Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Capitolul 9

Capitolul 9

Ratings: (0)|Views: 258|Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Jun 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/08/2011

pdf

text

original

 
187
9
Transferul energiei în ecosistem
9.1. Fluxul energetic
În interiorul ecosistemelor, fluxul energetic se realizeaz
ă
prin rela
ţ
iile trofo-dinamice stabilite între organisme, în timpul c
ă
rora energia sufer
ă
permanentetransform
ă
ri. La intrarea în lan
ţ
ul trofic, radia
ţ
ia solar
ă
este transformat
ă
în energiechimic
ă
de c
ă
tre produc
ă
torii primari. Aceasta este apoi repartizat
ă
pe trepte troficeindividuale
ş
i, în final, returnat
ă
în mediul înconjur
ă
tor sub form
ă
de energiecaloric
ă
(fig. 9.1)
1
.Fig. 9. 1 Fluxul energetic in ecosistemFluxul energetic este unidirec
ţ
ional
ş
i rezult
ă
din conlucrarea celor dou
ă
legide baz
ă
ale termodinamicii:- Conform primei legi, energia nu poate fi creat
ă
 
ş
i nici distrus
ă
. Ea setransform
ă
continuu în ecosisteme (lumin
ă
– energie chimic
ă
 
ş
i poten
ţ
ial
ă
– energiemecanic
ă
, etc.).- Cea de a doua lege se refer
ă
la faptul c
ă
fiecare transformare a energiei esteînso
ţ
it
ă
de o degradare a acesteia, de la forma concentrat
ă
la cea dispersat
ă
,nedisponibil
ă
(c
ă
ldur
ă
 ). Rezult
ă
deci c
ă
, transformarea energiei nu poate fi eficient
ă
 în propor
ţ
ie de 100%.
1
Adaptare dup
ă
W. Purves and all,
op. cit 
., p 1057.
 
188
În mediul anorganic, tendin
ţ
a de atingere a unei st
ă
ri de echilibru implic
ă
 pierderi de energie prin cre
ş
terea dezordinii în structur
ă
. Diferen
ţ
ele de poten
ţ
ial seechilibreaz
ă
treptat, ajungându-se în final la o stare de echilibru termodinamic(entropie maxim
ă
m
ă
rime fizic
ă
m
ă
surabil
ă
E-k x logD, unde k este constantaBoltzmann - 13,797 x 10
-24
KJ
4
, iar D este m
ă
sura cantitativ 
ă
a dezordinii la nivelatomic).În sistemele vii lucrurile se petrec astfel: fiin
ţ
ele vii prin asimila
ţ
ie (planteleautotrofe) sau prin consumarea unei hrane bogate în energie (organismeheterotrofe), dar
ş
i prin procesele metabolice, construiesc permanent structuriordonate, pe care le men
ţ
in
ş
i le multiplic
ă
, producând entropie negativ 
ă
. Aceasta seîmpotrive
ş
te pe toat
ă
durata vie
ţ
ii organismului respectiv, cre
ş
terii entropiei.Costurile energetice necesare acestui scop se echilibreaz
ă
prin respira
ţ
ie, proces princare se îndep
ă
rteaz
ă
din sistemul viu “dezordinea” permanent introdus
ă
în sistem.Dar, deoarece cre
ş
terea entropiei negative este posibil
ă
numai prin preluarea uneicantit
ăţ
i mari de energie (din hrana specific
ă
 ), organismele trebuie s
ă
-
ş
i asigurepermanent structuri ordonate din vecin
ă
tatea lor, structur
ă
care fundamenteaz
ă
 existen
ţ
a
ş
i cre
ş
terea unei ordini specifice organismului respectiv. Aceast
ă
ordinespecific
ă
se ob
ţ
ine prin transformarea energiei chimice în c
ă
ldur
ă
(R. Bahrmann,
 
1999). Pe aceast
ă
baz
ă
, Erwin Schrödinger (1975), a formulat principiul conformc
ă
ruia “schimbul de entropie const
ă
în eliminarea entropiei pasive, respectiv amateriilor dezorganizate în mediu
ş
i acceptarea de entropie negativ 
ă
, respectiv amateriilor organizate din mediu”.
9.2. Viteza de transport a energiei
 Viteza de transport a energiei în cadrul ecosistemelor are valori diferite,caracteristice. Dup
ă
ce energia radiant
ă
a ajuns la sol, fluxul energetic sufer
ă
oîncetinire de retur, în func
ţ
ie de dinamica ecosistemului receptor dat, în momentulrespectiv.La nivelul re
ţ
elelor trofice energia are viteze bine definite, caracteristicemediului traversat, pentru ca apoi s
ă
p
ă
r
ă
seasc
ă
biosfera tot sub form
ă
de energieradiant
ă
. Viteze mari de transport a energiei se observ 
ă
în ecosistemele tinere
ş
i relativ s
ă
race ca num
ă
r de specii, aflate la începutul unei succesiuni. În ecosistemelemature, datorit
ă
complexit
ăţ
ii re
ţ
elelor trofice, fluxul de energie “se ramific
ă
pentru a traversa toat
ă
re
ţ
eaua trofic
ă
 
