectiv (navete) metalice sau din material plastic.
c). Ambalajele folosite trebuie sa fie in buna stare, curate, uscate si fara miros
strain.
d). Abaterile limita la continutul material al ambalajelor sunt:
 ± 20 ml pentru ambalajele cu capacitate de 1000 ml
Exemplar nr.1
Pagina: 35/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01

 ± 1 % pentru celelalte tipuri de ambalaje
e). Buteliile de sticla vor fi inchise cu capsule din aluminiu, hartie caserata sau
material plastic.
Bidoanele se inchid cu capace metalice prevazute cu garnituri de cauciuc
alimentar si se sigileaza prin plumbuire.
Paharele din material plastic sunt inchise etans cu folie de aluminiu, prin
termosudare.
f). Ambalajele de desfacere si transport se marcheaza prin stantare sau
etichetare cu urmatoarele specificatii:
 denumirea producatorului si marca
 denumirea si tipul produsului
 ziua livrarii (data) sau data limita pentru care produsul este bun
pentru consum
 continutul nominal (cu indicarea erorii tolerate) in litrii
35
Depozitare, transport, documente
a). Laptele batut se depoziteaza in camere frigorifice, curate, dezinfectate la
temperatura de + 20 …+80C.
b). Transportul se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme la
temperaturi de + 100 C.
c). Temperatura laptelui batut la livrare trebuie sa fie de max. +80C.
d). Fiecare lot va fi insotit de documentatii de certificare a calitatii intocmite
conform reglementarilor in vigoare.
Termenul de garantie
 Termenul de garantie pentru produsul “Lapte batut” este de o zi.
 Acest termen se refera la produsul ambalat, depozitat si transportat in conditiile
prevazute in prezentul standard de ramura si decurge de la data livrarii.
Exemplar nr.1
Pagina: 36/55
11.2 Tehnologia de fabricatie a laptelui batut

Receptia cantitativa si calitativa
Aceasta operatie tehnologica are drept scop verificarea proprietatilor
organoleptice, fizico - chimice si microbiologice ale materiei prime.
In cadrul acestei operatii laptele crud integral este supus urmaroarelor analize:
 Examenul organoleptic prin care se urmareste aspectul laptelui
care trebuie sa fie fluid, omogen cu culoare alba, usor galbuie,
miros si gust placut specific laptelui proaspat.
 Examenul fizico – chimic prin care se determina :
 densitatea laptelui prin metoda aerometrica care nu se admite sub
1,029 g/cm3
 aciditatea laptelui prin metoda de titrare fata de o solutie de
referinta care se admite de max. 190 Turner
 continutul de grasime care se determina prin metoda butirometrica

si care trebuie sa fie minim 3.3%
36
 gradul de purificare care se determina prin compararea rondelei
prin care s-a facut filtrarea cu un etalon- se admite maxim I
 Examenul microbilologic se face prin proba reductazei in urma
careia se evidentiaza proprietatile microbiologice ale laptelui
Filtrarea
Este o operatie de curatire a laptelui de impuritatile mecanice prezente in masa
sa. Aceasta se face cu ajutorul celor doua filtre montate pe conducta de aspiratie a
laptelui in tancul de receptie.
Pasteurizarea
Este operatia prin care se urmareste distrugerea bacteriilor patogene precum si a majoritatii florei
saprofite de poluare, inactivitatea enzimelor in vederea stabilizarii proprietatilor laptelui pe o perioada de
cel putin 48 de ore.
Exemplar nr.1
Pagina: 37/55
Pasteurizarea se face intr-un schimbator de caldura cu placi. Prin circulatia

laptelui in contracurent cu agentul termic la o temperatura de 85 – 870 C, laptele este
adus la temperatura de 82 – 850 C si mentinut timp de 5 secunde dupa care se face
racirea brusca a acestuia la +40 C. Procesul este automatizat, temperatura apei si cea a
laptelui este permanent controlata de traductorii de temperatura ai instalatiei de
automatizare, afisata numeric si prin termografie. De asemenea temperatura apei de
racire este controlata si afisata cu ajutorul unui sistem cu afisaj numeric. Racirea se face
cu ajutorul unei instalatii de racire cu freon.
Normalizarea
Se face prin amestecarea in tancul de normalizare a unei proportii de lapte
degresat, repasteurizat, cu laptele integral, astfel incat procentul de grasime al laptelui
de consum sa fie 2,5%. Prin metoda butirometrica se determina apoi procentul de
grasime al laptelui normalizat.
Racirea
Dupa pasteurizare si normalizare, racirea laptelui de face la 30 – 320 C
Insamantarea
37
In laptele racit se introduce cultura de productie in proportie de 1,5 – 3,0 % care
contine streptococi lactici acidifianti si aromatizati. Dupa insamantare, laptele se agita
energic pentru a asigura o amestecare cat mai buna, dupa care urmeaza ambalarea in
bidoane, pungi, butelii sau pahare, in functie de sortiment sau destinatie.
Termostatarea
Asigura conditiile de dezvoltare a microflorei specifice si fermentarea laptelui. In
timpul procesului de fermentare trebuie mentinuta o temperature de 30-33°C in durata
scurta de fermentare (6 – 10 ore) si 24 – 280 C in durata lunga de fermentare (12 – 16
ore). Fermentatia se considera terminata in momentul cand coagulul este bine legat,
compact, cu o consistenta cremoasa suficient de densa, fara sa elimine zer si cu
aciditate de 85 – 950 T.
Depozitare pana la livrare, in camere frigorifice la temperatura de 2- 80 C.
Exemplar nr.1
Pagina: 38/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
11.3 Schema tehnologica de fabricatie a laptelui batut
RECEPTIE CANTITATIVA SI CALITATIVA A LAPTELUI
PREPARARE CULTURI PRODUCTIE SI SELECTIONARE LAPTE
FILTRARE
PASTEURIZARE 80 – 850C
NORMALIZARE
RACIRE 30-320C
INSAMÂNTARE CU CULTURA TERTIARA 1-2%
AMBALARE
38
TERMOSTATARE
DEPOZITARE 2-80C MIN 6 ORE
LIVRARE
Exemplar nr.1
Pagina: 39/55
13. Controlul proceselor de fabricatie

