TRUE/FALSE 1. Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii instructiveducative a.Adevarat b. Fals 2.

Raportarea rezultatelor la obiectivele/finalitatile procesului de invatamant releva calitatea functionarii componentelor sale. a.Adevarat b. Fals 3. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului. a.Adevarat b. Fals 4. Intentionalitatea procesului de invatamant se concretizeaza obiective instructive si educative. a.Adevarat b. Fals 5. Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea activitatii didactice. a.Adevarat b. Fals 6. Principiul insusirii active si constiente mai este cunoscut si sub denumirea de principiul intuitiei. a.Adevarat b. Fals 7. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza continutul invatamantului. a.Adevarat b. Fals 8. O metoda de invatamant poate deveni, intr-o situatie noua, procedeu al altei metode. a.Adevarat b.Fals 9. Metoda explicatiei se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv (de la exemple, cazuri particulare, la definitii). a.Adevarat b. Fals 10. Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este redusa. a.Adevarat b. Fals 11. Invatarea prin descoperire se bazeaza pe mai multe tipuri de rationament. a.Adevarat b. Fals 12. Problematizarea a.Adevarat b. Fals este o varianta moderna a conversatiei euristice.

13. Modelul utilizat in metoda modelarii poate fi un obiect concret, la dimensiuni reale. a.Adevarat b. Fals 14. In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca metode invatamant observarea si modelarea. a.Adevarat b. Fals 15. Descoperirea pe cale deductiva utilizeaza ca procedeu metoda explicatiei. a.Adevarat b. Fals 16. Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte. a.Adevarat b. Fals 17. In conditiile evaluarii formative (continue), proba de evaluare scrisa trebuie sa realizeze clasificarea elevilor dupa notele obtinute. a.Adevarat b.Fals 18. Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din intreaga materie. a.Adevarat b. Fals 19. Un test poate fi utilizat in toate metodele de evaluare (orale, practice, scrise) a.Adevarat b.Fals 20. Principiul conform caruia procesul de predare in sensul traditional al cuvantului nu este decat unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi sa invete constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998). a.Adevarat b. Fals 21. Principiul conform caruia accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe profesor si nu pe persoana care invata constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998). a.Adevarat b. Fals 22. Principiul conform caruia rolul profesorului este acela de subordona procesul de invatare al elevilor constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev sunt (cf.FEDA, 1998). a.Adevarat b. Fals 23. Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat in sala de clasa, cat si in afara ei. constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998) a.Adevarat b. Fals

24. Principiul conform caruia luati individual, elevii pot invata in mod eficient in moduri foarte diferiteconstituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998) a.Adevarat b.Fals 25. Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare numai in sala de clasa. constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998) a.Adevarat b. Fals 26. Factori constitutiv-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de organizare a cunoasterii, prelucrarea informatiei si modalitatea de exprimare. a.Adevarat b. Fals 27. Factori constitutivi-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de organizare a cunoasterii, prelucrarea informatiei. a.Adevarat b. Fals 28. Stilul de invatare analitic opereaza cu foarte multe argumente. a.Adevarat b. Fals 29. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare democratic. a.Adevarat b. Fals 30. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare autoritar. a.Adevarat b. Fals 31. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare laisse faire. a.Adevarat b.Fals 32. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare dominator. a.Adevarat b. Fals

33. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare fratern. a.Adevarat b. Fals 34. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare ritualic. a.Adevarat b. Fals 35. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare,de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare negociator. a.Adevarat b.Fals 36. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat ca fiind nondirectiv. a.Adevarat b.Fals 37. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat ca fiind directiv. a.Adevarat b.Fals 38. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca fiind nondirectiv. a.Adevarat b.Fals 39. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca fiind directiv. a.Adevarat b.Fals 40. Etapele invatarii active sunt: prezentarea, aplicarea si revizuirea. a.Adevarat b. Fals 41. Etapele invatarii active sunt predarea in vederea invatarii active si diferentierea instruirii. a.Adevarat b.Fals 42. Evaluarea economico-sociala si evaluarea pedagogica sunt doua niveluri la care se poate concepe evaluarea in invatamant. a.Adevarat b.Fals 43. Evaluarea in invatamant este conceputa doar ca evaluare pedagogica a.Adevarat b.Fals 44. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt: masurarea, aprecierea si decizia. a.Adevarat b.Fals

45. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt masurarea si aprecierea. a.Adevarat b.Fals 46. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si conditiile, resursele utilizate. a.Adevarat b.Fals 47. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele dorite a.Adevarat b.Fals 48. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele dorite. a.Adevarat b.Fals 49. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si conditiile, resursele utilizate. a.Adevarat b.Fals 50. Notarea prin raportare la obiective este denumita si evaluare criteriala. a.Adevarat b.Fals 51. Activitatile de evaluare scolara au impact asupra proceselor de predare-invatare. a.Adevarat b.Fals 52. Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte in plan evaluativ si invers. a.Adevarat b.Fals 53. Interinfluentele dintre predare-evaluare si invatare-evaluare sunt de cele mai multe ori benefice, dar pot induce uneori si efecte negative, de blocaje in procesul de comunicare. a.Adevarat b.Fals 54. Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si aprecierea schimbarilor produse la elevi in planul achizitiilor cognitive, celelalte achizitii din planul personalitatii, fiind masurate prin alte instrumente. a.Adevarat b.Fals 55. Activitatea de evaluare a rezultatelor scolare reprezinta un tip specific de activitate, fiind izolata de actiunile de instruire si de invatare. a.Adevarat b.Fals 56. Unul dintre principiile care stau la baza invatarii eficiente este urmatorul: Luati individual, eleviipot invata eficient in moduri diferite. a.Adevarat. b.Fals

57. Stilul de predare se defineste prin modul specific al unui educator de a organiza si conduce procesul didactic. El prezinta cateva caracteristici: este totdeauna personal, este relativ constant si este dinamic. a.Adevarat b.Fals 58. Triplanitatea invatarii umane este valoarea fundamentala pe care o postuleaza modelul lui Titone. Aceasta consta in invatare tactica, invatare strategica si invatare ego-dinamica. a.Adevarat b.Fals 59. Diferentierea instruirii se caracterizeaza prin faptul ca profesorul clarifica ceea ce este important in materia lui, intelege si respecta diferentele intre elevi, iar performanta este inteleasa in termeni de dezvoltare maxima a potentialului si succes individual. a.Adevarat b.Fals 60. Metoda conversatia euristica consta in formularea cu abilitate a unor intrebari, in alternanta cu raspunsuri de la elevi, destinate descoperirii de noi date, informatii. a.Adevarat b.Fals 61. Principiul integrarii teoriei cu practica se bazeaza pe relatia psihologica intre invatare si dezvoltare si vizeaza respectarea particularitatilor individuale. a.Adevarat b.Fals 62. Problematizarea nu este considerata o metoda valoroasa deoarece nu orienteaza gandirea elevilor spre rezolvarea independenta de problemelor. a.Adevarat b.Fals 63. Activitatea de evaluare nu influenteaza componentele structurii procesului de invatamant. a.Adevarat b.Fals 64. Evaluarea formativa se organizeaza la inceputul unui program de instruire sau chiar in perspectiva acestuia. a.Adevarat b.Fals 65. Principala diferenta dintre evaluarea criteriala si evaluarea normativa consta in modul in care sunt interpretate rezultatele. a.Adevarat b.Fals 66. Itemii dintr-un test pedagogic reprezinta sarcini de evaluare ce evidentiaza legatura permanenta cu continuturile esentiale ale disciplinei, prin raportarea la finalitatile corespunzatoare (obiective de referinta / competente specifice) ariei curriculare din care face parte disciplina scolara. a.Adevarat b.Fals

67. Cea mai precisa evaluare este scala binara admis/respins. a.Adevarat b.Fals 68. Evaluarea este procesul prin care se stabileste pe baza caror criterii se apreciaza daca sistemul isi indeplineste functiile pe care le are, daca obiectivele sistemului sunt realizate. a.Adevarat b.Fals 69. Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; este prima din clasa. Este o evaluarea normativa. a.Adevarat b.Fals 70. Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; obiectivul ei pentru acest an era media 9,50. este o evaluare criteriala. a.Adevarat b.Fals

ALEGERI MULTIPLE 1. Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinte pedagogice fundamentale si care este inclusa, de regula, in structura pedagogiei generale sub numele de: a. pedagogia instruirii b. psihopedagogia instruirii c. didactica generala d. didactica specialitatii e. didactica speciala 2. Obiectul de studiu specific Teoriei si metodologiei instruirii este: a. activitatea de invatare b. metodele de invatamant c. procesul de invatamant d. activitatea de predare e. proiectarea didactica 3. In spiritul paradigmei curriculumului, Teoria si metodologia instruirii mai este cunoscuta si sub numele de: a. pedagogia instruirii b. psihopedagogia instruirii c. teoria generala a procesului de invatamant d. didactica specialitatii e. didactica speciala 4. Precizati structura de actiune sau activitatile didactice principale (fundamentale) in procesul de invatamant: a. metode, tehnici, strategii b. resurse tehnico-materiale c. predarea, invatarea, evaluarea d. continutul si timpul de invatare e. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea

5. Structura de baza a procesului de invatamant care sustine orice proiect de activitate de instruire/invatare este: a. metode, tehnici, strategii b. obiective-continuturi-evaluare c. obiective-continuturi-metodologie-evaluare d. continutul, resurse tehnico-materiale si timpul de invatare e. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea 6. Componentele principale ale procesului de invatamant, din perspectiva Teoriei si metodologiei curriculumului si a Didacticii moderne (Ion Radu, Miron Ionescu, 2000), sunt: a. Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, metodele, mijloacele de invatamant, formele de organizare, campul relational, timpul disponibil b. Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, formele de organizare, campul relational, timpul disponibil c. Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, mijloacele de invatamant, formele de organizare, campul relational, timpul disponibil d. Obiectivele, continuturile, mijloacele de invatamant, formele de organizare, campul relational, timpul disponibil e. Obiectivele, metodele, mijloacele de invatamant, formele de organizare 7. Modelele de predare comportamentale au ca particularitate: a. dezvoltarea proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei dintre profesor si elev. c. orientarea predominanta a mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si situatii-problema. d. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare. e. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua / formativa. 8. Modelele de predare rationale sunt orientate prioritar asupra: a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si situatii-problema. b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei dintre profesor si elev c. proceselor cognitive logice (gandirea si memoria subordonate gandirii) care stimuleaza corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului d. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare e. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii fiind (auto) reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua / formativa 9. Modelele de predare bazate pe programare acorda o atentie speciala:

a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si situatii-problema b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei dintre profesor si elev c. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare d. dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului e. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua / formativa 10. Modelele de predare interactionale sunt orientate prioritar in directia: a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si situatii-problema b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei dintre profesor si elev c. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua / formativa d. dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului e. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare 11. Modelele de predare formativ-persuasive acorda o atentie prioritara: a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme si situatii-problema. b. dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si actiunea de invatare eficienta a elevului c. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul repertoriului comun care construieste continua eficienta comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei dintre profesor si elev d. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire, calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare continua / formativa e. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de algoritmizare, semialgoritmizare, simulare 12. Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor operatii pedagogice specifice: a. Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute b. Selectarea continutului, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute c. Comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute 13. Clasificarea in obiective generale, obiective intermediare, obiective concrete, comportamentale este realizata in functie de: a. nivelul de complexitate b. sistemul de invatamant

c. nivelul de generalitate d. taxonomiile proiectate e. selectarea continuturilor 14. Clasificarea in obiective cognitive, obiective afective, obiective psihomotrice, comportamentale este realizata in functie de: a. nivelul de complexitate b. sistemul de invatamant c. perspectiva psihologica d. taxonomiile proiectate e. selectarea continuturilor 15. Definirea comportamentului, stabilirea conditiilor de realizare a sarcinii, precizarea tehnicilor de evaluare reprezinta structura tridimensionala a: a. obiectivelor generale (scopuri) b. functiilor pe care le indeplinesc obiectivele c. obiectivelor operationale d. competentelor specifice e. obiectivelor de referinta 16. Pentru eficientizarea procesului de invatamant contemporan, se recomanda a se pune accentul pe: a. activitatea de predare, cu respectarea principiilor didactice b. activitatea de invatare, cu respectarea teoriilor invatarii c. activitatea de evaluare, cu respectarea normelor docimologice d. activitati de organizare a predarii, astfel incat sa fie facilitata invatarea e. activitati de organizare a invatarii, astfel incat sa fie facilitata proiectarea didactica 17. Potrivit autorilor Harpe, Kulski si Radloff (1999), precizati cui apartin caracteristici de tipul: are scopuri clare, isi controleaza sentimentele, foloseste resursele disponibile in mod eficace, stie care ii sunt punctele forte si punctele slabe a. elevul eficient b. cadrul didactic eficient c. managerul scolar eficient d. profesorul ideal 18. Elevul cu o dorinta foarte mare de succes si care isi argumenteaza foarte bine concluziile este caracterizat de: a. stilul de invatare analitic b. stilul de invatare sintetic c. stilul de invatare rezolutiv d. stilul de invatare independent 19. Demersul rezolutiv este sincopat, iar subiectul isi asuma riscul acestor sincope; aceasta este o caracteristica a: a. stilului rezolutiv impulsiv b. stilului rezolutiv cu risc c. stilului rezolutiv echilibrat d. stilul rezolutiv prudent e. stilului rezolutiv pasiv 20. O serie de comportamente ale elevilor sunt interpretate ca deviante de catre profesor si in consecinta poate adopta o atitudine coercitiva sau poate opta pentru o atitudine deschisa. Din perspectiva comportamentului social observabil al profesorului, ca persoana care atribuie si evalueaza rolurile elevilor, aceasta este o caracteristica a: a. stilului negociator b. stilului dominator

