Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Capitolul 3

Capitolul 3

Ratings: (0)|Views: 108|Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Jun 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2011

pdf

text

original

 
29
33 
Surse de energie
 Toate organismele depind de aportul energetic (provenit de la soare sau dinmoleculele cu energie înalt
ă
 ), de disponibilitatea apei
ş
i a nutrien
ţ
ilor pentrumetabolism
ş
i dezvoltare. Cu excep
ţ
ia câtorva ecosisteme (unele pe
ş
teri, sistemehidrotemale de mare adâncime) în care energia solar
ă
nu este principala surs
ă
deenergie întreaga energie utilizat
ă
de organismele vii provine (ori a provenit odat
ă
 )de la soare. Chiar combustibilii fosili – c
ă
rbunii, petrolul
ş
i gazele naturale - pe carese bazeaz
ă
ast
ă
zi economia civiliza
ţ
iei moderne sunt de fapt rezerve de energie
 
solar
ă
captat
ă
 
ş
i depozitat
ă
în fosilele organismelor ce au tr
ă
it cu milioane de ani înurm
ă
.
Fig. 3.1.
Bilan
ţ
ul radia
ţ
iei solare. (http://www.eoearth.org)
3.1. Radia
ţ
ia solar
ă
 
Principala surs
ă
de lumin
ă
 
ş
i energie termic
ă
pentru ecosistemele naturaleeste reprezentat
ă
de radia
ţ
ia solar
ă
(fig. 3.1). Energia emis
ă
de Soare este în jur de73,5 x 10
6
Wm
-2
din care
 
P
ă
mântul prime
ş
te numai 0,0005%.Radia
ţ
ia solar
ă
are lungimi de und
ă
cuprinse între 1
 Ǻ
(Angstrom, 1
 Ǻ
= 10
-10
m)
ş
i
ţ
iva kilometri (în cazul undelor radio lungi). Radia
ţ
ia solar
ă
care ajunge lalimita superioar
ă
a atmosferei este în principal de und
ă
scurt
ă
(0,25-4
μ
m)- (aprox.99%). Din aceasta, aproximativ 9% reprezint
ă
radia
ţ
ie situat
ă
în domeniul
 
30
ultraviolet, 42% în domeniul vizibil, iar 48% în domeniul infraro
ş
u.Lumina vizibil
ă
, perceptibil
ă
de organele de sim
ţ
ale organismelor este numai
 
o frac
ţ
iune din spectrul larg al radia
ţ
iei electromagnetice care include undele radio,microundele, radia
ţ
iile infraro
ş
ii, lumina vizibil
ă
, radia
ţ
iile ultraviolete, radia
ţ
iile x
ş
iradia
ţ
iile gamma (fig. 3.2)
 
Fig.3.2.
Tipuri de radia
ţ
ii electromagnetice
ş
i domeniul lungimilor de und
ă
 caracteristice (http://www.physicalgeography.net)Energia solar
ă
parcurge spa
ţ
iul sub form
ă
de cuante de energie numite
 fotoni 
 care interac
ţ
ioneaz
ă
cu atmosfera
ş
i suprafa
ţ
a p
ă
mântului. Cantitatea de energie
 
solar
ă
care ajunge în straturile superioare ale atmosferei este de 2 calorii/cm
2
/minut(constanta solar
ă
 ). Aceasta variaz
ă
în func
ţ
ie de latitudine (în zonele nordice intre40-50 kcal/cm
2
/an, în cele temperate 80-100, iar în de
ş
erturile tropicale peste 200kcal/cm
2
/an, în zona Deltei Dun
ă
rii – 130 kcal/cm
2
/an), altitudine (la fiecare 1000m intensitatea radia
ţ
iei solare incidente cre
ş
te cu 5-15%, în func
ţ
ie de mai mul
ţ
ifactori), anotimp, expunere, pant
ă
etc.Energia solar
ă
care ajunge la nivelul suprafe
ţ
ei P
ă
mântului este mai redus
ă
 decât valoarea constantei solare datorit
ă
absorb
ţ
iei
ş
i dispersiei acesteia, ca urmare ainterac
ţ
iunii fotonilor cu atmosfera terestr
ă
. La suprafa
ţ
a scoar
ţ
ei terestre energia
 
solar
ă
are valoarea medie global
ă
de 1,6 cal/cm
2
 
ş
i pe minut.La traversarea atmosferei terestre, radia
ţ
ia solar
ă
sufer
ă
modific
ă
ri cantitative
ş
i calitative datorit
ă
fenomenelor de absorb
ţ
ie
ş
i difuzie. Intensitatea acestor
 