Toate operatiunile de receptie, inspectie, transport, separare, preparare,
prelucrare, ambalare si depozitare a alimentelor se realizeaza cu respectarea principiilor
igienice corespunzatoare.
Dupa stabilirea procesului si planului de fabricatie, se elaboreaza instructiunile
de lucru in care se inglobeaza informatiile si indrumarile necesare lucratorilor pentru a-si
indeplini correct sarcinile.Acestea sunt redactate in forme accesibile si pentru
persoanele cu un nivel scazut de cunostiinte.
Instructiunie de lucru pentru procesul de fabricatie includ:
- operatia ce trebuie efectuata
- materialele si echipamentele ce trebuie folosite
- reglarea si calibrarea echipamentelor si dispozitivelor
- succesiunea si descrierea corecta a activitatilor
- conditiile de lucru din spatiile de lucru
- codul practicilor ce trebuie folosite si nivelele de calitate ce trebuie realizate,
conform unor standarde de referinta
Instructiunie de lucru pentru operatiunile de verificare si control cuprind:
39
- caracteristicile parametrilor ce urmeaza a fi verificati
- controlul echipamentelor, instrumentelor si dispozitivelor ce se vor folosi
- conditiile de mediu in timpul efectuarii verificarilor
- metoda de examinare, proceduri de recoltare a probelor, numarul masuratorilor
ce trebuie facute, criteriile sau specificatiile ce se verifica
- modul cum se efectueaza verificarile de autentificare sau de confirmare de
catre personalul de supraveghere
- nominalizarea persoanelor sau formatiunilor carora li se vor comunica
rezultatele verificarilor
Exemplar nr.1
Pagina: 40/55
Controlul proceselor de fabricatie implica detectia, analiza, returnarea la

operatorii implicati si ajustarile sau actiunile corective, toate cuprinse intr-o intr-o blucla a
unui sistem de reglare, constituit din:
- controlul procesului si al produsului pentru detectarea defectelor/deviatiilor
- analizarea datelor obtinute prin control, pentru stabilirea cauzelor deviatiilor si a
actiunilor corective necesare
- informarea operatorului cu privire la actiunile corective luate,
- ajustarea procesului
La examinarea produselor finite si in situatii speciale, echipa raspunzatoare de
sistemul de calitate, alaturi de RC, suprevizati de reprezentantul managementului, aplica
tehnici statistice de control, exprimate prin diagrame de dispersie, fise de control si
verificari premergatoare controlului. Aceste tehnici au 2 avantaje:
- furnizeaza informatii despre probabilitatea de aparitie a unor produse cu defecte
inainte ca acestea sa fie fabricate
- nu necesita inspectia fizica a fiecarei unitati de produs pentru a mentine un nivel
ridicat al calitatii
Evitarea producerii de alimente insalubre se asigura pe fluxul de fabricatie prin
sisteme preventive, cum este sistemul HACCP.
40
Pentru efectuarea controlului de fabricatie exista o retea de puncte de control in
toate locurile importante din fabrica.
Dupa fiecare sarja de produs se trimit probe la laboratorul MANOR CENTER .
14.Controlul aprovizionarii
 PROCESUL DE APROVIZIONARE
SC CAPROLACT SRL prin Serviciul Asigurare Tehnico-Materială se asigura că
produsul aprovizionat este conform cu cerinţele de aprovizionare specificate. Tipul şi
amploarea controlului aplicat furnizorului şi produsului aprovizionat depinde de efectul
produsului aprovizionat asupra realizării ulterioare a produsului.
Exemplar nr.1
Pagina: 41/55
SC CAPROLACT SRL evaluează şi selectează furnizorii pe baza capabilităţii

acestora de a furniza un produs în concordanţă cu cerinţele SC CAPROLACT SRL. Sunt
stabilite criteriile de selecţie, de evaluare şi de reevaluare.
Sunt menţinute înregistrări ale rezultatelor evaluărilor şi ale oricăror acţiuni
necesare rezultate din evaluare.
 INFORMAŢII PENTRU APROVIZIONARE

