Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Carpati partea II

Carpati partea II

Ratings: (0)|Views: 173|Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Jun 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2013

pdf

text

original

 
2.1.5.3. Munţii vulcaniciF o r m a r e a catenei vulcanice neogene Oaş – Harghita a fost sincronă cutărilor flişuluide pe latura estică a Carpaţilor Orientali, tectogeneza miocenă care a pus în loc moldavideleantrenând şi un mag matism intens, pe latura internă a regiunii. Acesta s-a desfăşurat înetape, de la începutul miocenului până în pleistocenul mediu. Deoarece vulcanismul princare s-au format munţii este unul tipic de subducţie iar subducţia căreia i se datorează întreaga regiune a Carpaţilor Orientali continuă (aşa cum demonstrează seismicitateaputernică din sectorul vrâncean), este foarte probabil ca şi evoluţia catenei vulcanice săcontinue. De altfel manifestările vulcanice secundare (postvulcanice) sunt foarte active(emanaţiile de gaze în aureola mofetică) iar în derularea fenomenelor vulcanice s-ausuccedat, aşa cum demonstrează studiile petrografice, întreruperi mult mai îndelungatedecât cele câteva sute de mii de ani care s-au scurs de la ultimele erupţii. Primelemanifestări magmatice s-au produs în partea centrală a catenei de azi (M.Ţibleş-Bârgău),având un caracter tipic subvulcanic. Din badenian ele s-au propagat spre nord-vest, însegmentul Oaş-Gutâi, iar din sarmaţian şi spre sud-est, în segmentul Călimani-Gurghiu-Harghita, care este astfel cel mai recent. În conformitate cu tipul de procese şi fenomenegeneratoare, ca şi cu vârsta c o m p l e x e l o r m o r f o l o g i c e rezultate, acesteaprezintă aspecte destul de diferite, care variază de la ansambluri structurale (subvulcanice)reziduale până la ansambluri complexe de aparate vulcanice subaeriene, relieful cel maibine păstrat aflându-se, desigur, în segmentul sud-estic, cu altitudine maximă (2.102 m încaldeira Călimanilor). Formarea catenei vulcanice a redus mult suprafaţa depresiuniiintracarpatice a Transilvaniei, din care au fost separate o serie de depresiuni de baraj, care în pliocen-cuaternar au fost colmatate cu material terigen aluvio-proluvial. În felul acesta s-aformat cea mai mare parte din ulucul depresionar central al Carpaţilor Orientali. Diferenţierile de vârstă, şi specific genetic, morfologie, altitudine, poziţielatitudinală şi consecinţele acestora la nivelul r e s u r s e l o r m i ne r a l e,condiţiilor c l i m a t i c e, reliefului, u m a n i z ă r i i , u t i l i z ă r i i t e r e n u r i l o r etc.,conturează segmentele Oaş-Gutâi, Ţibleş-Bârgău şi Călimani-Harghita.
1
 
Munţii Oaş-Gutâi
- sunt cuprinşi între depresiunea (Ţara) Maramureşului, în nord-est şi depresiuneaPanonică (Câmpia Someşului şi depresiunea Baia-Mare), în sud-vest, spre ambeleterminându-se prin abrupturi de peste 400 m. În est, înşeuarea dintre vârfurile Neteda şiVăratic, la izvoarele Lăpuşului, îi separă de M.Ţibleşului.V u l c a n i s m u l care i-a generat a avut o evoluţie complicată, desfăşurată în treicicluri magmatice. În primul, badenian, o formaţiune vulcanogen-sedimentară, predominantriolitică s-a acumulat în mediu marin, aşa cum demonstrează aflorimentele de la OraşulNou, în vestul M.Oaş. În doilea ciclu (sarmaţian-meoţian), când au fost puse în loc, încondiţii subaeriene, lave andezitice şi dacitice, o mineralogeneză specifică a produsmineralizaţii polimetalice bogate. În ciclul al treilea (ponţian-dacian), efuziile andeziticecaracteristice n-au mai produs mineralizaţii. Atât formaţiunea vulcanogen-sedimentară cât şilavele acoperă un substrat sedimentar (paleogen-miocen-pliocen), în mare parte cutat,comun nordului Depresiunii Transilvaniei şi Ţării Maramureşului. Între fazele eruptive s-auscurs perioade apreciabile de timp, în care aparatele vulcanice mai vechi au fost parţialerodate, iar fragmentele rămase au fost acoperite (parţial sau total) de lave mai noi. Arezultat astfel o structură destul de complicată a munţilor.Cele mai bine păstrate forme de r e l i e f vulcanic sunt cele create de erupţiile mairecente, pliocen-superioare. De atunci datează cele două caldeire, destul de scunde (nudepăşesc 1.292 m) şi slab marcate, Săpânţa, în nord, cu un diametru de peste 6 km,drenată spre Tisa de râul Săpânţa şi Mara, cu o formă alungită est-vest şi dimensiuni de 4/8km, drenată spre Iza de râul Mara. În morfologie, forma cea mai caracteristică este unplatou vulcanic, destul de monoton, cu altitudine mai mică în nord-vest, în M.Oaşului (824m în vârful Piatra Vîscului) şi mai accentuată în sud-est, în M.Gutâiului, care încep la est depasul Huta (1.443 m în M.Gutin). Platoul este secţionat de văi adânci, uneori cu aspect dedefileu (defileul Tătarului, pe Valea Runcului, în Gutâi), cu versanţii puternic înclinaţi. Uneoriapele au îndepărtat complet cuvertura vulcanică, ajungând până la substratul sedimentar şiformând mici depresiuni de eroziune, ca depresiunea Firiza (unde aflorează paleogenul) şiChiuzbaia (în care aflorează ponţianul). Platoul este dominat de o serie de înălţimi care au
2
 
