Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Fişa speciei sursa//////http://www.plante-medicinale.ro

Fişa speciei sursa//////http://www.plante-medicinale.ro

Ratings: (0)|Views: 4,246|Likes:
Published by sorin76n
Fisa speciei Denumire Denumire stiintifica: ABIES ALBA Mill. Denumire populara: Brad Sinonime stiintifice: Alte denumiri populare: Brad nemes, Bradau, Bradac, Bradaica, Bradan, Bradisor, Bradoi, Bradui, Bradulet, Bradoaie, Bread, Buhaci, Cepi, Hasca, Haciuga, Nrmes, Pin alb, Porob, Sihla, Silha, Sâlha Incadrare taxonomica Regnul: Plantae Increngatura: Spermatophyta Subincrengatura: Pinophytina Clasa: Pinatae Subclasa: Ordinul: Pinales Familia: Pinaceae Subfamilia: Abietoideae Caractere morfologi
Fisa speciei Denumire Denumire stiintifica: ABIES ALBA Mill. Denumire populara: Brad Sinonime stiintifice: Alte denumiri populare: Brad nemes, Bradau, Bradac, Bradaica, Bradan, Bradisor, Bradoi, Bradui, Bradulet, Bradoaie, Bread, Buhaci, Cepi, Hasca, Haciuga, Nrmes, Pin alb, Porob, Sihla, Silha, Sâlha Incadrare taxonomica Regnul: Plantae Increngatura: Spermatophyta Subincrengatura: Pinophytina Clasa: Pinatae Subclasa: Ordinul: Pinales Familia: Pinaceae Subfamilia: Abietoideae Caractere morfologi

More info:

Categories:Types, Research
Published by: sorin76n on Jun 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2013

pdf

text

original

 
Fisa specieiDenumireDenumire stiintifica: ABIES ALBA Mill.Denumire populara: BradSinonime stiintifice:Alte denumiri populare:Brad nemes, Bradau, Bradac, Bradaica, Bradan, Bradisor,Bradoi, Bradui, Bradulet, Bradoaie, Bread,Buhaci, Cepi, Hasca, Haciuga, Nrmes, Pin alb, Porob, Sihla,Silha, SâlhaIncadrare taxonomicaRegnul: PlantaeIncrengatura: SpermatophytaSubincrengatura: PinophytinaClasa: PinataeSubclasa:Ordinul: PinalesFamilia: PinaceaeSubfamilia: AbietoideaeCaractere morfologiceArbore cu inaltimea pana la 50 m; scoarta esteneteda, cenusie; ramurile secundare suntorizontale; mugurii nerasinosi apar pe lastariscurt si densparosi; acele cu virful stirbit, turtite, cu douadungi late albe-albastrui pe dos sunt orientate pedoua siruri iar la cadere lasa o cicatricerotunda,neteda pe ramura; conurile femele stau drept peramura, sunt brun-verzui la inceput si brune maitarziu; la maturitate solzii (formati din carpeleingustate la baza insotite de bractee liniare,latite la varf) cad, axa conului ramanand peramura; samanta nearipata este diseminata in maiiunie.Ecologie si raspandireSpecie moderat acidofila-neutra, mezohigrofila,mezoterma, helsciadofila-sciadofila, mezotrofaeuritrofa;intalnita frecvent din subetajulfaguluipana in etajul boreal formand paduri curate numitebradete sau, frecvent, in amestec cu fagul si/saumolidul; cele mai intinse paduri de brad segasesc in Carpatii orientali, in bazinul vailorSuceava, Moldova, Bistrita, Tarcau, Trotus laaltitudini medii cuprinse intre 600-1200m; inCarpatiiMeridionali se afla de obicei in amestec cuspeciile amintite mai sus, intre 700-1300m
 