Informaţiile pentru aprovizionare descriu produsul de aprovizionat, iar atunci
când este cazul, includ:
- cerinţe pentru aprobarea produsului/serviciului, procedurilor, proceselor şi
echipamentelor;
. - cerinţe pentru calificarea personalului;
- cerinţe pentru sistemul de management al calităţii
SC CAPROLACT SRL se asigură că cerinţele de aprovizionare specificate sunt
adecvate, înainte de comunicarea acestora către furnizor.
Orice modificare a comenzii/contractului este analizată în acelaşi mod ca şi
documentul iniţial. Modificările comenzilor/contractelor (diminuări, suplimentări, sistări,
41
anulări, etc.) sunt analizate de către conducerea organizaţiei pentru a lua deciziile ce se
impun.
 VERIFICAREA PRODUSULUI SAU SERVICIILOR APROVIZIONATE

Verificarea produsului aprovizionat se face la recepţie de către o Comisie de
Recepţie, orice observaţie rezultată în urma analizelor se păstrează pe NIR, precum şi
în timpul execuţiei, timp în care se pot constata neconformităţi referitoare la funcţionare.
Exemplar nr.1
Pagina: 42/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
Atunci când SC CAPROLACT SRLintenţionează să desfăşoare verificarea la

furnizor, aceasta va specifica, în informaţiile pentru aprovizionare, înţelegerile avute în
vedere la verificare şi metoda de eliberare a produsului.
În evaluarea furnizorilor se ţine cont de următoarele criterii:
- performanţele anterioare în furnizarea aceluiaşi tip de produs/serviciu sau a
unui produs similar stau la baza aprecierii competenţei furnizorului;
- în cazul furnizorilor noi, performanţele acestora dovedite pe piaţa de profil;
certificarea sistemului de management al calităţii furnizorului este folosită ca punct de
plecare pentru evaluare.
Toate documentele referitoare la furnizor sunt păstrate de compartimentele de
resort în “Dosarul furnizorilor de produse/servicii”. Acest dosar conţine date despre:
- cantităţile de produse furnizate/tipul de servicii prestate;
- calitatea produsului furnizat/serviciului furnizat;
- respectarea termenelor de livrare;
- respectarea obligaţiilor contractuale;
- chestionar de evaluare completat;
- abateri ale produsului aprovizionat.
42
Pentru fiecare furnizor se iniţiază o Fişă de evaluare a furnizorului în care sunt
menţionate criteriile de evaluare a furnizorilor în baza cărora se actualizează Lista
furnizorilor acceptaţi.
Retragerea furnizorului din “Lista furnizorilor acceptaţi”, atunci când îi este adus
la cunoştinţă faptul că:
- furnizorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
- sunt constatate abateri ale produsului aprovizionat în timpul exploatării, aşa
cum rezultă din înregistrările existente în dosarul furnizorului.
Exemplar nr.1
Pagina: 43/55
15. Controlul proiectelor
Pentru a indeplini preferintele consumatorilor aflate in continua schimbare,

proiectantii unitatii SC CAPROLACT SRL actioneaza continuu pentru proiectarea de
produse de o calitate mereu mai buna si la preturi mai mici.
In elaborarea proiectelor noilor produse se tine seama de urmatoarele:
- prospectarea si analizarea cerintelor pietii si intelegerea lor completa
- formularea specificatiilor de proiectare, transformand cerintele clientilor in parametrii ai
calitatii
- proiectarea configuratiilor preliminare ale produsului, inclusiv specificatiile ansamblelor
si subansamblelor si a componentelor majore
- avizarea preliminara a proiectului
- modificarea proiectului pe baza avizarii lui, executarea prototipurilor si evaluarea lor
- a 2-a avizare a proiectului, modificarea acestuia in conformitate cu avizarea si
realizarea de noi prototipuri, conform proiectului modificat
- finalizarea proiectului in care se stabilesc tolerantele, specificatiile complete ale
produsului si programarile verificarilor de criterii de conformitate
- realizarea productiei pilot, omologarea acesteia si avizarea finala a proiectului,
modificarea conform avizului si punerea in lucru pentru productia de serie
43
In final, proiectul trebuie sa contina:
- desenele de executie, materialele necesare executiei produsului
- specificatiile cantitative si calitative
- instructiunile si procedurile necesare
- software-ul
Pe baza acestor documente se realizeaza procurarea materialelor, productia,
controlul si incercarea produsului. Se vor preciza limitele de acceptare pentru parametrii
de performanta, specificatiile pentru materiale, informatii despre securitatea si fiabilitatea
produsului, conform legislatiei in domeniu. Se insista asupra parametrilor critici cu
implicatii in sanatatea omului.
Exemplar nr.1
Pagina: 44/55
Documentatia de proiectare nominalizeaza proiectantul si persoana care verifica

proiectul.
16. Cerintele functionale ale proiectului

 Eficienta functionala
Este prima cerinta, fata de care nu se admite nici un compromis.
 Modul de prezentare
Deoarece aspectul exterior este important pentru atractia clientilor, trebuie sa i se
acorde importanta de catre proiectant
 Securitatea produselor si salubritatea alimentelor

