Qwan-Ki-Do (ortografiat i sub formele Qwan Ki Do, Qwankido, Quan Khi Dao) este o art marial chino-vietnamez, predat

de maestrul vietnamez Pham Xuan Tong. Acesta triete i pred actualmente n Frana dar ine foarte des stagii de pregtire n diverse pri ale lumii, inclusiv Romnia, unde vine aproape n fiecare an. A nvat artele mariale de la maestrul su chinez (de etnie Hakka) Chau Quan Ki, n onoarea i amintirea cruia a denumit metoda (Quan Khi Dao), dar a studiat i artele mariale tradiionale vietnameze mpreun cu unchiul su. Este motenitorul oficial al colii lui Chau Quan Ki iar coala nfiinat de el mbin toate cunotinele acumulate de maestrul Pham Xuan Tong prin practicarea stilurilor nvate, prin experiena acumulat n competiii i n rzboiul din Vietnam.Stilul se dezvolt i se perfecioneaz nencetat. Formele tehnice Tao Quyen sunt similare taolu-urilor chinezeti, sau kata-urilor japoneze. Acestea sunt fcute n aa fel nct forma nti este n opoziie cu forma a treia, a doua cu a patra. Spre exemplu, doi adversari pot purta o lupt "regizat", unul executnd prima form, iar cellalt a treia.Cuvantul Qwan-Ki-Do inseamna in romana calea tuturor energiilor corporale. Radacinile QWAN KI DO-ului Istorie QWAN KI DO-ul este o Arta Martiala cu vechi traditii dar in acelasi timp si una dintre cele mai moderne metode de lupta. La baza acestui stil se afla cunostinte mostenite din China si Vietnam. Maestrul PHAM XUAN TONG a avut privilegiul de a fi elevul Maestrului de origine chineza Chau Quan Ky si al unchiului sau Maestrul Pham Tru. Astfel a reunit in metoda sa Qwan Ki Do cele doua curente de Arte Martiale, cel chinez si cel vietnamez. INFLUENTELE CHINEZESTI Stilurile chinezesti: Timp de 15 ani Maestrul PHAM XUAN TONG a fost elev al scolii VO DUONG HO HAC TRAO condusa de Maestrul CHAU QUAN KI. Aici el si-a desavarsit studiul in stilurile martiale chinezesti. Astfel a putut studia stilurile He Pai, stilul etniei Hakka, Thieu Lam Nam Phai (Shao Lin Nan Pai), Nga Mi Phai (O Mei Pai), si Chau Gia Duong Lang Phai (Tang Lang Nan Pai), stilul mantrei religioase sau al calugaritei. Stilul NGA MI PHAI (EMEI PAI) Denumirea acestui stil (Nga Mi Pai sau Emei Pai) vine de la provincia Nga Mi Son (Emeishan) din Tu Xuyen (Sichuan), o zona situata in centrul Chinei, la inaltimi de peste 3000 de metri. Drumul anevoios dintre Chengdu si Leshan este presarat cu

numeroase temple, unul mai frumos ca altul. Pe varful cel mai inalt al acestui lant muntos se afla un vestit templu numit "Piscul de Aur". Acest templu dateaza din secolul al doilea E.N., din timpul dinastiei Dong-Han, cand templele taoiste erau foarte numeroase. Mai tarziu, in timpul dinastiei Duong-sau Tang (589 - 960 E.N.), budismul s-a dezvoltat vertiginos iar templele din Emeishan au cunoscut o perioada de inflorire. In aceste vechi temple, calugarii au descoperit importanta exercitiului fizic pentru transcenderea spirituala. De aceea practicarea exercitiilor energetice cum este Chi Cong-ul precum si antrenamentele de Arte Martiale Vo Thuat au fost introduse in programul zilnic al calugarilor. Cronicarul chinez Ngo Thu, foarte cunoscut in vremea sa, a mentionat in manuscrisul sau "Thu Ty Luc" despre un manual pentru practicarea exercitiilor de Nga Mi Phai, intocmit de venerabilul calugar Pho An. In timpul dinastiei Tanh Tsing (1644 1911), stilul Nga-Mi reprezentat de vestitul calugar Bach Mi Dao Nhan din Emeishan (omul cu sprancene albe) s-a raspandit in toata regiunea Sichuan, in timp ce numarul total de stiluri practicate pe atunci in regiune a ajuns la aproximativ 300. Regiunea Sichuan este cunoscuta si pentru practicarea luptelor libere (Da Loi Dai), lucru care a impulsionat concurenta pentru suprematie intre diferitele stiluri de Arte Martiale.