fenomene este propor
ţ
ional
ă
cu parcursul prin atmosfer
ă
care depinde de unghiulde în
ă
l
ţ
ime al Soarelui.O prim
ă
modificare pe care radia
ţ
ia solar
ă
o sufer
ă
este datorat
ă
absorb
ţ
iei
 
selective de c
ă
tre gazele
ş
i vaporii de ap
ă
din atmosfer
ă
. Din punct de vederecantitativ se remarc
ă
absorb
ţ
ia datorat
ă
vaporilor de ap
ă
la 1100, 1400, 1600
ş
i 1900nm; absorb
ţ
ia radia
ţ
iilor solare cu lungimi de und
ă
mai mici de 300 nm de c
ă
tre
 
ozon (care asigur
ă
protec
ţ
ia organismelor vii împotriva radia
ţ
iilor UV); absorb
ţ
iaradia
ţ
iilor cu lungimile de und
ă
de 2750, respectiv 4250 nm datorat
ă
prezen
ţ
ei CO
2
 
 
31
ş
i a celor cu lungimi de 690
ş
i 760 nm de c
ă
tre O
2
.Difuzia atmosferic
ă
este datorat
ă
interac
ţ
iunii radia
ţ
iei solare cu moleculele
 
constituen
ţ
ilor atmosferici
ş
i cu aerosolii afla
ţ
i în suspensie în aer
ş
i are ca rezultatmodificarea compozi
ţ
iei spectrale a radia
ţ
iei solare ce traverseaz
ă
atmosfera
1
.Radia
ţ
ia net
ă
 
ş
i componentele sale variaz
ă
în cursul unei zile. Astfel, ziua,
 
bilan
ţ
ul este pozitiv, ceea ce determin
ă
acumularea de c
ă
ldur
ă
în sol, în timp cenoaptea, bilan
ţ
ul este negativ 
ş
i ca urmare solul se r
ă
ce
ş
te. Valoarea radia
ţ
iei neteeste condi
ţ
ionat
ă
de starea suprafe
ţ
ei solului.
 
La nivelul zonelor acvatice, energia solar
ă
total
ă
incident
ă
la suprafa
ţ
a apeiare o valoare medie estimat
ă
de 1,4
·
10
12
calorii/ minut. Din aceast
ă
energie, ocantitate variabil
ă
între 3%
ş
i 40% este reflectat
ă
de suprafa
ţ
a apei, în func
ţ
ie de
 
unghiul de inciden
ţă
(50°, respectiv 5°) dar
ş
i de prezen
ţ
a valurilor la suprafa
ţ
aluciului de ap
ă
(fig.3.3).
Fig. 3.3.
Influen
ţ
a unghiului de inciden
ţă
cu suprafa
ţ
a apei asupra
 
absorb
ţ
iei/reflexiei radia
ţ
iei solare (sursa: S. Frontier, op. cit., p.29) Apa absoarbe lumina în mod diferit, în func
ţ
ie de lungimea de und
ă
a
 
radia
ţ
iei solare. Radia
ţ
iile din sectorul ro
ş
u al spectrului solar sunt absorbite mairapid, în timp ce radia
ţ
iile din sectoarele albastru
ş
i verde penetreaz
ă
orizonturi maiprofunde.Radia
ţ
iile „verzi” ale spectrului luminii solare nu sunt foarte bine utilizate deplante în cadrul fotosintezei clorofiliene. De aceea, în m
ă
ri
ş
i oceane, înorizonturile la care p
ă
trund aceste radia
ţ
ii, plantele acvatice (de genul algelor ro
ş
ii
 
care pot fi prezente pân
ă
la adâncimi de 500 m) utilizeaz
ă
un pigment diferit declorofil
ă
denumit
 ficoeritrin 
ă 
.Cantitatea
ş
i calitatea radia
ţ
iei luminoase care p
ă
trunde în ecosistemele
 
acvatice este diferit
ă
în func
ţ
ie de intensitatea fenomenelor de reflec
ţ
ie, refrac
ţ
ie,absorb
ţ
ie
ş
i dispersie. Din acest motiv, transparen
ţ
a apei are un rol deosebitdeoarece valoarea acesteia condi
ţ
ioneaz
ă
adâncimea maxim
ă
la care lumina solar
ă
 
1
Ileana Fulvia S
ă
ndoiu, 2000,
 Agrometeorologie 
, Ed. Ceres, 2000, p. 39.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->