UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE STUDII ALE INTEGRARII ECONOMICE

EUROPENE

RECENZIE

Student

Grupa
102
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

BUCURESTI
2006

Economics in One Lesson (Economia intr-o lectie) este cea mai cunoscuta lucrare a
uneia dintre cele mai stralucite minti ale secolului XX: Henry Hazlitt. A aparut in
1946 si a fost tradusa in 10 limbi si tiparita in peste un milion de exemplare. In
paginile acestei carti, Hazlitt prezinta si analizeaza o serie de erori economice
caracteristice atat neinitiatilor in tainele economiei cat si multor economisti
profesionisti.

Partea intai sintetizeaza intr-o singura fraza intreaga teorie economica:

“Secretul stiintei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele

imediate, ci si pe cele de durata ale oricarei actiuni sau politici; el
consta in descifrarea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui
grup, ci asupra tuturor grupurilor.”(pag 5)

Partea a doua cuprinde 24 de capitole care sustin aceasta afirmatie urmarind

efectele unor convingeri economice si demonstrand erorile acestora. Prin intermediul
exemplelor se trece de la cele mai elementare probleme economice la cele mai
complexe si mai dificile.

 Gemul spart

Un derbedeu arunca o caramida in fereastra unei brutarii. Unii pot considera ca tot
raul este spre bine : de aceasta intamplare vor beneficia geamgiul si fabricile de sticla.
Dar acestia nu iau in considerare pierderile brutarului cat si a sectoarelor in care
acesta ar fi putut investi daca nu ar fi pierdut banii prin inlocuirea ferestrei.

 Binefacerile distrugerii

2006/2007 2
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

Problema geamului spart este continuata in capitolul urmator. Mari industriasi, lideri
sindicali, staticieni cu pregatire elogiaza avantajele distrugerii. Aici ni se da ca
exemplu urmarile aduse de razboi : ei contabilizeaza optimisti casele si orasele intregi
daramate, care “trebuiau sa fie inlocuite” ; motivul optimismului : acestea aduc un
beneficiu celor care lucreaza in constructii si deci o crestere a cererii totale.

Dar ceea ce se intampla in realitate este o deturnare a cererii catre alte produse. Banii
care ar fi putut fi investiti in modernizarea oraselor sunt folositi acum pentru a
remedia pagubele.

Adevarul elementar este ca “distrugerea fara sens a oricatui lucru valoros reprezinta
intotdeauna o pierdere neta, o nenorocire, uneori chiar un dezastru si oricare ar fi
consideratiile in favoarea distrugerii, intr-un caz sau in altul,ea nu poate constitui
niciodata , pe ansamblu, o cale spre prosperitate sau o binefacere”.(pag 18)

 Lucrarile publice inseamna impozite

In acest capitol ni se vorbeste despre investitiile publice (construirea de drumuri,

poduri, cladiri ce adapostesc organe legislative) privite ca o metoda de a genera locuri
de munca. Dar atunci cand scopul principal este crearea de locuri de munca nu se mai
urmareste necesitatea unei investitii iar rezultatul este plasarea unei sume de bani
intr-un mod ineficient.

Cu aceasi suma de bani s-ar fi putut crea ceva util pentru comunitate. In acest context
ar fi fost mai benefic chiar sa nu se construiasca nimic iar populatia sa foloseasca
banii pentru a-si satisface nevoile proprii. Astfel cererea ar fi crescut in anumite
sectoare si implicit si cererea de munca.

 Impozitele descurajeaza productia

Impozitarea este indispensabila pentru indeplinirea unor functii guvernamentale de

baza. Dar o impozitare excesiva duce la descurajarea productiei si la un grad scazut al
ocuparii fortei de munca in sectorul privat.Rezultatul pe termen lung consta in
impiedicarea consumatorului de a obtine produse mai bune si mai ieftine.

2006/2007 3
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

 Creditele guvernamentale deviaza productia

Creditele guvernamentale sunt acordate acelora care nu sunt eligibili pentru a obtine
un credit privat. Motivul pentru care nu il pot obtine este acela ca sansele ca ei sa
obtina profit si sa poata rambursa banii sunt foarte mici.

Rezultatul final al creditului guvernamantal nu consta in sporirea cantitatii totale a

bunurilor produse in comunitate ci in reducerea lui intrucat capitalul real disponibil
este plasat in mainile celui mai putin eficient dintr competitori, in detrimentul celui
mai eficient si mai de incredere. Mai mult, contribuabilii sunt obligati sa
subventioneze afaceri foarte riscante si sa acopere pierderile.