2 Stilul NAM QUYEN sau NAM QUYEN THIEU LAM (Shaolin Nan Pai) Acest stil (Nam Quyen) s-a dezvoltat la sfarsitul sec.17 in timpul dinastiei Thanh sau Tsing (1644 - 1911), fiind practicat pe valea sudica a raului Truong Giang, in provinciile Phuc Kien, Quang Dong, Quang Tay, Chiet Giang, Ho Nam, Ho Bac, Tu Xuyen, Giang To. Nam Quyen este bine structurat avand foarte multe exercitii de antrenament. Nam Quyen in provincia Quang Dong Aici, acest stil era practicat de clanurile Hong Gia, Luu Gia, Ly Gia, Mac Gia, fiind cunoscut si sub denumirea "Ngu Dai Luu Phai" (stilul celor cinci mari scoliNam Quyen in provincia Quang Tay Nam Quyen in provincia Phuc Kin sau Nam Quyn Thiu Lm (Shao Lin Nan P`ai) Printre tehnicile celebre (Ngu Hinh Quyen) ale acestui stil, se pot enumera Long (dragonul), Xa (sarpele), Ho (tigrul), Bao (pantera), Hac (Cocor), Su Quyen (deplasarea leului), etc., si aceasta fara a mai trece in revista si stilurile existente in alte regiuni. Exercitii pentru maini, picioare si trunchi: In Nam Quyn deplasarile sunt inspirate in special din tehnicile de animale:

"Lay Y Lam Than": rezistenta "Lay Khi Thuc luc": utilizarea energiei tuturor muschilor antrenati in miscare "Lay Quan Phat Khi": concentrarea tuturor energiilor inainte de impact "Tho Khi Tat Khai Thanh": eliberarea energiei interne prin strigatul de lupta "Thet" sau"Quat" In atac sunt preferate tehnicile de ridicare (Cam Na) si loviturile la punctele vitale, combinate cu "Khi Tram Dan Dien" sau concentrarea energiei in punctul Dan-Dien situat in partea inferioara a abdomenului , in punctele Ngu Tam Thuong An (doua puncte energetice Lao-Cung situate pe maini, doua puncte energetice Dung-Tuyen situate pe picioare), toate acestea fiind conectate cu punctul Bach-Hoi-situat in crestetul capului. Pe langa aceste caracteristici comune, fiecare varianta a stilului Nam-Quyen are propriile sale caracteristici individuale care ii definesc valoarea. INFLUENTELE VIETNAMEZE VO este o adevarata traditie culturala in Vietnam. Artele Martiale vietnameze sau VO sunt creatia unui popor care in ultimii 4000 de ani nu a incetat sa lupte pentru supravietuire. Vietnamul a fost sub stapanire chineza in urma invaziei TAN THUY HOAN (CHE HOAN TI). Timp de aproximativ 1000 de ani dorinta de libertate a generat spiritul de razvratire care s-a strans in jurul marilor maestri de Arte Martiale. In cele din urma, imparatul NGO QUYEN (939-965), adept al stilului SON TAY, a invins in marea batalie de eliberare BACH DANG GIAN, care a eliberat poporul vietnamez de sub ocupatia chineza. Practicarea unitara a VO-ului s-a transmis urmandu-se reguli foarte stricte, in scoli private. Dar in cele din urma el si-a pierdut aura de mister si secret datorita circumstantelor politice care au aparut in cele trei mari perioade istorice care au urmat. Acestea au fost urmatoarele: - prima in timpul dinastiei TIEN LY (1009-1073), - a doua in timpul dinastiei TRAN (1225-1400), - a treia in timpul dinastiei QUANG TRUNG (1788-1792 ). In timpul acestor trei perioade istorice, Artele Martiale au capatat importanta in educatie tot atat cat si literatura. Se acordau diplome de doctorat in Arte Martiale. Totodata a fost creata si academia regala de Arte Martiale GIAN VO DUONG. Dar din nefericire VO-ul a fost interzis in timpul dinastiei NGUYEN (1802-1945) si a disparut, deoarece tinerii nu mai aflau de existenta sa. Totusi, in unele locuri antrenamentele continuau in secret. Maestrul PHAM XUAN TONG a studiat Artele Martiale vietnameze sub indrumarea unchiului sau PHAM TRU, un renumit expert in vechile stiluri vietnameze Vo QUANG BINH, Vo BINH DINH si Vo BACH NINH (QUAN KHI). El invatase practica acestora de la unchiul sau PHAN VAN MIENG, la sfarsitul secolului 19, in provincia DONG HOI. TRADITIA SI RESPECTUL Cum ai putea porni cu spiritul liber pe un drum necunoscut, fara sa ai incredere absoluta in cel care te indruma?

