Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Capitolul 6

Capitolul 6

Ratings: (0)|Views: 10 |Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Jun 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/20/2013

pdf

text

original

 
97
66 
Ecologia popula
ţ
iei
6.1. Defini
ţ
ie.
Popula
ţ
ia este definit
ă
ca fiind un grup de organisme din aceea
ş
i specie careocup
ă
un teritoriu dat. În ceea ce prive
ş
te grani
ţ
ele dintre popula
ţ
ii, acestea pot fistabilite clar (cazul pe
ş
tilor dintr-o balt
ă
 ) sau pot fi arbitrare (când ecologii letraseaz
ă
în func
ţ
ie de problema luat
ă
în studiu).
 
Studiul popula
ţ
iilor presupune
ş
i utilizarea altor no
ţ
iuni:
 
 genera 
 ţ 
ie 
- trebuie s
ă
se
ţ
in
ă
cont de faptul c
ă
dou
ă
genera
ţ
ii succesivesunt conectate printr-o rela
ţ
ie de filia
ţ
ie direct
ă
;
 
clas 
ă 
de vârst 
ă 
- reune
ş
te totalitatea indivizilor care la un moment datapar
ţ
in unui anumit interval de vârste;
 
cohort 
ă 
- totalitatea indivizilor care au ap
ă
rut în urma reproducerii înacela
ş
i timp sau într-un interval de timp foarte scurt, în acela
ş
i biotop.No
ţ
iunea de cohort
ă
poate fi considerat
ă
, în linii mari, complementar
ă
 no
ţ
iunii de clas
ă
de vârst
ă
, deoarece o cohort
ă
trece succesiv printoate clasele de vârst
ă
. Între no
ţ
iunea de cohort
ă
 
ş
i no
ţ
iunea degenera
ţ
ie se poate remarca, de asemenea, o tangen
ţă
, în sensul c
ă
 exist
ă
uneori situa
ţ
ii în care mai multe genera
ţ
ii se pot reproduce înacela
ş
i interval de timp, ceea ce determin
ă
astfel apari
ţ
ia unei singurecohorte. Alteori, aceea
ş
i genera
ţ
ie poate fi sursa apari
ţ
iei mai multorcohorte.
6.2. Tr
ă
s
ă
turi structurale
ş
i func
ţ
ionale (parametri de stare)
Pentru aprecierea complexit
ăţ
ii unei popula
ţ
ii se au în vedere parametri destare ai acesteia, care sunt reprezenta
ţ
i prin urm
ă
toarele tr
ă
s
ă
turi structurale
ş
ifunc
ţ
ionale
1
:
 
m
ă
rimea popula
ţ
iei;
 
distribu
ţ
ia în spa
ţ
iu a indivizilor;
 
structura pe vârste;
 
natalitatea, mortalitatea, dinamica popula
ţ
iei;
 
transferul energiei
ş
i al elementelor minerale la nivelul popula
ţ
ieinaturale.
1
N. Botnariuc, A. V 
ă
dineanu, 1982,
Ecologie.
Ed. Didactic
ă
 
ş
i Pedagogic
ă
, Bucure
ş
ti; A.Mackenzie, Ball S. A., Virdee Sonia, 1998,
Instant Notes in Ecology 
, Bios Scientific PublisherOxford.
 