Cand guvernul ofera imprumuturi sau subventii pentru afaceri ceea ce se intampla de
fapt este impozitarea afacerilor private profitabile in vederea sprijinirii celor
neprofitabile.

 Blestemul mecanizarii

Convingerea ca masinile dau nastere la somaj ne conduce spre concluzii absurde. Asta
ar insemna ca imbunatatirile tehnologice, create de om pentru a-i imbunatati viata
sunt cauza unor dezastre economice.

Pe termen scurt masinile pot duce la o scadere a cererii de munca intr-un anumit
sector, la o situatie dificila a familiilor celor care nu-si mai pot gasi de lucru in acel
sector (ii poate impinge spre foamete si mizerie).

Dar in acelasi timp masinile duc la o crestere a productivitatii si la o oferta mai mare
de locuri de munca in alte sectoare.

 Schemele de impartire a muncii

Sindicatele insista asupra subdiviziunii detaliate a muncii, foarte des intalnite dealtfel
in sectoarele de constructii din orasele mari. Acest lucru are ca scop crearea de locuri
de munca si “protejarea” mucitorilor din anumite sectoare. Aceasta diviziune
limiteaza in schimb volumul de munca pe care l-ar fi putut depune o singura persoana.

2006/2007 4
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

 Demobilizarea soldatilor si birocratilor

In acest capitol este dezbatuta temerea statului fata de situatia soldatilor reintorsi la
viata civila sau pentru functionarii in numar prea mare, de care nu mai este nevoie.

Atunci cand luam in considerare problema functionarilor concediati sau a soldatilor

intorsi la viata civila nu trebuie sa omitem efectul asupra contribuabililor care vor
putea sa-si pastreze banii pe care inainte trebuiau sa-i verse in vederea sustinerii lor.

Autorul insista asupra faptului ca atat soldatii cat si functioarii de care statul nu mai
are nevoie trebuie sa se orienteze catre alte sectoare unde cererea este mai mare sau
catre sectorul privat.

 Fetisul ocuparii depline a fortei de munca

“ Este ciudat faptul ca legiuitorii nostrii nu prezinta in Congres proiecte de lege pentru
maximizarea productiei ci numai proiecte de legi pentru realizarii ocuparii totale a
fortei de munca”. (pag 59)

Salariile si ocuparea fortei de munca sunt strans legate de productivitate si productie.

Ar fi mult mai bine daca s-ar opta pentru o maximizare a productiei si o parte a
populatiei ar fi sustinuta printr-un ajutor social “nedeghizat” decat sa se realizeze o
ocupare deplina a fortei de munca prin diverse subterfugii care duc la o dezorganizare
a productiei.

 Cine este “protejat” print taxe vamale?

In “Avutia natiunilor” Adam Smith aduce argumente simple si convingatoare pentru

comertul liber: “In fiecare tara exista si trebuie sa existe intotdeauna interesul
majoritatii populatiei de a cumpara tot ceea ce doreste de la cei care vand cel mai
ieftin”. “Aceasta afirmatie este atat de evidenta”, continua Smith,”incat orice
stradanie de a o demonstra devine ridicola”.

 Orientarea catre exporturi

2006/2007 5
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

In capitolul XII este dezbatuta teama patologica fata de importuri. Defapt prin
sporirea inporturilor sunt favorizate exporturile. Mai mult importurile sunt benefice
pentru consumatorii din tara respectiva care au posibilitatea de a gasi marfuri mai
ieftine decat in tara lor, sau marfuri pe care nu le-ar fi putut gasi deloc.

Aici ni se da exemplul unui export realizat din Marea Britanie catre America.
Importatorul american nu poate folosi lirele englezesti pentru a-si plati angajatii sau
pentru a cumpara produse din tara sa. El este nevoit sa le vanda unui oarecare
importator american care vrea sa se foloseasca de ei pentru a cumpara produse
englezesti. Orice ar face tranzactia nu poate fi incheiata pana in momentul in care
exporturile americane nu sunt platite prin importuri egale ca valoare.

Acest exemplu nu se aplica insa pentru tarile care folosesc aceasi moneda.

 Preturile “paritare”

Prin stabilirea unui pret paritar nu se obtine o egalizare a situatiei dintre diferiti
comercianti. Sistemul nu inseamna decat ca , spre exmplu, fermierul A , cat si
industriasul B obtin profit pe seama celui omis, C.

 Salvarea sectorului economic X

Acelasi lucru are loc si in cazul salvarii unui anumit sector X.