Absenta acestora se manifesta prin accidentarea utilizatorilor sau imbolnavirea
consumatorilor, cu urmari grave.
Securitatea produselor se introduce in produse odata cu proiectarea lor,
neputand fi asigurata in timpul fabricatiei.
In ceea ce priveste salubritatea alimentelor, aceasta se asigura atat prin
proiectare, dar mai ales in diferitele lor faze de fabricatie, depozitare si distributie.
44
Produsele trebuie insotite si de atentionari de protectie afisate vizibil pe produs si
ambalaj.
 Fiabilitatea
Nu poate fi verificata imediat, aprecierea ei fiind posibila numai dupa
consumarea produsului de catre client, cand absenta ei are un efect dezatruos asupra
reputatiei producatorului. Pentru incercarea fiabilitatii se folosesc numeroase tehnici.
Exemplar nr.1
Pagina: 45/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
 Mentenanta
In perioada de proiectare se anticipeaza defectiunile inerente care apar in timpul
exploatarii echipamentelor si se gasesc solutii pentru repararea sau inlocuirea usoara a
pieselor avariate. Aceasta presupune restrangerea varietatii de componente, folosirea
componentelor standard si a materialelor sigur disponibile.
 Simplitatea si economicitatea
Completeaza calitatea produselor in vederea competitivitatii lor pe piata. La
proiectarea calitatii se iau in considerare costurile, cerinta importanta a clientilor.
17. Verificarea proiectului
Se face planificat si bine documentat de catre persoane competente si

urmareste daca elementele de iesire ale proiectarii satisfac cerintele cuprinse in
elementele de intrare a proiectarii.
 Avizarea proiectului
Reprezinta o evaluare oficiala, sistematica si documentata, efectuate de
persoane competente care nu sunt implicate direct in munca de realizare a proiectului
respectiv. Se vor efectua mai multe avizari:
45
- cele preliminare servesc drept consultanta, fiind date sub forma unor recomandari
/propuneri
- avizarea finala realizata odata cu finalizarea proiectului si incercarea prototipului, de
catre o echipa care verifica daca prototipul indeplineste toate cerintele clientului
 Omologarea prototipului
Se face in conformitate cu programele de omologare stabilite care sunt coordonate de catre RC,
pentru asigurarea obiectivitatii omologarii. Ea poate determina nevoia de modificari ale proiectului, iar
dupa efectuarea acestor modificari, acestea se supun din nou omologarii pentru confirmare, obtinandu-se
astfel convingerea ca deficientele observate anterior au fost eliminate.
Exemplar nr.1
Pagina: 46/55
 Variantele de calcul
Constau dintr-o recalculare a proiectului sau o recalculare partiala a
subansamblelor esentiale ale sistemului, in scopul verificarii corectitudinii informatiilor
specificate in proiect.
 Compararea proiectului cu un proiect similar care functioneaza in
interiorul intreprinderii pentru fabricarea unui produs verificat. Verificarea consta doar in
evaluarea caracteristicilor aditionale alea noului produs.
18. Identificarea si trasabilitatea produselor
Identificarea produselor aprovizionate se face in raport cu comanda si cu

documentele de certificare a calitatii insotitoare. Produsele comerciale se identifica prin
denumire, numarul specificatiei, standardul national sau standardul de firma, data de
fabricatie si data de expirare, dupa caz. Datele de identificare sunt mentinute in toate
documentele de evidenta pentru a face posibila regasirea atunci cand se impune
Trasabilitatea produselor in timpul procesul de productie se asigura prin
inscrierea datelor care contin denumirea clientului, numarul comenzii, denumire produs,
cantitate si termen de livrare, in inregistrarile emise pana la livrare. Fiecare lot de
fabricatie primeste in plus o specificatie unica - un numar de serie. Produsele fabricate
intr-o perioada specificata, pe parcursul careia materialele receptionate si conditiile de
46
fabricatie sunt asemanatoare, primesc un numar de lot. Marcajele de identificare a
produselor (etichete) permit distingerea produselor identice dar executate in alte conditii
sau cu neconformitati, pe tot parcursul procesului de productie.
Produsele conforme sunt etichetate cu eticheta de provenienta iar produsele
neconforme sunt identificate prin eticheta Produs Neconform conform Controlului
produsului neconform. Identificarea produselor neconforme cu eticheta corespunzatoare
este asigurata de catre RMC si seful de sectie, dupa caz.
Exemplar nr.1
Pagina: 47/55
19. Analiza si controlul produselor neconforme
Controlul produsului neconform are in vedere: identificarea completa a