altitudine medie fiind mai putin raspandit in MtiiSibiului,Parang, Retezat, Tarcu-Godeanu, Cernei,Semenicului, Almasului, Poiana Rusca; in Apusenieste intalnit in M-tii Bihorului, Gilau.Detalii...Organe utilizateIn scop medicinal se utilizeaza muguri foliari,frunze proaspete si ramuri din care se extrageuleiul volatil, si rasina proaspata (oleo-rezina)dintrunchiul arborilor.Compozitia chimicaMugurii si frunzele contin uleiuri volatile (0,20
0,30 %), rezine, clorofila si caroteni.Dupa Franchomme si colab. uleiurile volatilecontin: 90
95 % hidrocarburi monoterpenice [24 %(-)a-pinen, 21 % camfen, 34 % limonen], 5
10% esteri terpenoidici [acetat de (-)-bornil] siacetona.Dupa PDR for Herbal Medicines (editia a III-a)acestea contin: 25
55 % limonen, 6
35 % a-pinen, 9
20 % camfen, 2
10 % acetat de bornil,2
3 % santen, 1,0
2,5 triciclen, ß-pinen, ß-felandren si d-3-caren.Dupa Tsankova si Ognzanov (1968) uleiul volatilcontine: limonen 28,50 %, ß-pinen 22,50 %, a-pinen 18,00 %, bornil acetat 12,50 %, camfen 8,00%, p-cimen 7,50 % si borneol 1,50 %. In cantitatemai mica de 1 % au fost determinati urmatoriicomponenti: santen, a-muurolen, ß-cariofillen,ß-cadien, d-cadien, .-cadien, calamen, longifolen,ß-selinen si ylangen.Dupa Kubeczka si Schultze (1987) acesta contine:limonen 54,74 %, camfen 14,78 %, a-pinen 7,36 %,santen 5,00 %, ß-cariofilen 2,32 %, triciclen2,10 % si mircen 1,86 %.Dupa Burzo si colab. (date nepublicate) dintre cei87 de componenti separati din uleiul volatil alspeciei indigene, ponderea a fost detinuta delimonen (29,11 %), camfen (21,47 %), ß-pinen(13,64 %), a-pinen (10,90 %), bornil acetat(10,11 %), 2,35 % triciclen si 2,10 % santen.Oleo-rezina contine: acizi diterpenici (acidabietic, acid palustric).Detalii...Actiune terapeutica
 
Uleiul volatil: antiinflamatoare, antiseptica,expectoranta
pe mucoasele arborelui respirator,rubefianta
aplicat pe piele. Camfenul, limonenullialfa-pinenul imprima un puternic efect expectorantcand uleiul este administrat sub forma deinhalatie.Rezinele: antiseptica, cicatrizanta (= vulnerara),rubefianta (=hiperemianta = revulsiva.).ImportantaMelifera, tananta, producatoare de lemnUtilizareAfectiuni respiratorii (catar respirator, raceli,gripe
acute sau pasagere), infectii aletractului urinar (cistite, calculoza renala)
 administrareinterna; afectiuni locomotorii (artroze,reumatism) si neuronale (nevralgii)
uz extern.Medicina veterinara (populara)
oile ce urmau saplece la mubnte erau trecute prin fumul unui focin care se ardeau cetini de brad, molid , uneoriinamestec si cu alte specii (laur, rosmarin).Traditii, credinte, legende
bradul esteconsiderat ca avand puteri protectoare si deprevestire spunandu-se ca a fost binecuvantat side aceea estevesnic verde.Obiceiuri
bradul verde se folosea cand seincepea o casa noua, in obiceiurile de nunta saude inmormantare.Fibrele obtinute din tulpini, pot fi utilizate cainlocuitori ai iutei.ContraindicatiiAstm bronsic, spasm bronsic, alte boli bronhiceconstructive, tuse convulsiva; afectiuni dermicepe suprafete mari (psoriazis). Aplicarea de uleivolatil pe intreg corpul sau baile cu ulei volatilsunt contraindicate sau se fac sub directasupraveghere a medicului in maladii infectioasesevere,insuficienta cardiaca ori hipertensiune.Precautii si reactii adverseHematurie la administrare indelungata (ca urmare ahiperemiei nefronilor).Forme farmaceuticeUlei volatil sau oleosol (solutie 2
10 % in uleide floarea soarelui)
pentru uz intern siinhalatii; lotiuni si unguente
pentru uz extern.

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
mihaella added this note
excelent
Toma Tiberiu liked this
Ciugudean Mircea liked this
Andreea Petruţ liked this
Toma Tiberiu liked this
la_herbolaria liked this
Roman Kushnir liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->