Maestrul sau Instructorul vostru devine atunci indispensabil. El este cel care va conduce pasii pe calea progresului, o cale dificila, presarata cu obstacole mai mult sau mai putin evidente. Datorita lui veti fi indrumati incet-incet pe drumul intelepciunii. A fost elev ca si voi. Si el a avut momente dificile pe care le-a depasit dobandind experienta si cunoastere. Respectati-l pe Maestrul sau pe Invatatorul vostru pentru tot ce a facut pentru voi, pentru lungul drum strabatut, pentru suferinta indurata, pentru toate incercarile pe care a trebuit sa le infrunte, in sfarsit, pentru tot ce v-a invatat. Intr-adevar, oricare ar fi rezultatele voastre in Artele Martiale, le datorati Maestrului sau Instructorului vostru. Fara el, singuri, nu ati fi fost nimic. " Drumul este lung, radacinile sunt amare, dar ... fructul este dulce." Adevaratul practicant de Arte Martiale este cel care are un respect deosebit fata de lucruri aparent nesemnificative, cum ar fi SALUTUL sau VO PHUC - ul , deoarece sunt simboluri unice pentru toti practicantii de Arte Martiale. Prezentul constituie substanta vie a trecutului; ca urmare, acest respect nu este altceva decat reflectarea recunostintei fata de cei care au pus bazele si au facut sa incolteasca radacinile cele mai adinci ale Qwan Ki Do - ului. Privit astfel, salutul nu mai este un gest automat; el devine o adevarata mica ceremonie la care forma nu mai conteaza, valoarea reala aflindu-se in fond ... Maestrul PHAM XUAN TONG

SALUTUL - BAI n general, eticheta Artelor Martiale este putin cunoscut sau ru nteleas, adesea aprand n ochii occidentalului ca un ritual obligatoriu. Curtoazia Extremului - Orient e bine cunoscut. Dar traditia si eticheta orientale sunt