98
6.2.1. M
ă
rimea popula
ţ
iei
Modalitatea de exprimare a m
ă
rimii popula
ţ
iilor este
densitatea 
. Aceastareprezint
ă
num
ă
rul de indivizi pe unitatea de suprafa
ţă
, volum sau habitat. Putem vorbi de:densitatea absolut
ă
– care exprim
ă
num
ă
rul de indivizi raportat la unitatea desuprafa
ţă
sau de volum a ecosistemelor care integreaz
ă
popula
ţ
iile date (se exprim
ă
 în nr. indivizi/m
2
 );densitatea în biomas
ă
–care reprezint
ă
biomasa indivizilor raportat
ă
launitatea de suprafa
ţă
sau volum a ecosistemelor care integreaz
ă
popula
ţ
ia (mg s.u./ha). Ea este necesar
ă
în stabilirea popula
ţ
iilor dominante, deoarece suntpopula
ţ
ii care realizeaz
ă
densit
ăţ
i mici comparativ cu alte popula
ţ
ii, îns
ă
careacumuleaz
ă
o cantitate mare de substan
ţă
organic
ă
sau energie. Dac
ă
biomasa estefoarte mare, densitatea este de preferat s
ă
se exprime prin cantitatea de cenu
şă
 ob
ţ
inut
ă
prin calcinarea substan
ţ
ei organice sau prin determinarea unor elementedin cenu
şă
: C, N, Ca etc.;densitatea ecologic
ă
– reprezint
ă
raportarea num
ă
rului indivizilor numai lahabitatul specific speciei. De exemplu, 100 indivizi de
Leptinotarsa decemliniata 
 (gândacul din Colorado)/m
2
de teren cultivat cu cartofi.Metodele de estimare a densit
ăţ
ii popula
ţ
iilor sunt numeroase
ş
i difer
ă
de laun grup de organisme la altul, în func
ţ
ie de talie, grad de mobilitate, distribu
ţ
ie înhabitat, mod de via
ţă
etc.:
1. Num 
ă 
rarea direct 
ă 
se practic
ă
în cazul plantelor sau animalelor mari sau careies în eviden
ţă
(organisme unitare). Estimarea num
ă
rului popula
ţ
iei se bazeaz
ă
pedensitatea unei mostre
2
. De exemplu: la plante ierboase - num
ă
r exemplare/m
2
, laarbu
ş
ti - nr. exemplare/10m
2
, iar la arbori, nr. exemplare/25m
2
.
2.
 
 Metoda captur 
ă 
rii 
ş 
i recaptur 
ă 
rii 
. Aceast
ă
metod
ă
const
ă
în prinderea unui num
ă
r oarecare de indivizi (a)dintr-o popula
ţ
ie (N) pe care îi marc
ă
m, apoi îi eliber
ă
m în habitat. Dup
ă
un anumittimp se captureaz
ă
un lot de indivizi (b) din care o parte (c) sunt din cei marca
ţ
ianterior. Valorile ob
ţ
inute ne ajut
ă
s
ă
determin
ă
m m
ă
rimea popula
ţ
iei (N) prinurm
ă
toarea rela
ţ
ie: a/n=c/b, unde N=ab/c. Acest lucru este posibil când popula
ţ
ia este stabil
ă
,
ă
r
ă
emigra
ţ
ii sauimigra
ţ
ii, când natalitatea
ş
i mortalitatea nu se schimb
ă
 
ş
i când capturarea indivizilornu modific
ă
comportamentul lor.Metoda are numeroase neajunsuri (animalele pot deveni ,,dependente decapcan
ă
” sau, din contr
ă
, vor evita s
ă
fie prinse din nou în capcan
ă
, tehnicile de
2
Pentru a stabili num
ă
rul de unit
ăţ
i de prob
ă
ce trebuie prelevate pentru determinare cu oanumit
ă
precizie a m
ă
rimii popula
ţ
iei exist
ă
în principiu dou
ă
metode: prelevarea probelor îndou
ă
etape
ş
i prelevarea secven
ţ
ial
ă
. În primul caz, num
ă
rul de probe N necesar pentru a asiguraun anumit nivel de precizie poate fi estimat din ecua
ţ
iile erorii standard (SE)
ş
i preciziei (A),dup
ă
recoltarea unui num
ă
r (N1) de unit
ăţ
i de prob
ă
. Ulterior se iau: N2 = N - N1 probe. În celde-al doilea caz, prelevarea secven
ţ
ial
ă
a probelor presupune colectarea probelor pân
ă
lamomentul la care anumite condi
ţ
ii relativ simplu de controlat sunt îndeplinite.
 
