Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Poluarea apelor

Poluarea apelor

Ratings: (0)|Views: 43 |Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Jun 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2013

pdf

text

original

 
POLUAREA APELOR
Apa este un factor indispensabil vieţii.De aceea, în jurul surselor de apă s-adezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de acestezone.Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, necesarul minim de apă pentru unom este de 5 l /zi, din care 1,5-2 l consumă ca atare, iar restul se reţine din alimente,sau apare din metabolism. Necesarul fiziologic este de 2,5-3 l / zi , diferenţa până la3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante.Totuşi, omulutilizează în medie, pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare, pregătirea hranei şialte activităţi în gospodărie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune laalta, sau de la un continent la altul. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zila New York. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km
3
în 1974 şi aproximativ1400 km
3
în anul 2000.
1. RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuriinterioare, lacuri naturale sau artificiale, fluviul Dunărea (apele Mării Negre nu suntluate în considerare datorită dificultăţilor tehnice şi economice de desalinizare )- şi dinapele subterane.În ciuda aparenţelor din unele zone, România este o ţară bogată în resursele deapă, ocupând locul 21 în Europa (cf. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în caredispune de numai 1700 m
3
de apă timp de un an pentru un locuitor.Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări deamenajare hidrografică şi instalaţii de epurare, deoarece:- fluviul Dunărea, cea mai importantă resursă de apă, se foloseşte în micămăsură, datorită poziţiei sale excentrice, la limita sudică a teritoriului;- râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu, prezentând, în acelaşitimp, variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu;- poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor.Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare:concentraţia de amoniu, azotaţi, azotiţi, substanţe organice, germeni patogeni, etc.Din punct de vedere al calităţii lor, resursele de apă pot fi clasificate în4 categorii: de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei)reprezentând 48-50% din total, de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase)costituind 24% din total, de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în proporţie de 10% şi de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei naţionale.Fluviul Dunărea, datorită debitului foarte mare, care antreneauă o diluţie foartemare a apelor recepţionate, are o calitate globală ce se înscrie în limitele categoriei 1 şi2.Apele subterane au calitatea depreciată considerabil, în ultimii ani, atât subaspectul extinderii zonelor, cât şi sub aspectul intensificării poluării. Se constată astfel
 
imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă, fiind necesare instalaţii detratare costisitoare.Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii resurselor de apă se potsintetiza astfel:- realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant;- promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante, abandonate înţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin procedeul sulfitic,de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti;fabricarea sodei prin procedeulSolvay, de la Ocna Mureşului şi Govora);- creşterea rapidă a ponderii poluării difuze, produsă în special prin chimizareaagriculturii cu îngrăşîminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi în cantităţi totmai mari, ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor de depistat şi prevenit;- necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cumodernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare;- exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente ;- lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionare a deşeurilor şia nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.În raport cu resursele de apă relativ limitate, cerinţele cu apă au cunoscut ocreştere continuă, de la 1,4 miliarde m
3
în anul 1950 – la circa 20,40 miliarde m
3
înanul 1989, din care 11% apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public, 44% pentruindustrie şi 45% pentru irigaţii, zootehnie şi piscicultură.Creşterea de peste 15% a cerinţelor de apă reflectă, în parte, dezvoltareaeconomico-socială, dar mai ales menţinerea unor situaţii de utilizare neraţională şi derisipă a apei. Acestea sunt generate atât de perpetuarea unor tehnologii de fabricaţiemari consumatoare de apă în industrie, în raport cu cele utilizate în alte ţări, respectivfolosirea unor norme exagerate de apă la irigarea culturilor, de pierderi de apă înreţelele de distribuţie şi de risipă de apă, cât şi de insuficienţa dotării cu sisteme demăsurare a cantităţilor de apă prelevate şi evacuate, ca şi de lipsa unui sistem de pârghii economice.Evoluţia marcată în domeniul apei reflectă o disproporţie între eforturile deamenajare a resurselor de apă şi grija insuficientă în folosirea lor.Creşterea consumului de apă a fost însoţită de creşterea cantităţilor de apă uzatăevacuată, fără a fi corelată cu execuţia instalaţiilor de epurare la capacităţile necesare.Astfel, în anul 1990, din totalul apelor reziduale evacuate, de circa 10 mld. m
3
, numai22% s-au epurat corespunzător, circa 50% s-au epurat ineficient, iar circa 28% s-auevacuat în receptorii naturali fără epurare.Tendinţele actuale duc la solicitarea exagerată a resurselor de apă, perturbândechilibrul acestor resurse, ceea ce ar avea, totodată, efecte nefavorabile asupra însăşidezvoltării economico-sociale a ţării.Elaborarea şi implementarea eficientă a unei politici naţionale pentru utilizarearaţională a resurselor de apă impune următoarele priorităţi:- reducerea ritmului de creştere a consumului de apă în toate ramurile economieinaţionale;
 
- raţionalizarea şi economisirea în utilizare în scopul reducerii la minim anecesarului de apă, a cerinţei de apă proaspătă din sursă şi consumul nerecuperabil deapă;- recircularea şi reutilizarea apei;- protecţia apei împotriva poluării;- sistematizarea reţelelor de distribuţie a apelor;- legislaţie şi administraţie;- participarea publicului.
2. SITUAŢIA APELOR DIN ROMÂNIA ROMÂNIEI DINPUNCT DE
 
VEDERE AL POLUĂRII
Starea actuală a factorilor de mediu în ţara noastră, deosebit de critică, înspecial, în zonele afectate de activiţi antropice, necesiample acţiuni pentrureducerea substaiaa poteialului poluant şi pentru refacerea ecosistemeloafectate.Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante,ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste15000 de instalii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice,contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită:- exploarii necorespunzătoare a instaliilor, lipsa pieselor de schimb,reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje;- lipsa personalului calificat, ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alteramuri, reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore înfuncţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii;- dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizăriiinstalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive.Datorită acestui fapt, în prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apăsupravegheate (~20000 km) sunt degradate.Din totalul reţelei hidrografice a ţării, distribuţia pe categorii de ape esteurmătoarea:
-
18% (19700 km) se încadrează în categoria a IV-a de calitate, improprii pentru orice utilizare;
-
12% se încadrează în categoria a III-a de calitate, care pot fi, cu maricheltuieli, utilizabile;
-
30% se încadrează în categoria a II-a de calitate, care prin tratare, pot fifolosite şi ca sursă de apă potabilă.Poluarea reţelei hidrografice a dus la dispariţia faunei pe segmente importantede râu, de exemplu: Ialomiţa 48%, Olt 42%, Tisa 35%, Siret 31%, Argeş 22%, Mureş22%, Vedea 23%, Prut 20%.Sursele de poluare a apelor evidenţiate sunt în număr de 6097, din care auaviz de funcţionare numai 3223, adică 52%.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->