c. stilului fratern d. stilului autoritar e. stilului democratic 21. Ordonati urmatoarea succesiune de evenimente, astfel incat sa fie evidentiata relatia dintre evaluare si celelalte componente ale actului didactic (D.P. Ausubel) a. Succesiunea este: 1.proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor propuse; 2.stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor; 3.masurarea rezultatelor aplicarii programului b. Succesiunea este: 1.stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor; 2.proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor propuse; 3.masurarea rezultatelor aplicarii programului c. Succesiunea este: 1.masurarea rezultatelor aplicarii programului; 2.proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor propuse;3.stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor d. Succesiunea este: 1.masurarea rezultatelor aplicarii programului; 2. stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor; 3.proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor propuse. 22. Precizati care din urmatoarele concepte sugereaza cel mai bine legatura dintre evaluator si evaluat pe tot parcursul procesului didactic, pe de o parte, si legatura activitatii de evaluare cu activitatea de predare si de invatare, pe de alta parte: a. evaluare (evaluation) b. assessement (lat.assidere a sta langa) c. masurare d. apreciere e. decizie 23. Succesiunea actiunilor evaluative cu valoare formativa propuse de Linda Allal: a. Culegerea informatiilor; interpretarea informatiilor/diagnosticul factorilor care sunt la originea dificultatilor observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare in functie de interpretarea data informatiilor culese b. Culegerea informatiilor; interpretarea informatiilor/diagnosticul factorilor care sunt la originea dificultatilor observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare in functie de interpretarea data informatiilor culese c. Culegerea informatiilor; interpretarea informatiilor/diagnosticul factorilor care sunt la originea dificultatilor observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare in functie de interpretarea data informatiilor culese d. Culegerea informatiilor privind progresele si dificultatile de invatare, intalnite la elevi; interpretarea informatiilor, diagnosticul factorilor care sunt la originea dificultatilor observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de invatare in functie de interpretarea data informatiilor culese 24. Teoria si metodologia instruirii studiaza: a. Conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de invatamant b. Aplicarea didacticii la predarea unei anumite discipline c. Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare d. Raportul dintre obiective si continut e. Contextul social care influenteaza procesului de invatamant 25. Problematica didacticii generale cuprinde: a. Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului, analiza procesului de invatamant (de la obiective spre alte elemente ale structurii de baza), principiile didactice, metodele de invatamant, organizarea activitatii scolare b. Principiile procesului de invatamant, teoria si metodologia obiectivelor educationale, continutul invatamantului, metodologia instruirii, mijloace de

invatamant si strategii didactice, moduri si forme de organizare a procesului de invatamant, evaluarea randamentului scolar, proiectarea pedagogica c. Ambele variante 26. Obiectul didacticii este: a. Proiectarea didactica b. Aplicarea principiilor didactice c. Procesul de invatamant d. Metodologia instruirii e. Structura de organizare a procesului de invatamant 27. Structura de baza a procesului de invatamant este: a. Societate-sistem-proces de invatamant b. Obiective-continuturi-metode-evaluare c. Finalitati-timp-continut-agent ai actiunii d. Obiective-camp relational-predare-evaluare e. Predare-invatare-timp-forme de organizare 28. Modele de predare formativ-persuasive: a. Sunt bazate pe metode activ-participative, calitatea predarii-invatarii fiind mereu evaluata b. Coreleaza predarea cu nivelul si calitatea de invatare, controleaza si dirijeaza invatarea c. Au ca scop formarea de deprinderi pentru rezolvarea unor probleme si situatii-problema d. Stimuleaza procesele cognitive logice (gandirea si memoria subordonate gandirii) e. Acorda o atentie prioritara factorilor psihologici, de natura empatica intre profesor si elev si intre elevi 29. Din perspectiva proiectarii curriculare pot fi identificate urmatoarele modele de predare: a. Comportamentale, rationale, bazate pe programare, interactionale, formativ-persuasive b. Cognitive, formativ-persuasive, interactionale, activ-participative, afective c. Comportamentale, rationale, discriptive, formativ-persuasive, obiective d. Comportamentale, cognitive, discriptive, formativ-persuasive, subiective e. Cognitive, formativ-persuasive, interactionale, formativ-persuasive, interogative 30. La nivel macrostructural procesului de invatamant se organizeaza: a. Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare, discipline scolare b. Pe ani de studii, pe grupe, discipline scolare, individual c. Numai pe ani de studii si arii curriculare d. Numai pe niveluri de invatamant e. Numai pe arii curriculare 31. Obiectivele procesului de invatamant reprezinta: a.Una din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre societate si actiunea educationala pe o perioada nedefinita b.O anticipare pe plan mintal a rezultatelor c.O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in cadrul unei secvente eductionale d.Orientari valorice care stabilesc politica generala a procesului de invatamant la nivel national. e. O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel macrostructural 32. Finalitatile procesului de invatamant sunt: a. Obiectivele generale, intermediare si concrete b. Obiectivele generale, specifice si operationale c. Idealul, scopurile si obiectivele d. Performantele si competentele