ş
i astfel viteza de transport a energiei scade. Apar diferen
ţ
e mari
ş
i între ecosistemele acvatice
ş
i cele terestre (p
ă
dure > ape).Exemplu: la nivelul vegeta
ţ
iei ierboase, energiei îi trebuie
3 ani pentru a puteatraversa diferitele lan
ţ
uri trofice existente; în p
ă
durile tropicale aproximativ 22,5 ani;în p
ă
durile de foioase din zona temperat
ă
– 25 ani
2
. Viteza de transport a energiei depinde de diferen
ţ
a de poten
ţ
ial dintretreptele trofice individuale
ş
i este dat
ă
de rela
ţ
ia:
2
http://www.globalchange.umich.edu
 
189
 B E 
ne
=
 9.1
în care, V 
e
– viteza de transport a energiei,E
n
– energia neutilizat
ă
,B biomasa.
Cu cât diferen
ţ
a de poten
ţ
ial dintre treptele trofice individuale este mai mic
ă
 cu atât transportul de energie dureaz
ă
mai mult.
9.3. Produc
ţ
ia
ş
i productivitatea ecosistemelor9.3.1. Defini
ţ
ii
Întrucât cercet
ă
torii din diverse domenii (agricultur
ă
, silvicultur
ă
, biologie,oceanografie) sunt interesa
ţ
i s
ă
m
ă
soare productivitatea a fost
ş
i este necesar
ă
 definirea unor parametri
3
.
- Biomasa 
reprezent
ă
cantitatea total
ă
de substan
ţă
organic
ă
sau energieacumulat
ă
într-un ecosistem sau pe un nivel trofic al acestuia, la un moment dat.
- Produc 
 ţ 
ia biologic 
ă 
 
reprezint
ă
cantitatea de substan
ţă
organic
ă
realizat
ă
de unsistem biologic într-un interval de timp. Ea poate fi: primar
ă
(realizat
ă
de planteleautotrofe)
ş
i secundar
ă
(realizat
ă
de consumatori).- Productivitatea biologic
ă
reprezint
ă
viteza poten
ţ
ial
ă
cu careenergia/biomasa este stocat
ă
în ecosistem, în unitatea de timp, de suprafa
ţă
sau volum (cal/m
2
/an, g/m
2
/an s.u, t/ha/an s.u., g C/ m
2
/an etc.).- Recolta reprezint
ă
cantitatea de substan
ţă
organic
ă
preluat
ă
într-o unitatede timp în biocenoz
ă
de c
ă
tre for
ţ
e externe (pr
ă
d
ă
tori, om etc.).- Rata productivit
ăţ
ii unui nivel trofic arat
ă
eficien
ţ
a acestuia în raport cunivel trofic anterior.
9.3.2. Fotosinteza - mecanisme
Opera
ţ
iunea de baz
ă
a fotosintezei o constituie produc
ţ
ia moleculelor deglucoz
ă
 
ş
i oxigen, utilizând CO
2
ş
i H
2
O, conform schemei de mai jos:
CO
+ H 
O + 112,3 kcal 
[HCHO] + O
9.2Exist
ă
trei tipuri sau mecanisme fotosintetice
4
.
1. Tipul fotosintetic C
3
sau mecanismul în C
3
care cuprinde dou
ă
fazesecven
ţ
iale:
- reac 
 ţ 
ia luminoas 
ă 
, care reprezint
ă
de fapt fotoliza apei ce elibereaz
ă
 hidrogenul la nivelul pigmen
ţ
ilor clorofilieni;
- reac 
 ţ 
ia obscur 
ă 
, ce presupune reducerea dioxidului de carbon de c
ă
trehidrogenul rezultat din fotoliza apei.
3
V. Vântu,
Ecologia 
ş 
i protec 
 ţ 
ia mediului 
, 2002Ed. ,,Ion Ionescu de la Brad,, Ia
ş
i. Primele încerc
ă
ri destandardizare a defini
ţ
iilor au fost realizate de Ovington (1962), Odum (1959)
ş
i Westlake(1963) - J. K. Egunjobi, 1969,
Primary Productivity and Nutrient Cycling in Terrestrial Ecosystems-AReview With Particular Reference to New Zealand, Tuatara 
: Volume 17, Issue 2.
4
A. L.Lehninger,
op. cit 
., p.555
ş
i urm;

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->