produselor si cantitatii afectate, stadiul detectarii neconformitatii, detalii cu privire la
neconformitate, recomandarile comisiei de analiza si deciziile luate, detalii privind
reprelucrarea sau reconditionarea si rezultatele acestora, natura actiunilor corrective
si/sau preventive intreprinse.Pentru acestea se intocmeste un raport separat.
In procedura de sistem “Controlul produsului neconform” sunt stabilite
responsabilitatile prin care se asigura identificarea, raportarea, analizarea, dispunerea
modului de tratare a neconformitatilor.
Neconformitatile pot fi identificate in urmatoarele situatii:
• la receptia produselor aprovizionate de SC CAPROLACT SRL
• pe fluxul procesului de executie,
• in timpul auditurilor interne si/sau externe;
• la reclamatiile clientilor.
Identificarea neconformitatilor poate fi facuta in procesul de distributie de catre
compartimentul calitate sau de orice persoana in masura sa detecteze o problema ce
poate avea incidenta asupra calitatii produsului/serviciului.
Documentarea neconformitatilor se face folosind rapoartele de neconformitate
(RN) sau rapoarte de audit in cazul auditurilor.
47
Izolarea neconformitatilor se face prin responsabilitatile personalului din
compartimentul unde s-a constatat, in scopul impiedicarii utilizarii neintentionate a
produselor neconforme.
Analiza neconformitatii, stabilirea cauzei, a actiunii corective , precum si a
responsabilului si termenului de implementare se face de catre managerul de proces,
impreuna cu RMC.
In urma analizei se poate ajunge la una din urmatoarele decizii cu privire la produs:
- acceptarea in conditii existente ( necesara aprobarea cumparatorului )
Exemplar nr.1
Pagina: 48/55
- reprelucrarea
- reconditionarea (necesara aprobarea cumparatorului )
- reclasificarea (produsul se va vinde la un pret redus,etichetat ca produs de cal. a 2-a)
- rebutarea
Produsele neconforme folosite ca atare sau dupa reconditionare, se considera
“acceptate cu derogare”. In acest caz se completeaza un formular tip de derogare.
Reinspectia produsului dupa implementarea actiunii corective se face de catre
reprezentantul compartimentului calitate.
Verificarea implementarii actiunii corective la termenul stabilit se face de catre
RMC sau auditor printr-un audit de supraveghere.
20. Controlul documentelor
Documentele sistemului de management al calitatii sunt mentinute sub control in

conformitate cu prevederile procedurii PG04 - “Controlul documentelor” . Controlul
documentelor se realizeaza astfel:
• aprobarea documentelor inainte de emitere;
• actualizarea periodica a documentelor;
• difuzarea editiilor in vigoare ale tuturor documentelor in toate locurile necesare;
• retragerea prompta din toate punctele de difuzare a documentelor nevalabile sau
perimate;
48
• pastrarea lizibilitatii si identificarii documentelor;
• identificarea corespunzatoare a documentelor perimate, pastrate in scopuri juridice
si/sau de conservare.
Referitor la controlul documentelor, documentele sistemului de management al
calitatii sunt analizate si actualizate periodic, de Reprezentantul Managementului
Calitatii, pentru imbunatatirea continua a acestora si punerea in concordanta cu politica
din domeniul calitatii a organizatiei si cu cerintele standardului de referinta.
Exemplar nr.1
Pagina: 49/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
Sistemul de organizare al calitatii comporta 3 nivele de documente, care se

materializeaza conform unei piramide:In varful piramidei se situeaza Manualul Calitatii,
ca documente general in care se inglobeaza documentele din celelalte 3 nivele.
Al 2-lea nivel, „Proceduri generale”, cuprinde documentele organizatorice care
descriu amanuntit dispozitiile generale de organizare a MC. Sunt tinute la zi de catre RC
si sunt identificate printr-un cod PG xx, ele constituind sectiunea B a MC.
Al 3-lea nivel, „Metode de operare- instructiuni” cuprinde documente care descriu
modul de efectuare a unei lucrari sau operatiuni din procesul de fabricatie.
Al 4-lea nivel, „formulare de inregistrare”, cuprinde documentele prin care se dovedesc
activitatile efectuate sau rezultatele obtinute. Poarta un cod de tip , sectiune, capitol si
numar de ordine.
Pentru fiecare nivel l piramidei exista o lista de editari in vigoare, care permite ca
in fiecare moment sa se cunoasca versiunea la zi a unui document. La fiecare revizie,
aceste documente se difuzeaza tuturor sefilor de servici si directorului tehnic.
21. Actiuni corective si preventive