astzi n cea mai mare parte uitate. Doar unii Maestri mai incearca s salveze aceste valori in Artele Martiale, care urmeaz eticheta cerut de codul onoarei de la samurai (codul BUSHIDO). Salutul n picioare (BAI SU) se face cu tlpile lipite, privirea este n pmnt, acestea marcnd umilinta, modestia, recunostinta, respectul. Acest salut se face ori de cte ori iesim din sal sau intrm n sal, n fata instructorului, gradelor mai mari sau n fata partenerului. Salutul de la nceputul unei lupte este identic cu precedentul dar, ochii sunt fixati in privirea adversarului. La fel se salut si la nceputul unui QUYEN. Mai este si salutul traditional de jos (BAI TO), n genunchi, care se execut n situatii speciale: n fata portretului Maestrului CHAU QUAN KHI sau n fata fondatorului stilului, Maestrul PHAM XUAN TONG. Sunt si alte forme de salut, cnd se prezint un QUYEN de arme sau un QUYEN antic.. Nu salutati dect dup ce v-ati verificat tinuta. Salutul are o semnificatie profunda: marcheaz respectul fat de profesorul care te ajut, fat de partenerul care-ti permite s progresezi si este o manifestare de politete. Importanta salutului, asa cum a stabilit-o Maestrul PHAM XUAN TONG n QWAN-KI-DO, are o semnificatie mai profund, deoarece prin QWAN-KI-DO se ntelege calea tuturor energiilor vitale. Dualitatea celor doi poli ( VID - PLIN , YIN - YANG ) este simbolizat prin mna stng deschis ( VIDUL , aspectul negativ AM ) si mna dreapta nchis ( PLINUL , aspectul pozitiv DUONG ). De asemenea pumnul nchis semnific forta si puterea, iar palma deschis reprezint pacea si buntatea. Concluzionnd, putem spune c salutul n QWAN-KI-DO, desi simplu n executia sa, nu este doar un gest banal si fr sens, ci din contr, este plin de semnificatii si fiecare practicant de QWAN KI DO trebuie sa-i acorde importanta cuvenita.. Principiile Qwan ki do-ului 1) Atingerea celui mai inalt nivel tehnic prin efort, perseverenta, incredere in sine si respect pentru cei din jur. 2) Cultivarea corpului si a spiritului pentru binele sau si al altora si nu din vanitate sau orgoliu. 3) Sa fie adeptul virtutilor ce stau la baza stilului; corectitudine morala, dreptate, simplitate, modestie si ingadunta. 4) Sa dezvolte stilul in conformitate cu nobilele traditii milenare transmise de Marii Maestri. 5) Sa fie uniti, sa cultive respectul fata de grade instructori si conducatori precum si spiritul de fraternitate intre membri. 6) Sa vada in practica luptelor martiale un mijloc de progres si nu un scop in sine. 7) Sa fie sarguinciosi la cursuri, sa se perfectioneze prin autocritica. 8) Sa respecte toate celelalte scoli de Arte Martiale.

9) Sa respecte cu rigurozitate regulamentele Federatiei Mondiale de Qwan ki do si sa onoreze spiritul traditional al Artelor Martiale. 10) Sa nu foloseasca Artele Martiale decat in caz de legitima aparare.

Simbolul QWAN KI DO-ului este DRAGONUL Considerand verdele si albastrul ca o singura culoare, dragonul contine cele 5 culori traditionale vietnameze: - albul: Puritate (sinteza tuturor culorilor) - negrul: Hotarare, Integritate - galben: Luciditate, Clarviziune, Generozitate - rosu: Curaj, Spirit Combativ - verde si albastru: Spiritualitate, Vointa, Speranta. Primul cerc reprezinta Universul, Infinitul, VO CUC; Al doilea cerc reprezinta Cercul vietii, THAI CUC; Dragonul, simbolul QWAN KI DO-ului, reprezinta Spiritul Cavaleresc. Figura dragonului este compusa din cinci parti: 1. Partea superioara, "coiful" sau VE SI in care se afla "AL TREILEA OCHI", semnifica intuitia si clarviziunea. 2. OCHII care se evidentiaza prin privirea patrunzatoare simbolizeaza energia psihica 3. NASUL reprezinta respiratia 4. GURA larg deschisa reprezinta curajul si efortul 5. DINTII reprezinta forta

Gradele In trecut nu exista sistemul actual de centuri colorate pentru evidentierea progresului tehnic al practicantilor de Arte Martiale. Cele mai multe scoli traditionale din Vietnam recunosteau doar trei nivele:

1) SO DANG sau NHAP MON incepator 2) TRUNG DANG sau TRUNG MON mediu 3) THUONG DANG sau DAI MON expert Unele indicii de evidentiere a progresului tehnic al copiilor era culoarea hainelor (Vo Phuc), numarul de buzunare, culoarea esarfei purtate in jurul gatului sau culoarea panglicilor de la centura. Sistemul de acordare a gradelor in QWAN KI DO sau QUAN KHI DAO a fost mentinut in concordanta cu invatamintele ttraditionale din Dai Hoa Luu Hanh, asa cum a fost pastrat de marii Maestri. Totusi au fost facute unele schimbari pentru a fi mai usor acceptat de cultura europeana. 1 - NHAP MON sau Introducerea In cadrul nivelului incepator exista 5 subniveluri denumite Cap, evidentiate prin dungi rosii la copii si dungi albastre la adulti, aplicate pe centura alba. Pentru a trece de la un nivel la altul, timpul necesar de pregatire este de 9 - 10 luni (aproximativ un sezon annual), in conformitate cu sistemul Dai Hoa Luu Hanh. 2 - TRUNG MON sau nivelul intermediar La un an dupa obtinerea centurii negre, practicantul poate fi admis la sustinerea examenului TRUNG MON-, DANG- sau HANG. Acest sistem a fost creat pentru a evidentia cele 4 grade diferite ale nivelului de centura neagra HUYEN DAI: 3 - DAI MON sau Nivelul Inalt HONG BACH DAI .(centura alb - rosie cu bordura galbena):

