Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artel or poetice moderne ale literaturii

romne din perioada interbelica, alaturi de Test ament de Tudor Arhezi si Joc secund de Ion Barbu. Poezia este asezata n fruntea prim ului sau volum, Poemele Luminii (1919), si are rol de program literar, realizat nsa cu mijloace poetice. Poezia este n egala masura o arta poetica si o poezie filos ofica de cunoastere. Este o arta poetica, deoarece autorul si exprima crezul liri c: propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale a cesteia, si viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriil e idei despre poezie: teme, modalitati de creatie si de expresie, si despre rolu l poetului: raportul acestuia cu lumea si creatia, problematica cunoasterii. Este o arta poetica moderna, pentru ca interesul autorului este deplasat de la t ehnica poetica la relatia poet-lume si poet-creatie. Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza n jurul unor aspecte relevate n textul poetic: exacerbarea eului creator ca facto r decisiv in raportul interrelational stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutu lui, interiorizarea si spiritualizarea peisajului, tensiunea lirica. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica n fata marilor taine ale Universului : cunoasterea lumii n planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire, pr in comunicarea afectiva totala. Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata cu ajutorul terminolog iei filosofice ulterior constituite. El face distinctia ntre cunoasterea paradizi aca (pe calea ratiunii), misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii, al in telectului, si cunoasterea luciferica (intuitiva, din care face parte si cunoast erea poetica), misterul fiind sporit cu ajutorul imaginatiei poetice, al trairii interioare, al intelectului extatic. Optnd pentru al doilea tip de cunoastere, p oetul desemneaza propria cale : adncirea misterului si protejarea tainei prin creati e. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le potenta prin trai rea interioara si prin contemplarea formelor concrete prin care ele se nfatiseaza . Rolul poeziei este acela ca, prin mit si simbol, elemente specifice imaginatiei, creatorul sa patrunda n tainele Universului, sporindu-le. Creatia este un mijloc itor ntre constiinta individuala si lume. Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esenta lu mii. Actul poetic converteste misterul, nu l reduce. Misterul este substanta orig inara si esentiala a poeziei: cuvntul originar. Iar cuvntul poetic nu inseamna , ci s ugereaza. Poetul concepe lumea ca pe o corola de minuni, care cuprinde tainele ce apar n ca lea omului. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Pronumele personal eu este asezat orgolios n fruntea operei. Plasarea sa initiala poate corespunde influentelor expresioniste din volumele de tinerete, dar mai ales exprima atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii, i zvorta din iubire. Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciferica. Metafora revelatorie corola de minuni a lumii , imagine a perfectiunii, a absolutului, prin ideea de ce rc, de ntreg, semnifica misterele universale, iar rolul poetului este adncirea tai nei care tine de o voint de mister specific blagiana. Titlul este reluat n incipitul poeziei, ca prim vers, iar sensul sau, mbogatit pri n seria de antiteze si prin lantul metaforic, se ntregeste cu versurile finale: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii /[ ] /caci eu iubesc /si flori si ochi si bu ze si morminte . Metaforele enumerate surprind temele majore ale creatiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriase care adaposteste misterul lumii : flori viata/efemeritatea/frumosul, ochi -cunoasterea/contemplatia poetica a lumii, buze -iubir ea/rostirea poetica, morminte -tema mortii/eternitatea. Metafora luminii, emblematica pentru opera poetica a lui Lucian Blaga, sugereaza cunoasterea. Dedublarea luminii este redata prin opozitia dintre metafora lumina altora (cunoasterea de tip logic) si lumina mea (cunoasterea de tip intuitiv). Elemente de recurenta n poezie sunt: misterul si motivul luminii,care implica pri ncipiul contrar, ntunericul. Discursul liric se organizeaza in jurul acestor elem ente.

Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere, cu metrica variabila si cu masur a inegala, al caror ritm interior reda fluxul ideilor si frenezia sentimentelor. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii apare ca o scurta confesiune n care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele universale, optnd cu fermitate p entru potentarea lor prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se nfatiseaza. Textul nu este conceptual, ci poetic. Blaga nu nsira un numar de ra tionamente, ci de metafore. Marturisirea lui se organizeaza n jurul unor opozitii mereu amplificate, iar termenii folositi au toti un sens figurat.