Exista doua metode principale pentru a salva un sector: unul consta in a admite ca
sectorul este deja supraaglomerat si a incerca impiedicarea altor firme sau lucratori sa
patrunda in cadrul lui si altul consta in sustinerea ideii ca sectorul are nevoie sa fie
sustinut printr-o subventie guvernamentala.

In primul caz, daca sectorul este supraaglomerat, nu va fi nevoie de nici o masura

coercitiva din partea statului. Capitalul nou nu se grabeste sa patrunda in sectoare care
sunt pe cale de a muri.

2006/2007 6
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

In ceea ce priveste salvarea sectorului prin subventii, acestea ar putea afecta salariile
si veniturile venite din investitii ale altor sectoare. Ele sunt obligate sa investeasca
intr-un sector slabit.

“Incercarea de a mentine sectoare depasite este la fel de putin inteligenta ca si

incercarea de a pastra metode de productie depasite.”(pag 89)

 Cum functioneaza sistemul preturilor

In acest capitol se sublinieaza importanta unei piete libere si inutilitatea interventiilor

“ajutatoare” ale birocratilor. Sistem preturilor este capabil sa rezolve problema
deosebit de complicata de a decide in ce cantitate trebuie produsa o anumita marfa.

 “Stabilizarea” marfurilor

Este continuata idea din capitolul anterior potrivit careia trebuie luata in vedere
libertatea oamenilor obisnuiti de a cumpara si de a vinde, de a da cu imprumut si de a
imprumuta la orice preturi sau dobanzi vor ei si oriunde cred ei ca este mai profitabil
sa o faca.

 Fixarea preturilor de catre guvern

Incercarea de a mentine preturile bunurilor de consum sub nivelul pietei aduce o serie
de urmari negative. Preturile mici determina o cerere mai mare care poate sa
depaseasca oferta. De asemenea, impunerea unui pret mic descurajeaza productia.

Prin urmare, pierderile vor fi mult mai mari decat castigurile intrucat se descurajeaza
si dezorganizeaza procesul de productie si de ocupare a fortei de munca.

 Implicatiile controlului nivelului chiriilor

In acest capitol ni se vorbeste de controlul nivelului chiriilor caselor si apartamentelor de catre

guvern ca forma speciala de control a preturilor,el fiind cel mai adesea impus pritr-o lege speciala

2006/2007 7
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

folosindu-se ca argument faptul ca oferta de case nu este “elastica”,adica lipsa de locuinte nu poate
fi rezolvata in timp util,oricat ar creste chiriile.
Deci s-ar intelege ca guvernul,interzicand cresterea chiriilor,protejeaza de fapt
chiriasii,impiedicand exploatarea lor,fara sa-i lezeze fectiv pe proprietari si fara sa descurajeze
construirea de noi case.Daca proprietarilor li se permite cresterea chiriilor in concordanta cu inflatia
si cu conditiile reale ale ofertei si cererii,fiecare chirias va economisi prin aceea ca va inchiria un
spatiu mai restrans.Aceasta le va permite si celorlalti sa beneficieze de case.
Oricum,controlul chiriilor incurajeaza risipa de spatiu.Produce discriminari,favorizandu-I pe cei
care ocupa deja case sau apartamente intr-o anumita zona sau intr-un anumit oras,cu pretul lasarii pe
dinafara a celorlalti.
Prin incercarea de a mentine un nivel scazut al chiriilor cei dezavantajati sunt atat cei care
inchiriaza spatiile cat si chiriasii intrucat sunt descurajate investitiile in imobiliare.
Chiar daca se face o exceptie pentru constructiile noi, diferenta mult prea mare de pret dintre
cladirile vechi si cele noi ii va mentine la distanta pe chiriasi.

 Legile privind stabilirea unui salariu minim

Prin stabilirea unui salariu minim, primul lucru care se intampla este ca nu va mai fi angajat nici
un lucrator a carui munca valoreaza mai putin. Acesta este privat de dreptul de a castiga suma de
bani pe care competenta si situatia sa ii permit. In acelasi timp este private comunitatea de serviciile
pe care acesta le-ar putea oferi.

“In concluzie, politica guvernului trebuie orientata nu catre impunerea unor cerinte mai
impovaratoare asupra patronatului, ci catre promovarea politicilor care incurajeaza profiturile, care-I
incurajeaza pe proprietari sa se dezvolte, sa investeasca- pe scurt sa incurajeze acumularea de
capital.”