4 - SIEU DANG SIEU DANG este gradul oferit fostilor practicanti care si-au dedicat intreaga viata intereselor Qwan Ki Do-ului si Artelor Martiale in general. Gradul este evidentiat de o centura alba cu o dunga rosie pe mijloc. 5 - CHUONG MON DAI Centura CUONG MON DAI a fost transmisa din generatie in generatie si lasata mostenire prin testament de catre Maestrul Chau Quan Ky Maestrului Pham Xuan Tong. Aceasta centura este cea mai inalta distinctie din Qwan Ki Do si este garantia originii etnice autentice a acestei metode. Dupa sistemul de evaluare Dai Hoa Luu Hanh, gradul acestei centuri echivaleaza cu a opta pozitie "Que Khon" care semnifica renasterea. Centura este alcatuita din patru benzi care reprezinta cele patru culori traditionale. 1) Banda albastra este situata pe partea exterioara a centurii. Culoarea albastra semnifica marinimia si vointa. 2) Banda galbena este asezata langa cea albastra spre interior. Galbenul semnifica clarviziunea. 3) Banda rosie acopera tot spatiul ramas al centurii. Rosul simbolizeaza curajul si spiritul razboinic. 4) Banda alba este situata pe mijlocul centurii. Albul, sinteza tuturor culorilor, simbolizeaza puritatea. Arme Traditionale din QWAN KI DO In QWAN KI DO se pot studia peste 20 de arme traditionale. Unele sunt specific chinezesti, altele specific vietnameze iar altele comune ambelor culturi. Spre deosebire de timpurile stravechi cand armele erau folosite in lupta si pentru pregatirea militara, astazi studierea lor are ca scop obtinerea coordonarii motrice, a rezistentei fizice si a perseverentei. Iata o scurta trecere in revista a unora dintre acestea

: Arme traditionale in QWAN KI DO Denumire Denumire in Denumire Nr. Nr. Vietnameza Romana Vietnameza 1 BONG PHAP Baston lung 8 MAI DAO

Denumire in Romana Sulita

Nr.

Denumire Vietnameza

Denumire in Romana

15

CAN KHON Lant lung avand o LIEN bila la un capat Sageti de diferite dimensiuni

TIEN BONG Baston scurt sau SONG CON

YEN DAO

Cutitul-randunica 16 PHI CHAM

MOC CAN

Tonfa

10

Cutite de forma SONG DIEP aripilor unui 17 RIU DAO fluture Secera Sabia 18 TAM TIEM THUONG

Sulita - topor

4 5

LONG GIAN

Nunchaku-ul

11 CAU LIEM

Tridentul Lancea Lancea cu o lama in forma de semiluna

THAM THIET Nunchaku-ul 12 KIEM GIAN cu trei elementi GUU KHUC DAI DAO Lant cu 9 elementi Halebarda DOAN 13 GUOM

19 THUONG

6 7

Sabia scurta

20 KICH

14 GUOM PHAP Sabia vietnameza QWAN KI DO in ROMANIA

Inceputuri Totul a inceput in 1980 cand, un tanar african student al Facultatii de Electrotehnica punea la Iasi bazele unui club de Arte Martiale Vietnameze. Acesta era Maestrul GOUANDJIKA FIDELE centura neagra 3 Dang, elev al Marelui Maestru PHAM XUAN TONG. In prezent este Director Tehnic al Federatiei de QWAN KI DO din Republica Centrafricana, tara sa de origine. La fel ca peste tot in Romania, cursurile de Arte Martiale se desfasurau in clandestinitate, in aer liber, inchirierea unei sali pentru acest scop fiind imposibila. Timp de 10 ani locul de intalnire al practicantilor de QWAN KI DO a fost un teren de sport din spatele corpului B al Universitatii din Iasi. Maestrul Fidele detinea si gradul de centura neagra 2 Dang in stilul de Arte Martiale Shotokan, ceea ce i-a permis ca in paralel cu