fost interpretate ca forme de relief vulcanic rezidual – fragmente de conuri, necks, dykes etc.Astfel, cele mai înalte vârfuri sunt considerate vechi mulaje ale coşurilor vulcanice (necks) –Gutinul, Ignişul (1.307 m). Un excepţional dyke degajat prin eroziune este CreastaCocoşului (1.428 m). Alte forme de pe platou sunt negative, prezentându-se ca niştecratere mici, de explozie (maar), parţial colmatate şi adăpostind mlaştini. În alte câtevaforme negative de pe versanţii din jurul Gutinului se află mici lacuri (iezere) – Iezerul Mare,Iezerul Mic, Tăul lui Dumitru ş.a., interpretate ca periglaciare (Posea Gr, 1962), dar îngeneza cărora nu sunt excluse nici procese de alunecare.C l i m a este umedă şi relativ caldă, datorită poziţiei vestice şi altitudinilor mici.Temperaturile medii anuale se menţin între 4
0
C – 6
0
C, iar precipitaţiile medii au valori de1.200 mm – 1.400 m, care se regăsesc în debitele r â u r i l o r, frecvent destul de mari,uneori producând inundaţii, fie în aria intramontană (în depresiunea Oaşului), fie în ariilelimitrofe (Câmpia Someşului, depresiunea Baia Mare). Pentru regularizarea acestor debite(şi pentru alte utilizări) au fost amenajate lacurile de la Călineşti, Firiza ş.a. În condiţiileclimatice menţionate, v e g e t a ţ i a forestieră este dominată de foioase (fag), mai sus de1.100 m apărând şi păduri de amestec fag-conifere. Molidişurile pure sunt foarte rare (spreexemplu pe Gutin), provenind, se pare, din plantaţii. În schimb, pe versanţii sudici şi vestici,spre depresiunea Baia Mare şi Câmpia Someşului, sunt caracteristice pădurile de gorun şichiar de stejar pedunculat. În acest sector este prezent şi cel mai nordic arboret de castancomestibil din ţară (plantat, dar în mod clar favorizat de blândeţea condiţiilor climatice).Pe lângă exploatarea forestieră şi creşterea animalelor, o intensă activitate de extracţieşi prelucrare industrială este determinată de faptul că M.Oaş-Gutâi sunt zona cu cele maibogate zăcăminte de sulfuri polimetalice din ţară, cărora li se adaugă şi filoane auro-argintifere (de importanţă mai redusă faţă de cele din M.Apuseni). Cele mai ample exploatări(sulfuri de Pb, Zn, Cu) se fac la Nistru, Ilba şi Hondol (nord-vest de Baia Mare), la Herja,Baia-Sprie, Cavnic şi Strâmbu-Băiuţ (pe versantul sud-vestic al Gutinului). Dintrezăcămintele auro-argintifere, mai importante sunt cele exploatate la Săsar, Şuior şiJereapăn. La Baia-Sprie şi Tăuţii-de-Sus sunt flotaţii, iar la Ferneziu se rafinează Pb.Mineralizarea carbo-gazoasă a apelor din aureola mofetică se combină cu ioni de cloruri,sulfaţi ş.a. (spre exemplu izvoarele de la băile Turţ, în M.Oaşului ş.a.). Probleme destul dedificile în exploatarea şi valorificarea apelor din sectorul de contact cu depresiunea Baia
3

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
radvansorin liked this
cristiana_23 liked this
Popovici Raul liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->