e. Cunostintele, priceperile si deprinderile

33. Taxonomiile proiectate dupa criteriul gradului de generalitate sunt: a. Obiective generale, intermediare, concrete b. Obiective generale, specifice, particulare c. Obiective generale, nongenerale, concrete d. Obiective generale, operationale, concrete e. Obiective generale, nongenerale, operationale 34. Completati enuntul: Structura tridimensionala pentru proiectarea, realizarea si dezvoltarea unui obiectiv operational, in contextul proiectarii curriculare la nivelul procesului de invatamant este: 1) Definirea sarcinii concrete, 2) Stabilirea resurselor pedagogice si 3) (...). a. Selectarea continuturilor b. Selectarea metodelor de predare c. Elaborarea strategiei de predare d. Alegerea stilului de interactiune e. Precizarea tehnicilor de evaluare 35. Teoria conditionarii demonstreaza: a. Ca eficienta invatarii este independenta de organizarea conditiilor de invatare b. Inutilitatea conditionarii comportamentului c. Imposibilitatea dirijarii si controlului comportamentului d. Legatura dintre conditionarea comportamentului si reactia de raspuns e. Legatura dintre imaginatie si comportament 36. In opinia lui J.S.Bruner exista trei modalitati/niveluri fundamentale prin care copilul descopera si intra in contact cu lumea din afara sa. Acestea sunt: a. Invatarea activa, invatarea iconica (senzoriala), invatarea simbolica b. Invatarea activa, invatarea pasiva, invatarea simbolica c. Invatarea activa, invatarea pasiva, invatarea iconica d. Invatarea abstracta, invatarea activa, invatarea simbolica e. Invatarea abstracta, invatarea iconica (senzoriala), invatarea activa 37. Esenta modelului holodinamic a lui R. Titone consta in promovarea modelului de invatare: a. Activ, integralist si dinamic b. Pasiv, individualist, conservativ c. Rezervat, tolerant, labil 38. Pentru o invatare eficienta accentul activitatii trebuie sa fie pus pe: a. Stilurile de invatare si nu pe volumul informativ b. Selectarea metodelor de predare si nu pe continuturi c. Munca colectiva si nu pe cea individuala d. Persoana care invata si nu pe profesor 39. Una din caracteristicile elevului care invata eficient este: a. Provine dintr-un mediu social mai avantajat decat alti copii b. Are o baza materiala mai buna decat alti copii c. Are frati si surori d. Ii place muzica e. Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata 40. Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi exprima preferinta pentru:

a. O anumita atitudine fata de grupul de elevi b. O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie c. Un anumit mod de comunicare cu cadrul didactic d. Un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii 41. Ce stil de invatare se caracterizeaza printr-o mare capacitate de anticipare a subiectului, corelata cu un bun control si autocontrol, evitarea formularilor clare ale enunturilor si concluziilor? a. Stilul rezolutiv impulsiv b. Stilul rezolutiv cu risc c. Stilul rezolutiv prudent d. Stilul rezolutiv echilibrat e. Stilul rezolutiv pasiv 42. Ce stil de predare se caracterizeaza printr-un climat psihosocial stabil pe care-l asigura profesorii si prin interventii standardizate si uniformizate din partea cadrelor didactice? a. Stilul dominator b. Stilul negociator c. Stilul fratern d. Stilul ritualic e. Stilul terapeutic 43. Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor moderne pedagogia moderna pune accentul pe: a. Stimularea invatarii active si diferentierea metodelor de predare b. Stimularea invatarii active si diferentierea instruirii c. Stimularea invatarii active si diferentierea evaluarii d. Diferentierea metodelor de predare si diferentierea instruirii e. Diferentierea instruirii si diferentierea evaluarii 44. Predarea in vederea invatarii active vizeaza relatia de predare-invatare care stimuleaza: a. Activitata profesorului. b. Activitatea elevului c. Activitatea profesorului si activitata elevului 45. Etapele predarii in vederea invatarii active sunt: a. Prezentare, aplicare, diferentiere. b. Prezentare, aplicare, revizuire c. Prezentare, revizuire, diferentiere 46. Sistemul de invatamant pe clase si lectii este initiat in sec al XVII-lea de: a. Herbart b. Diesterweg c. Pestalozzi d. Comenius e. Thorndike 47. Ce sistem de invatamant este individualizat prin fise de dezvoltare, fise de recuperare, fise de lucru, fise de control? a. Sistemul monitorial b. Sistemul centrelor de interes c. Sistemul Dottrens d. Sistemul Winnetka