scoala de Arte Martiale vietnameze sa intemeieze la Iasi si o scoala de Shotokan. Paradoxal, in acea perioada in Romania oficial nu existau practicanti de Arte Martiale. Cu toate acestea, Romania a concurat la Campionatele Internationale de la Milano din 13 decembrie 1980 prin clubul de Arte Martiale Vietnameze din Iasi, reprezentat de Maestrul GOUANDJIKA FIDELE care a obtinut medalia de argint la competitia de lupta cu baston lung. Din nou, in data de 3 aprilie 1982 Romania a fost reprezentata la o competitie de lupta in Italia, "Cupa de Cristal", unde Maestrul GOUANDJIKA FIDELE a obtinut medalia de argint. In anul 1981 Maestrul PHAM XUAN TONG si-a definitivat propriul sau stil de Arte Martiale pe care l-a denumit QWAN KI DO. Ca urmare toti elevii sai, inclusiv practicantii din Romania, au aderat la acesta. La terminarea studiilor, in anul 1984, Maestrul GOUANDJIKA FIDELE a parasit Romania plecand in tara sa natala, Republica Centrafricana. La propunerea Maestrului GOUANDJIKA FIDELE, Maestrul PHAM XUAN TONG l-a desemnat pe domnul COVACI OVIDIU Director Tehnic al stilului pentru Romania. El avea pe atunci gradul de centura neagra 1 DANG si fusese unul dintre elevii Maestrului GOUANDJIKA FIDELE.

Pe masura trecerii timpului, odata cu terminarea studiilor, o parte din practicantii cedobandisera gradul de centura neagra s-au reintors in orasele lor natale si au infiintat scoli de QWAN KI DO. Astfel primele cluburi au aparut in orasele Suceava, Botosani, Dorohoi, Bacau, Simleul Silvaniei, Comanesti si Pascani. Pana la sfarsitul anului 1989 numarul practicantilor din Romania a crescut la 300. In 1990, odata cu oficializarea practicarii Artelor Martiale, stilul QWAN KI DO intra ca departament in cadrul Federatiei Romane de Arte Martiale din Romania. In prezent, in Romania stilul QWAN KI DO este in continua dezvoltare si numara peste 2000 de practicanti organizati in peste 34 de cluburi afiliate la Federatia Romana de Qwan Ki Do si Federatia Romana de Arte Martiale. Pe plan national este coordonat in continuare de Vosu COVACI OVIDIU detinator al gradului de Centura Neagra 5 Dang. Deasemenea el este responsabil pentru Europa de Est din partea Uniunii Mondiale de QWAN KI DO (W.U.Q.K.D.). Conducerea F.R.Q.K.D. urmareste atat dezvoltarea teritoriala, dar mai ales cresterea nivelului tehnic al practicantilor. Astfel, sub conducerea Directorului Tehnic Ovidiu Covaci - 5 Dang, au loc in fiecare an sportiv 8 stagii tehnice nationale, 2 stagii

