Srmanul Dionis

Mihai Eminescu Srmanul Dionis, n care se face simit reflectarea subiectiv asupra lumii, reunete o serie de teme tipic romantice existente i n literatura universal: natura, iubirea precum i condiia omului de geniu. De fapt, epitetul srman din titlu se refer tocmai la acest fapt; simbolizeaz eecul ncercrii lui Dionis (Dan) i nu viaa mizer pe care o duce eroul. Dionis este un tnr copist, care, dei se trage dintr-o familie de aristocrai, are o situaie material precar. Este crescut de mama sa cu preul unor mari sacrificii. n nuvel, filosofia se mbin cu literatura (prima devine pretext pentru cea de-a doua), Dionis, nzestrat cu o capacitate de nelegere ieit din comun, apare ca un om cu vdite nclinaii spre meditaia filozofic. i, pentru c speculaiile nu i sunt suficiente, apeleaz i la nvturile lui Ruben, la cartea de astrologie mprumutat de la Riven.Gandirea si magia sunt complementare;prin magie,eroul depaseste barierele timpului si spatiului.Astfel, ntr-o sear ploioas i rece se cufund n descifrarea aceste cri, dar la un moment dat lumnarea se consum, iar el continu s citeasc la lumina lunii.Riven atrage atentia eroului k spiritul nu-si pastreaza relevatia(nivelul unde a ajuns intr-o viata.Acum vede chipul ngeresc al unei fete la fereastra casei vecine, care va disprea curnd n ntuneric. Pentru a putea descifra cartea, Dionis se ntoarce n timp, pe vremea lui Alexandru cel Bun, sub chipul clugrului Dan, elevul dasclului Ruben. De altfel, spaiul i timpul sunt coordonate fundamentale ale nuvelei. La ndemnul umbrei sale, Dan (Dionis) purcede la o cltorie cosmic n lun alturi de iubita sa, Maria, fiica sptarului Mesteacn. Arheul(om vesnic pe care il cunoaste numai initierea filozofica-mitic)apare sub forma unei umbre care ramane sa-i tina locul in timp ce eroul calatoreste in spatiul selenar.Spaiul selenar satisface exigenele eroului, dar, pentru c i aici fericirea este relativ datorit triunghiului n care se afl ochiul de foc i proverbul scris ntr-o arab strveche, Dan ncearc s dezlege aceast enigm; ndrznete chiar s se considere printele Universului, nsui Dumnezeu (Oare fr s tiu nu sunt eu nsui Dumne...), fapt care i aduce prbuirea, ntoarcerea la condiia teluric.Iubirea apare ca un univers compensativcare il salveaza de la caderea definitiva. Trezindu-se, Dionis i d seama c, de fapt, adormise ntr-o grdin. Dup ce se deteapt din nou vede la fereastra casei de vizavi o fat ce corespunde celei din vis. Cltoria in spatiul selenar era asemanata cu un spatiu asemanat Paradisului,un spatiu al iubirii implinite,valurile marii,padurea,stancile,fluvii,o geografie accidentata in care cuplul nu poate fi un cuplu imordial. Teme ale devenirii fantastice existe in proza eminesciana sunt:mutarea metafizica in timp(metampsihoza-care exista in filozofia hindusa si presupune incarnari succesive pana la desavarsire,identificare,cu spirit universal,si in spatiu(Metafizica-Calatoria in spatii ideale,sfidand legile fizice);convesiunea olirica a realitatii-Viata ca vis,intervertirea relatiei cauze efect-Insurectia umbrei,Postura umana si umanizata a diavolului-Pactul Faustiv;

Eroul comite Hyubrisul incercand sa fie egal cu Divinitatea.Momentele in care acesta comite actul Hyubris sunt camd a calatorit in vrelea lui Alexandru cel Bun si in calatoria in spatiul selenar cand i se ofera puterea asupra lumii si incearca sa ia in posesie Universul. Personaj romantic, Dionis, care i duce existena ntr-o camer cu pereii umezi i plini de mucegai, este nevoit s accepte realitatea potrivit creia i poate atinge idealul doar parial i aceasta numai prin iubire, care n plan terestru nseamn creaie. Portretul su fizic se ncadreaz n tiparele romantice: este de o frumusee demonic, cu prul negru, prelung, care curge n vie pe spate; ochii i sunt de o adncime tulburtoare, iar faa copilroas poart n acelai timp amprenta maturiti. Pe Maria, fptur angelic, serafic, o caracterizeaz direct i foarte plastic: un nger blond ca o lacrim de aur, mldioas ca un crin de cear. Ruben este i el de o frumusee antic. n ce privete arta narativ, n cazul nuvelei Srmanul Dionis suntem pui n faa unei naraiuni fantastice n care ntmplrile nu sunt cele ale unei realiti imediate, ci ale unei realiti care se opune celei adevrate