48. Principalele tipuri de lectie sunt: lectia de comunicare/de dobandire de cunostinte; lectia de recapitulare, sistematizare si consolidare a cunostintelor; lectia de evaluare; lectia combinata sau mixta si: a. Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor b. Lectia de aplicare a cunostintelor c. Lectia de formare a abilitatilor 49. Alegerea metodei de instruire se face in functie de doua categorii de factori: ??obiectivi (natura finalitatilor; logica interna a stiintei; mecanismele invatarii etc..) si ??subiectivi: a. Sarcina didactica de baza b. Contextul uman si didactic in care se aplica metoda c. Personalitatea profesorului d. Psihologia elevului /a clasei e. Toate variantele 50. Functiile metodelor de instruire sunt: functii generale (functia cognitiva, functia instrumentala, functia normativa, functia motivationala, functia formativa) si: a. Functia afectiva b. Functia vocationala c. Functiile particulare 51. Ce metoda este o varianta a discutiei in grup, avand ca obiectiv producerea de idei noi sau gasirea celei mai bune solutii pentru o problema de rezolvat, prin participarea membrilor grupului? a. Conversatia de verificare si apreciere b. Conversatia de fixare si consolidare c. Brainstorming d. Problematizarea 52. Metoda Phillips 6 6 consta in: a. Rezolvarea a 6 sarcini in 6 minute b. Rezolvarea sarcinii in grupuri de cate 6 elevi in timp de 6 minute c. Rezolvarea a 6 sarcini in grupuri de cate 6 elevi 53. Ce metoda consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative pentru o clasa de fenomene, ale caror trasaturi sunt cercetate? a. Studiul de caz b. Simularea (Joc de rol) c. Metoda cubului d. Expunerea 54. Cartile, cursurile, indrumatoarele, culegerile de texte, culegerile de exercitii si probleme, revistele de specialitate sunt: a. Mijloace naturale b. Mijloacele de substitutie c. Mijloace obiectuale d. Mijloace iconice e. Mijloacele Gutenberg 55. Cele patru niveluri a modelului de proiectare curriculara sunt: a. Organizarea activitatii; planificarea globala a activitatii didactice; realizarea activitatii didactice; finalizarea activitatii b. Organizarea activitatii, realizarea scenariului, evaluarea, concluziile de final c. Planificarea globala a activitatii didactice, analiza strategiei de predare, aplicarea strategiei; evaluarea planificarii

56. Cine s-a ocupat de teoria proiectarii didactice si a in a conturat structura interna a lectiei? a. Gagn b. Herbart c. Comenius d. Dewey 57. Proiectarea activitatii profesorului-diriginte este realizata la nivelul unui document de planificare globala, numit, in mod conventional: a. Caietul dirigintelui b. Catalogul dirigintelui c. Programa diregintelui 58. Principiile didactice se refera la norme orientative, teze generale cu caracter director, care pot da un sens functional: a. Procesului didactic b. Statutului cadrului didactic c. Institutiei de invatamant 59. Esenta carui principiu vizeaza cunostintele si deprinderile stipulate prin planuri, programe, manuale, activitati practice sa fie astfel selectate, articulate si expuse incat ele sa poata fi asimilate si valorificate optim de catre elevi? a. Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare b. Principiul intuitiei c. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor d. Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor e. Principiul participarii active si constiente a elevului in activitatea de predare, invatare, evaluare 60. Cele trei concepte care definesc actul evaluativ sunt: a. Masurarea, si aprecierea b. Masurarea, aprecierea si decizia c. Observatia, analiza si aprecierea d. Observatia, analiza si decizia e. Observatia, masurarea, si aprecierea 61. Functiile generale ale evaluarii sunt: a. Functia constatativa si functia diagnostica b. Functia prognostica si functia evaluativa c. Functia evaluativa, functia prognostica si functia diagnostica d. Functia constatativa, functia diagnostica si functia prognostica 62. Completati enuntul: ( ... ) este modul traditional de verificare a pregatirii elevilor care intervine dupa un ansamblu de sarcini de invatare care pot corespunde unui capitol, unei unitati de invatare, unui semestru, an sau ani scolari. a. Evaluarea initiala b. Evaluarea formativa c. Evaluarea sumativa 63. Conversatia de verificare, interviul, verificarea orala pe baza de imagini, povestirea sau repovestirea, citirea unor dialoguri incomplete, verificarea orala cu statut de examen sunt tehnici de realizare a examinarilor: a. Finale b. Formale c. Orale d. Scolare

64. Completati enuntul: ( ...) pot fi clasificate in: probe de control curent (extemporale); probe de evaluare periodica; probe semestriale (teze). a. Probele scrise b. Probele cognitive c. Probele institutionale 65. Calitatile unei probe (test) sunt: a. Fidelitatea, validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea b. Fidelitatea, diagnosticitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea c. Validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea, spontanietatea 66. Aranjati in ordine etapele elaborarii unei probe scrise: A.Elaborarea / redactarea probei de evaluare. B.Stabilirea scopului si a functiilor unei probe. C.Stabilirea continuturilor esentiale si a obiectivelor operationale corespunzatoare. a. A, B, C b. B, C, A c. C, A, B d. B, A, C e. A, C, B 67. Completati enuntul: ( ...) reflecta dobandirea unor competente la o anumita disciplina si intr-un timp determinat. Este un instrument complex care reuneste intr-un dosar toate elementele reprezentative pentru activitatea de invatare desfasurata. a. Fisele de activitate personala a elevilor b. Portofoliul c. Probele practice d. Toate variantele 68. Notarea cu ajutorul literelor este specifica tarilor: a. Arabe b. Anglo-saxone c. Europene d. Sud-Americane e. Americii Latine 69. Unul din cele mai vechi sistemele de notare, care se mai utilizeaza in invatamantul prescolar este: a. Notarea prin calificative b. Notarea prin culori. 70. Sanctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, chiar si atunci cand acestea nu au fost asimilate de marea majoritate a elevilor clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de obiectivele programei se numeste: a. Notarea strategica b. Notarea sanctiune c. Notarea speculativa d. Notarea eticheta 71. Obiectul de studiu al Teoriei instruirii (Didacticii generale) este dat de: a. activitatea de invatare b. metodele de invatamant c. procesul de invatamant d. activitatea de predare e. proiectarea didactica