SC CAPROLACT SRL actioneaza pentru a elimina cauza neconformitatilor cu
scopul prevenirii reaparitiei acestora precum si cauzele neconformitatilor potentiale cu
scopul prevenirii aparitiei acestora.
49
Eliminarea cauzelor care au generat neconformitatile se realizeaza prin actiuni
corective. Directorul executiv se asigura ca actiunile corective sunt utilizate ca
instrumente de imbunatatire.
 Modul de stabilire si efectuare a actiunilor corective este descris in PG12
“Actiuni corrective” in care se stabilesc cerinte pentru:
• analiza neconformitatilor (inclusiv a reclamatiilor clientilor);
• determinarea cauzelor neconformitatilor;
• evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni reaparitia neconformitatilor;
• determinarea si implementarea actiunilor necesare;
Exemplar nr.1
Pagina: 50/55
MANUALUL CALITATII
Ediţia: 01
• inregistrarile rezultatelor actiunilor intreprinse;

• analiza actiunilor corective intreprinse.
Sursele de informatii pentru a intreprinde actiuni corective includ:
• reclamatiile clientilor;
• rapoartele de neconformitate, notele de neconformitate;
• rapoartele de audit intern si extern;
• datele de iesire ale analizelor efectuate de management;
• personalul organizatiei;
• monitorizarea proceselor etc.
In vederea prevenirii aparitiei acestora, se realizeaza actiuni preventive.
 Modul de stabilire si efectuare a actiunilor preventive este descris in

PG11 “Actiuni preventive” in care se stabilesc cerinte pentru:
• determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora;
• evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni aparitia neconformitatilor;
• determinarea si implementarea actiunilor necesare;
• inregistrarile rezultatelor actiunilor intreprinse;
• analiza actiunilor preventive intreprinse.
50
Sursele de informatii pentru a intreprinde actiuni preventive includ:
• analiza necesitatilor si asteptarilor clientilor;
• masurari ale satisfactiei clientilor;
• rapoartele de audit intern si extern;
• datele de iesire ale analizelor efectuate de management;
• monitorizarea proceselor;
• analiza pietii;
• concluzii rezultate din experiente anterioare etc.
Actiunile preventive propuse pot fi:
• revizuirea unor proceduri ale SMC, respectiv unor instructiuni de lucru;
• revizuirea sistemului de management al calitatii;
Exemplar nr.1
Pagina: 51/55
• instruirea suplimentara a personalului organizatiei;

• evaluarea permanenta a performantelor furnizorilor.
22. Auditul intern al calitatii

PG14 „Audit intern ” stabileste principiile, criteriile si practicile de baza ale
auditurilor interne efectuate in scopul de a determina daca sistemul de management al
calitatii este conform cu masurile planificate referitoare la standardul de referinta si daca
este implementat si mentinut eficace.
Pentru evaluarea implementarii si eficacitatii sistemului de management al
calitatii SC CAPROLACT SRL aplica prin Reprezentantul Managementului Calitatii un
sistem planificat si documentat de audituri interne.
Auditurile interne se desfasoara pe baza unui grafic anual, elaborat de RMC si
aprobat de DG.
Personalul care efectueaza audituri interne este calificat si instruit corespunzator.
Pentru a asigura obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit, auditorii nu isi
auditeaza propria lor activitate.
51
Rezultatele auditurilor sunt consemnate in rapoarte de audit si sunt aduse la
cunostiinta coordonatorilor compartimentelor auditate. Raportele de audit constituie date
de intrare pentru analizele efectuate de management.
Neconformitatile constatate se descriu in note de neconformitati suficient de
detaliat pentru a permite coordonatorilor compartimentelor auditate sa stabileasca si
implementeze actiuni corective necesare.
Se efectueaza audituri interne neplanificate in urmatoarele situatii:
- aparitia unor reclamatii care genereaza dubii privind conformitatea unitatii cu
politica SMC si procedurile proprii
- verificarea implementarii actiunilor corrective
- verificarea efectului pozitiv al anumitor ,odificari suferite de sistemul calitatii
Exemplar nr.1
Pagina: 52/55
Seful echipei de audit si formatiunea responsabila cu organizarea auditelor sunt

obligate sa pastreze urmatoarele documente legate de audit:
- programarea auditurilor
- planul si anuntarea auditului
- listele de verificare necompletate ale auditului
- raportul auditului si raspunsul la raport a compartimentelor verificate
- actiunile de supraveghere intreprinse pe baza auditului
-
23. Instruirea si motivarea personalului
Personalul de conducere, cat si cel de executie care prin activitatea desfasurata

influenteaza calitatea produselor livrate, a fost selectat pe baza studiilor efectuate, al
instruirii, calificarii si a experientei in domeniu si in conformitate cu cerintele functiei
formulate in fisa postului.
Fisa postului se intocmeste de catre Responsabilul Resurse Umane, se aproba
de PDG si se semneaza de luare la cunostinta de titularul postului.
52
Fisa postului se actualizeaza/completeaza , dupa caz, cu atributii noi prevazute pentru
postul respectiv, de catre aceleasi functii care au intocmit initial fisa postului.
Instruirea personalului se realizeaza in baza “Programului de instruire pe anul…”,
intocmit de Responsabilul Resurse Umane ca urmare a necesitatilor de instruire
identificate in organizatie.
Programul de instruire prevede :
• domeniul de instruire ;
• numarul de persoane propuse de compartimente ;
• perioada de instruire ;
• lectorul / firma care va asigura instruire ;
• costurile estimative ale instruirii pentru situatiile cand aceste instruiri nu se fac de catre
lectori din cadrul organizatiei.
Exemplar nr.1
Pagina: 53/55
« Programul de instruire pe anul… » astfel documentat este aprobat de PDG.