99
capturare necorespunz
ă
toare pot duce la cre
ş
terea mortalit
ăţ
ii printre indiviziimarca
ţ
i), care pot fi dep
ăş
ite numai printr-un program foarte bine stabilit
ş
i metodestatistice speciale.În cazul în care între perioada de capturare
ş
i cea de recapturare are loc omortalitate evident
ă
, calculele matematice sunt mai complicate.
3. Metoda determin 
ă 
rii densit 
ăţ 
ii 
popula
ţ
iilor prin extrageri de probe.Când metodele precedente nu se pot aplica se recurge la extrageri de probepentru a putea evalua densitatea popula
ţ
iilor. Problema care se pune în astfel desitua
ţ
ii este de a extrage un anumit num
ă
r de probe care s
ă
fie reprezentativ pentruîntreaga popula
ţ
ie cercetat
ă
.În func
ţ
ie de tipul de ecosistem
ş
i de popula
ţ
ia studiat
ă
, ecologul va alegemetoda care va putea da cât mai pu
ţ
ine erori. O e
ş
antionare corect
ă
se ob
ţ
inenumai printr-o cunoa
ş
tere prealabil
ă
a biologiei
ş
i a modului de distribu
ţ
ie aindivizilor în habitat.
4. Metoda estim 
ă 
rii indirecte a densit 
ăţ 
ii 
. Aceast
ă
metod
ă
se refer
ă
la estimarea num
ă
rului unei popula
ţ
ii dup
ă
semnelecare indic
ă
prezen
ţ
a sa în habitat ca: galerii, urme, vizuini, cuiburi, dejec
ţ
ii etc.În general, aceast
ă
metod
ă
ofer
ă
numai o informa
ţ
ie de ansamblu asupraabunden
ţ
ei popula
ţ
iei
ş
i asupra densit
ăţ
ii ei.Densitatea este un indiciu privind posibilit
ăţ
ile de suportare a spa
ţ
iului. Sepot întâlni situa
ţ
ii de
supraaglomerare 
a spa
ţ
iului, când popula
ţ
ia dep
ăş
e
ş
teposibilit
ăţ
ile de suportare a acestuia
ş
i invers,
subaglomerarea.Supraaglomerarea 
este fenomenul r
ă
spunz
ă
tor de declan
ş
area luptei pentruexisten
ţă
(competi
ţ
ie) în urma c
ă
reia, de cele mai multe ori, apare subnutri
ţ
ia,degenerarea indivizilor
ş
i a popula
ţ
iei (deoarece se d
ă
lupta pentru existen
ţă
întreindivizi sl
ă
bi
ţ
i). De asemenea, favorizeaz
ă
izbucnirea epidemiilor (datorit
ă
 
ş
anselormai mari de contaminare)
ş
i mic
ş
oreaz
ă
rezisten
ţ
a la boli (datorit
ă
subnutri
ţ
iei).De exemplu, în ecosistemele agricole supraaglomerarea conduce la epuizareaprematur
ă
a apei
ş
i a elementelor nutritive din sol, umbrirea plantelor, reducereafotosintezei
ş
i a produc
ţ
iei biologice.În cazul unei densit
ăţ
i reduse a popula
ţ
iei ( 
subaglomerare 
 ) sunt de asemenea oserie de avantaje, dar
ş
i de neajunsuri. De exemplu: riscul apari
ţ
iei epidemiilor esteredus; resursele oferite de spa
ţ
iu sunt mai mult decât suficiente, de aceea ele nu suntfolosite în totalitate, rezultând mari pierderi energetice la nivelul ecosistemului;exist
ă
pericolul dispari
ţ
iei popula
ţ
iei întrucât aceasta nu mai este capabil
ă
s
ă
-
ş
irefac
ă
efectivul dintr-un num
ă
r redus de indivizi
3
.
6.2.2. Distribu
ţ
ia în spa
ţ
iu
Modul de distribu
ţ
ie al indivizilor în spa
ţ
iu este în strâns
ă
corela
ţ
ie cu limitelede toleran
ţă
pe care acestea le au fa
ţă
de factorii abiotici, cu interac
ţ
iunile lor cu altegrupe de organisme
ş
i comportamentul lor.Distribu
ţ
ia poate fi:
3
 
Ş
chiopu Dan,
op. cit 
., p.62.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->