 Contribuie intr-adevar sindicatele la cresterea salariilor

Sindicatele nu pot sa asigure pe termen lung si pentru absolut toti mucitorii salarii o crestere a
salariului real. Orice crestere pentru un anumit grup defaforizeaza un altul.

 “Suficient pentru a rascumapara productia”

Problema salariilor este continuata in capitolul XXI: “Suficient pentru a rascumapara productia” .
Salariile si preturile de echilibru sunt salariile si preturile care egalizeaza cererea cu oferta. Daca
se incearca o crestere a acestora peste nivelul de echilibru se reduce cererea si deci productia ; daca
se incearca o scadere se reduce oferta si implicit productia. In consecinta, ambele interventii au ca
rezultat reducerea productiei si cresterea somajului.

2006/2007 8
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

 Functia profiturilor

“Pe scurt, una din functiile profitului este de a orienta si a canaliza factorii de productie astfel incat
sa structureze o productie formata din mii de produse, in concordanta cu cererea. “ 

Niciun birocrat, oricat de stralucit, nu poate sa resolve optim aceasta problema. Preturile si
profiturile libere vor maximiza productia si vor reduce lipsurile mai repede decat orice alt sistem.

 Mirajul inflatiei

Mirajul inflatiei este datorat asocierii dintre bani si bogatie.Concluzia eronata este ca daca
guvernul ar hoatari sa tipareasca mai multi bani si sa-i distribuie populatiei lumea ar fi mai bogata.
Dar orice crestere substantiala a cantitatii de bani reduce puterea de cumparare a banilor si duce la o
crestere a preturilor.

De fapt, inflatia modifica relatia dintre preturi si costuri sic ea mai importanta modificare pe care
ar trebui sa o determine este cresterea preturilor bunurilor in conformitate cu salariile.

 Ponegrirea economisirii

In ultimii ani s-au adus foarte multe critici asupra economisirii. Dar “Economisirea”
in lumea moderna este o alta forma de a cheltui. Astazi putine persoane aduna
bancnote sau monede doar ca sa le tina sub saltea. Daca ii tin la banca aceaste ii
imprumuta si ii investesc. Astfel economisirea devine in mod indirect investitie.

 Reformularea lectiei

“Refomularea lectiei” constituie o sinteza asupra capitolelor anterioare:

“Putini intelg implicatiile care decurg in mod necesar din afirmatiile cu caracter
economic pe care le fac. Cand spun ca pentru salvarea economiei trebuie marit
volumul creditelor, este ca si cand ar afirma ca pentru salvarea economica trebuie
crescut nivelul de indatorare: acestea sunt definitii ale aceleiasi realitati, dar vazute
din unghiuri opuse. Cand se afirma ca o cale spre prosperitatea nationala este
cresterea preturilor practicate de fermieri este ca si cand ai spune ca pentru a creste
prosperitatea este necesara cresterea preturilor alimentelor pentru muncitorii din

2006/2007 9
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

orase. Cand se afirma ca pentru imbogatirea natiunii trebuie acordate subventii

guvernamentale, se afirma defapt ca pentru imbogatirea natiunii trebuie crescute
taxele. Cand obiectivul principal il constituie cresterea exporturilor, cei mai multi nu
inteleg ca scopul final devine cresterea importurilor. Afirmatia ca relansarea
economica se poate realize prin cresterea salariilor este o alta modalitate de a spune ca
relansarea economica se face prin cresterea costurilor de productie.” (pag 176)

Partea a treia, “Lectia dupa treizeci de ani”,analizeaza schimbarile care s-au produs
de la aparitia primei editii a acestei carti in 1946.

Cat s-a invatat din lectia Prezentata? Practic nu s-a invatat nimic. Problemele sunt in
continuare prezente, mentalitatea capitalista pare sa fie astazi mai inradacinata ca
niciodata. Totusi exista o speranta prin numarul tot mai mare de aparatori a liberei
inteprinderi, a conservatorilor si liberalilor.

2006/2007 10
 Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene
Grupa 102

Prin aceasta carte Hazlitt a explicat intr-un mod simplu si accesibil cum piata libera
aduce prosperitate si libertate, in timp ce interventia autoritatilor poate genera crize
economice grave.

Autorul isi indreapta atentia asupra unor principii aparent simple dar care ne ajuta sa
descifram unele probleme care i-au macinat pe marii economisti de-a lungul timpului.

In esenta, cartea “Economia intr-o lectie” prezinta necesitatea economiei de piata

libera. Reprezinta cea mai scurta si sigura modalitate pentru a intelege notiunile de
baza ale economiei.

2006/2007 11