Urmarirea realizarii acestui program este asigurata de responsabilul Resurse Umane.
Pentru cursurile de instruire profesionala, lectorul de curs efectueaza
observatii,calificative,aprecieri asupra personalului care a participat la instruire.
Calificativele /aprecierile date de responsabilul de curs cursantilor, reprezinta evaluarea
gradului de insusire de catre acestia a materialului prezentat.
Evaluarea cursantilor se poate face prin discutii interactive in timpul cursului sau
prin testare.In cazul testarii, testele sunt anexate la programul anual de instruire si sunt
pastrate de responsabilul Resurse Umane, 3 ani.
Personalul organizatiei care isi desfasoara activitatea in domeniul managementului
calitatii este instruit prin colaborare cu firme specializate in domeniu, pe baza
Programului de instruire pe anul___
Evaluarea cursurilor de instruire in managementul calitatii facute cu firme
specializate se face de catre responsabilul de curs, prin discutii interactive in timpul
cursului sau prin testare, iar rezultatele sunt mentionate in procesele verbale de
instruire.
53
Instruirea in domeniul managementului calitatii privind documentatia SMC se face de
catre RMC, de regula o data pe an si ori de cate ori este necesar si anume :
• cand sunt elaborate proceduri noi sau sunt modificate cele existente ;
• ca urmare a auditurilor interne/externe ;
• ca urmare a depistarii unor neconformitati de proces/produs;
• ca urmare a sedintelor de analiza efectuata de management .
Inregistrarile referitoare la aceste instruiri in domeniul managementului calitatii
efectuate prin forte proprii organizatiei, sunt pastrate de catre RMC pe o perioada de 3
ani.
Gestionarea inregistrarilor privind studiile, instruirile, calificarile personalului
organizatiei este asigurata de Responsabilul Resurse Umane.
Sunt efectuate evaluari semestriale ale rezultatelor profesionale pe baza carora
personalul este promovat sau sanctionat.
Exemplar nr.1
Pagina: 54/55
In functie de necesarul de instruire identificat, sunt alocate resurse pentru efectuarea

de cursuri de instruire, participari la simpozioane cu caracter profesional,
expozitii,conferinte de specialitate. Adecvarea resurselor este analizata in cadrul
analizelor efectuate de management.
Angajatii de la orice functie sau nivel relevant sunt constientizati fata de:
• importanta conformitatii cu politica in domeniul calitatii si cu cerintele SMC
• impactul semnificativ, real sau potential, pe care il are activitatea lor asupra calitatii;
• beneficiile pe care le aduce imbunatatirea performantei individuale;
• rolul si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica si procedurile calitatii
si cu cerintele sistemului de management al calitatii;
• consecintele potentiale ale nerespectarii procedurilor specifice.
Motivarea personalului este importanta pentru implementarea eficienta a
sistemului calitatii. Pentru aceasta se realizeaza urmatoarele:
- participarea personalului la discutarea si elaborarea sistemului: angajatii il accepta de
buna voie si vin cu sugestii pentru imbunatatirea procesului de fabricatie
54
- cu ocazia dezbaterilor se arata si beneficiile materiale care vor veni automat in cazul
implementarii corecte a sistemului calitatii: realizarea produselor la nivelul de calificare
cerut de clienti inseamna reducerea/disparitia rebuturilor, vanzarea la timp a produselor,
reducerea costurilor si castigarea de noi clienti, ceea ce determina sporirea beneficiilor
si a castigurilor fiecarui angajat
24. Inregistrarile privind calitatea

Pentru a verifica functionarea eficace a SMC si a demonstra realizarea calitatii
ceruta produselor /proceselor prin inspectii, incercari, audituri, analize, se pastreaza
inregistrari care sunt gestionate si conservate conform PG13 “Controlul inregistrarilor”.
Inregistrarile se impart in 2 categorii principale:
- inregistrari specifice calitatii produselor – supervizate de catre RP
- inregistrari privind functionarea sistemului calitatii- supervizate de RM sau RC
Exemplar nr.1
Pagina: 55/55
Controlul inregistrarilor si pastrarea inregistrarilor