nationale de arme, 3 stagii dedicate exclusiv instructorilor de Qwan-Ki-Do, precum si o tabara de vara care imbina pregatirea tehnica cu dezbateri teoretice si, de ce nu, cu evenimente distractive foarte apreciate de participanti. Sa mentionam cele trei competitii nationale ( Cupa Romaniei, Campionatul National de Seniori, Campionatul National pentru Copii si Juniori ), unde practicantii de Qwan-Ki-Do isi dovedesc maiestria si isi testeaza cunostintele si calitatile de luptatori. TAM THE - gimnastica psiho-corporala Aceasta gimnastica a starii de bine este asimilata deseori unei forme de expresie corporala, unei gimnastici blnde sau pur si simplu cu Ta Chi datorita aspectului sau gestual, fluid, eliberat de orice tensiune. nsa aceasta observatie nu rezuma continutul sau real. ntreaga sa bogatie poate fi descoperita numai prin practica. Tm Th reprezinta de fapt o anumita abandonare care-i permite sa retraiasca n noi miscarii potrivite, linistitoare, singura care poate aduce beneficii corpului nostru si pe care trebuie sa o cautam la originile ei. Traind-o, o putem utiliza n scopuri reparatorii. Este miscarea-radacina, primordiala, dezbracata de schemele impuse corpului nostru de utilizarea sa nentrerupta care, de-a lungul timpului s-a complicat din ce n ce mai mult si care ne subrezeste. Este o ntoarcere la formele oarecum embrionare ale unei gestici ancorate n realitatea psio-corporala a organismului uman. Practicarea Tam The-ului incepe cu invatarea miscarilor specifice, activitate care nu necesita o pregatire fizica speciala. Al doilea nivel presupune insusirea tehnicii respiratiei. Cel de al treilea nivel presupune o combinare a miscarilor, a respiratiei si a activitatii mentale. Astfel se poate dirija energia vitala (Khi) prin corpul omenesc. Scopul final al Tam The-ului este obtinerea unitatii dintre corp si un spirit tanar, odata cu pastrarea starii de sanatate a organismului. Probele de spargeri Cng Pha este una dintre manifestarile cele mai spectaculoase ale energiei interne si externe Ni Cng si Ngoai Cng . Practicantul care a atins un nivel relativ nalt de pregatire nu si poate testa forta de lovire sau controla loviturile pe partenerul sau n cadrul antrenamentelor. Astfel, are la ndemna mai multe solutii : si poate dezvolta aceasta forta efectund tehnici de pumn, de picior, de cot...folosindu-se de echipamentele adecvate (sac, manechin, etc)

Se poate initia n tehnica Cng Pha sau spargeri Cng Pha prezinta mai multe aspecte : - Ngoai Cng sau Spargeri active, consta n spargerea de materiale diverse folosind armele naturale ale corpului (mna, picior, cot, cap...) - Ni Cng sau forta de rezistenta interna la spargeri de materiale pe o portiune a corpului. Tehnicile de spargeri necesita o ndelungata pregatire fara de care practicantul se expune la traumatisme, uneori grave. Exista mai multe etape ale acestei pregatiri : - n plan Fizic : dezvoltarea musculaturii specifice, ntarirea progresiva prin exercitii adecvate. Se pot utiliza produse pe baza de plante medicinale chinezesti. - n plan Tehnic : n timpul efectuarii spargerii, tehnica trebuie sa fie perfecta. Aceasta perfectiune rezulta din antrenamentul asiduu centrat pe executia tehnicilor de baza din nlantuirile codificate Dc Luyn sau Thao Quyn - n plan Energetic : La acest nivel, practica Khi Phap (studiul energiei interne bazat pe respiratia specifica), predarea personalizata a Maestrului Fondator i permite practicantului sa-si dezvolte energia proprie cu scopul de a discerne esentialul si a evita astfel orice alunecare datorata unor sechele care risca sa dauneze sanatatii sale Proba de spargeri figureaza cu titlu facultativ la examenul de evaluare n Qwan Ki Do ncepnd cu Centura Neagra... Sub nici o forma, tehnica Cng Pha sau spargeri ( tigle, scnduri, blocuri de gheata...) nu constituie un scop n sine. Ea trebuie considerata o modalitate, un Test implacabil care permite evaluarea eficacitatii loviturii reale a practicantului.

VO PHUC
inuta practicanilor de QWAN KI DO a fost conceput de Maestrul PHAM XUAN Tong i reflect inuta tradiional vietnamez Ao Thy D. Ea se compune din: - o vest i un pantalon de culoare neagr (Vo Phuc) - o centur (DAI), ce difer n funcie de gradul deinut - un ecuson oficial al metodei Qwan Ki Do (Phu Hiu Quan Khi Dao), cusut n partea stng a bluzei, n dreptul inimii. Un ecuson care s identifice ara sau clubul de unde provine practicantul este permis pe braul stng al bluzei. Persoanele care au gradul minim Centura Neagr, pot avea cusut, n partea dreapta-jos a vestei, un ecuson cu trigrama corespunztoare gradului pe care l deine.