72. Precizati activitatile didactice (fundamentale) in procesul de invatamant: a. metode, tehnici, strategii b. resurse tehnico-materiale c. predarea, invatarea, evaluarea d. continutul si timpul de invatare e. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea 73. Completati cu atributul corespunzator: Procesul de invatamant are caracteristica unui proces unui proces unitar. a. bilateral b. unilateral c. multilateral d. integral e. partial 74. Desemnati caracteristica principiilor didactice exprimata prin formularea: Legitatile procesului de invatamant au in vedere toate componentele procesului de invatamant ca sistem unitar. a. caracter normativ b. caracter sistematic c. caracter general d. caracter dinamic 75. Cerinte privind implicarea elevilor in procesul de invatamant prin efort de gandire si efort personal de integrare a noilor cunostinte in sistemul cunostintelor anterioare sunt formulate prin: a. principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor b. principiul sistematizarii si continuitatii in invatamant c. principiul insusirii temeinice d. principiul insusirii active si constiente a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor e. principiul unitatii dintre senzorial si rational in procesul de invatamant 76. Transmiterea de cunostinte, formarea de capacitati intelectuale se realizeaza intr-un timp foarte scurt prin utilizarea: a. metodelor de comunicare orala b. metodelor de comunicare scrisa c. metodelor de descoperire d. metodelor bazate pe contactul cu realitatea e. metodelor bazate pe actiune directa 77. Metoda cu ajutorul careia, prin intrebari succesive, elevii sunt condusi spre dobandirea de cunostinte noi este: a. problematizarea b. conversatia euristica c. conversatia introductiva d. conversatia de clasificare e. conversatia de aprofundare 78. Transmiterea unei cantitati mari de informatie intr-un timp foarte scurt este un avantaj pe care-l ofera utilizarea: a. conversatiei euristice b. problematizarii c. exercitiului d. expunerii e. demonstratiei

79. Perceperea materialului didactic este bine sa se faca prin intermediul a cat mai multor analizatori. Aceasta este o cerinta comuna pentru: a. metoda exercitiului si principiul insusirii temeinice b. metoda demonstratiei si principiul corelatiei dintre senzorial si rational (principiul intuitiei) c. metoda explicatiei si principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale (principiul accesibilitatii) d. metoda modelarii si principiul legarii teoriei de practica e. metoda jocului de rol si principiul conexiunii inverse 80. Formarea priceperilor si a deprinderilor se realizeaza prin: a. metoda conversatiei catehetice b. metoda demonstratiei c. metoda explicatiei d. metoda exercitiului e. metoda problematizarii 81. Stabiliti care din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza mijlocele de invatamant: a. mijloacele de invatamant indeplinesc functii formative si informative b. mijloacele audio-video dezvolta operatiile de abstractizare si generalizare c. mijloacele de invatamant sustin activitatea independenta 82. Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii este initiat de: a. J.A. Comenius b. J.J. Rousseau c. J.F. Herbart 83. Precizati metoda de invatamant care poate constitui procedeu al metodelor de verificare orala: a. problematizarea b. exercitiul c. conversatia catehetica d. conversatia euristica e. activitatea cu manualul 84. Utilizarea reprezentarilor grafice sau pe baza unui desen, la tabla, se realizeaza in cadrul metodei: a. explicatiei b. demonstratiei c. exercitiului d. conversatiei e. studiului de caz 85. Documentul administrativ care asociaza elementele programei cu repartizarea de timp considerata optima de catre profesor pe parcursul anului scolar este: a. Planul de invatamant b. Planificarea anuala c. Proiectul de lectie d. Proiectul unitatii de invatare 86. Evaluarea sumativa/cumulativa se realizeaza: a. la inceputul procesului de invatamant b. imediat dupa inceputul noului program c. imediat dupa evaluarea formativa d. la sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere tematic e. concomitent cu evaluarea formativa, atunci cand se pun note