Toate inregistrarile privind calitatea sunt pastrate in scopul de a dovedi ca:
• produsele/serviciile livrate sunt conforme cu cerintele specificate;
• procesele SMC se deruleaza corespunzator, iar daca nu, sunt intreprinse masuri
pentru corectarea deficientelor;
• evaluarea si supravegherea furnizorilor este efectuata conform cu cerintelor prevazute
Personalul compartimentelor care completeaza inregistrari ale calitatii raspunde de
indexarea, arhivarea corespunzatoare in vederea prevenirii deteriorarii acestora astfel
incât la cerere sa fie usor regasibile. Inregistrarile pe support electronic se paroleaza si
se stocheaza pe CD-uri, controlate si pastrate in conditii adecvate.
In cazul in care apar greseli in cadrul inregistrarilor, acestea sunt taiate, iar valoarea
corecta se va trece alaturi. Alaturi de modificari va aparea semnatura persoanei care a
facut corectia.
Tipurile de inregistrari ale calitatii elaborate de SC CAPROLACT SRL, durata si
locul de pastrare sunt prezentate in fiecare procedura a SMC.
55
Daca este convenit prin contract, inregistrarile calitatii sunt disponibile pentru
client, pe perioada de timp solicitata, in vederea evaluarii lor.
56

Manualul Calitatii Final

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manualul Calitatii Final

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Manualul calitatii

COMUNA METES, STR. PRINCIPALA, NR.4

Elaborat Verificat Aprobat

Funcţia: Studenta RMC Presedinte Director General

Aceasta copie este difuzata controlat DA X NU

MANUALUL CALITATII Ediţia: 01

MANUALUL CALITATII Ediţia: 01

EVIDENŢA APROBĂRILOR ŞI REVIZIILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

Activitatea / Nume, prenume, data şi semnătura

Exemplar Detinator Data Semnatura primire

1.Scop şi domeniu de aplicare

MANUALUL CALITATII Ediţia: 01

MANUALUL CALITATII Ediţia: 01

SC CAPROLACT S.R.L. a fost infiintata in 10/03/2007. Societatea a reusit sa se

a acestui tip de lapte si derivate a aparut de la o serie de simptome de disconfort

3.2 Obiectul de activitate al firmei

Sistem de management al calitatii – sistem de management prin care se orienteaza si

Revizie – Control special al activității economice sau financiare a întreprinderilor,

 Aprobarea MC revine PDG al SC.CAPROLACT.SRL, domnul X, dupa ce

MANUALUL CALITATII Exemplar nr.1

6.Politica si obiectivele calitatii

 DECLARAŢIA DE POLITICĂ ŞI ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI

S.C. CAPROLACT SRL în calitate de furnizor de servicii constand în activităţi de

- certificarea SMC de un organism acreditat şi desfaşurarea unor activităţi de

Data : PRESEDINTE DIRECTOR GENERAL

Managementul societatii SC CAPROLACT SRL determina, pune la dispozitie si

Intreprinderea este amplasata pe o supratafa totala de 7.700 mp care include:

putea efectua un control eficient al circulatiei în interiorul ei si a împiedica patrun-

- spalarea retelelor de canalizare;

Nu se admite acumularea apelor sub forma de ochiuri de apa statatoare.

 Spaţiile pentru producţie

tehnologice. Pentru a evita mucegăirea, zugrăvirea acestora se face cu lapte de var în

 Spaţii pentru aprovizionarea cu utilităţi

METODE ŞI MIJLOACE DE IGIENIZARE

c). Igienizarea pasteurizatoarelor şi a instalaţiilor aferente (omogenizator,

Necesarul echipamentelor, instrumentelor si dispozitivelor de incercare si masurare

Pe baza acestor date se identifica tipul, calitatea si numarul echipamentelor

muncii. In acest scop se folosesc informatii emise de producator( carti tehnice,

La receptie se face un control care sa permita validarea conformitatii cu comanda.

Produsele reziduale, apoase sau organice rezultate in urma folosirii produselor

10.Tratarea cererilor de analiza si a esantioanelor primite

Prelevarea esantioanelor de produse pentru teste si analize de laborator se

procedurile (instructiunile) tehnice specifice, mentionate în documentele de

 ELEMENTE DE INTRARE ALE PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

 ELEMENTE DE IEŞIRE ALE PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

 ANALIZA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

 VERIFICAREA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

 VALIDAREA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

 CONTROLUL MODIFICĂRILOR ÎN PROIECTARE ŞI DEZVOLTARE

b) Laptele batut se fabrica conform instructiunilor tehnologice aprobate la

Proprietati fizico – chimice

 ± 10 ml pentru ambalajele cu capacitate de 250 ml

11.2 Tehnologia de fabricatie a laptelui batut

 continutul de grasime care se determina prin metoda butirometrica

Pasteurizarea se face intr-un schimbator de caldura cu placi. Prin circulatia

11.3 Schema tehnologica de fabricatie a laptelui batut

RECEPTIE CANTITATIVA SI CALITATIVA A LAPTELUI

PREPARARE CULTURI PRODUCTIE SI SELECTIONARE LAPTE

INSAMÂNTARE CU CULTURA TERTIARA 1-2%

DEPOZITARE 2-80C MIN 6 ORE

13. Controlul proceselor de fabricatie

Controlul proceselor de fabricatie implica detectia, analiza, returnarea la

SC CAPROLACT SRL evaluează şi selectează furnizorii pe baza capabilităţii