87. Standardele curriculare de performanta reprezinta un sistem de referinta pentru toti elevii, stabilit la sfarsitul unei perioade de scolaritate a. unitar b. combinat c. facultativ d. obligatoriu e. optional 88. Pentru verificarea continutului experimental si practic al instruirii se utilizeaza, mai ales: a. verificarile orale b. lucrarile scrise c. probe practice d. metode evaluare alternative (referat, portofoliu) e. testul docimologic 89. Variabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzata de influenta notelor date de alti profesori, este o eroare de evaluare denumita: a. efect de contrast b. efect de anticipatie c. efect de contaminare d. efect bland e. efect Pygmalion 90. Verificarea tuturor elevilor si a intregii materii este realizata prin tehnicile strategiei de: a. Evaluare initiala b. Evaluare cumulativa c. Evaluare formativa 91. Analiza greselilor tipice este realizata prin: a. tabelul rezultatelor b. fisa de organizare a probei c. analiza de continut a probei d. media aritmetica e. modul 92. Nota cu frecventa cea mai mare este data de: a. media aritmetica b. modul c. raport d. amplitudine e. analiza de continut a probei 93. Acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de constiinciozitate primeaza fata de obiectivele evaluarii in: a. eroarea logica (eroarea constanta) b. efectul de ordine c. efectul halo d. notarea eticheta e. efectul de ancorare 94. Subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile pe care educatorul si-a format-o despre capacitatile acestora caracterizeaza: a. eroarea logica b. efectul de ordine c. efectul halo

d. efectul pygmalion e. efectul de ancorare 95. Continutul textului din itemii probei trebuie sa concorde cu comportamentele prefigurate de obiective si, implicit, cu continuturile ce au fost predate si invatate. Aceasta este o cerinta prefigurata de calitatea probei denumita: a. validitate concurenta b. validitate de construct c. validitate predictiva d. fidelitate e. obiectivitate 96. Concordanta dintre forma, continutul testului si nivelul de varsta al elevului este stipulata de calitatea probei denumita: a. validitate concurenta b. validitate de construct c. validitate predictiva d. fidelitate e. aplicabilitate IMPERECHERI Analizati continutul celor doua parti ale frazei si stabiliti corespondenta intre numarul intrebarii si varianta considerata corecta, dupa urmatoarele variante de raspuns: a. daca ambele sunt adevarate b. daca prima este adevarata si a doua este falsa c. daca prima este falsa si a doua este adevarata d. daca ambele sunt false 1. Teoria generala a procesului de invatamant poarta denumirea de didactica speciala (metodica predarii). Legile generale ale procesului de invatamant se manifesta in mod specific, la nivelul fiecarei discipline scolare 2. Obiectivele procesului de invatamant sunt de natura instructiva si educativa. Intentionalitatea procesului de invatamant este exprimata prin obiectivele pedagogice 3. Principiile procesului de invatamant desemneaza normele particulare de activitatea didactica. Principiile procesului de invatamant sunt abordate in perspectiva sistemica 4. Procedeele didactice sunt tehnici limitate de actiune. Metodele de invatamant cuprind un ansamblu organizat de procedee didactice 5. Explicatia se bazeaza pe demersul rationamentului deductiv. Metoda demonstratiei se bazeaza pe utilizarea materialului didactic 6. Metoda problematizarii poate fi considerata ca fiind o modalitate de realizare a invatarii prin descoperire. In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca metode invatamant observarea si modelarea 7. Studiul de caz se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv (de la particular la general). In aplicarea metodei studiului de caz, cazul ales trebuie sa fie reprezentativ si sa condenseze ceea ce este esential pentru domeniul de analiza

8. Testele docimologice sunt mijloace de evaluare a rezultatelor. Mijloacele audio-video predispun la o anumita standardizare si uniformizare a perceperii si interpretarii realitatii 9. Lectia mixta cuprinde toate verigile/etapele reprezentative ale unei activitati instructiv-educative. Tipul de lectie cel mai frecvent intalnit in practica scolara este lectia de dobandire de cunostinte 10. Succesiunea secventelor/etapelor unei lectii este intotdeauna aceeasi. Dintr-o lectie introductiva nu poate lipsi etapa de verificare a cunostintelor anterioare 11. Standardele de performanta au rol in reglarea activitatii didactice. Standardele de evaluare constituie criterii de evaluare pentru cunostinte, atitudini si comportamente testate la sfarsitul unei etape sau trepte de scolaritate 12. Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din intreaga materie. Evaluarea initiala stabileste un diagnostic pe baza de probe orale si lucrari scrise 13. Notarea reciproca dezvolta la elevi capacitatea de autocontrol. Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte 14. Conexiunea inversa nu intra in sistemul cerintelor principiilor didactice. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza continutul invatamantului 15. Unitatile de invatare se indica prin titluri (teme) stabilite de profesor. Profesorul nu poate modifica in proiectul unitatii de invatare activitatile de invatare din programa scolara 16. Finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluare formativa. Rubrica de evaluare mentioneaza instrumentele aplicate 17. Probele scrise permit o buna individualizare a ritmului elaborarii raspunsurilor. Probele orale sunt mari consumatoare de timp 18. Un test poate fi utilizat numai la probele scrise. Itemii (intrebarile) testului de evaluare sunt in functie de obiectivele si continuturile verificate 19. Aprecierea rezultatelor elevilor este variabila. Efectul bland este singurul efect care nu produce erori de apreciere 20. Sistemele de notare/apreciere sunt numai sisteme numerice. Notarea elevilor trebuie efectuata in conditii de subiectivitate deplina 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

15. 16. 17. 18. 19. 20.