Tudor Arghezi: Testament)

Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care in clude, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expres ionismul, dadaismul etc. Orientarea spre actual si citadin, adncirea lirismului o anume ambiguitate a limb ajului, nnoirea metaforica, imaginile socante, versul liber, constituie elemente ale modernismului. Considerat al doilea mare poet romn dupa Eminescu, Tudor Arghezi creeaza o opera originala, care a influentat literatura vremii, plecnd de la aspectele poetice tr aditionale. Textul poeziei Testament de Tudor Arghezi releva o mare bogatie de elemente modern iste, de idei, metafore ndraznete si o viziune originala asupra succesiunii gener atiilor. n opera poetica argheziana poezia este expresia unei constiinte framntate, aflate n perpetua cautare, oscilnd ntre stari contradictorii sau incompatibile. Poezia Testament este alcatuita din sase strofe cu numar inegal de versuri, ncalcar ea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. n primul rnd, acest text se ncadreaza n directia modernista deoarece tema eului poet ic este tratata n spirit modernist: n ipostaza de artizan, poetul zamisleste o alt a lume dect cea traditionala, o lume a tuturor cuvintelor, deopotriva frumoase si urte. Limbajul socant aduce neasteptate asocieri lexicale de termeni argotici, r eligiosi arhaisme, neologisme, expresii populare, cuvinte banale, acumularea de cuvinte nepoetice, care dobndesc valente estetice. Jocul cuvintelor reda jocul id eilor, iar poezia este pentru Arghezi, esenta de cuvinte extrasa din limbajul comu n, dupa cum afirma si Dumitru Micu n lucrarea sa intitulata Scurta istorie a liter aturii romne . Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual car uia i este lasata unica mostenire cartea . n al doilea rnd, o particularitate a acestei creatii lirice este faptul ca ideile poetice nu se succeda, ci se reiau n diferite structuri ale textului, astfel ca i deea legaturii dintre poet si strabunii sai apare n prima strofa si a treia strof a, dar si n versul final. Ideea ca poetul este un artizan al cuvntului apare n sint agma cuvinte potrivite din strofa a treia, dar si n sintagma slova faurita din secven ta finala. Alcatuita din cuvinte potrivite , cartea transforma urtul n frumos, purificnd lumea. A ceasta sintagma l defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste cuvintele n ve rs printr-o activitate migaloasa si grea, desfasurata n mii de saptanni . Decantate din graiul simplu si rudimentar al naintasilor tarani, cuvintele sunt pr efacute n versuri si-n icoane , devenind arta. n al treilea rnd, noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului constituie de asemenea un element modernism. n strofa I, opera este vazuta ca o treapta n marea trecere universala, un moment al progresului nceput n adncurile timpului originar. n strofa a II-a, cartea devine hrisovul nostru cel dinti , act al nnobilarii. Ideea l turi poetului cu stramosii este exprimata n metafora osemintelor varsate n sufletul acestuia, ntr-o contopire fara sfrsit. n strofa a III-a, metafora sudoarea muncii sutelor de ani cumuleaza sirul de opinti ri existentiale ale strabunilor tarani. n strofa a IV-a, poetul face ca versurile lui sa exprime imagini sensibile dar si sa stigmatizeze raul din jur, arta avnd functie cathartica si n acelasi timp mora lizatoare. Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaza, devine ndreptar mo ral, iar opera literara capata valoare justitiara. n strofa a V-a, apare ideea transfigurarii socialului prin estetic, prin faptul c a durerea, revolta sociala sunt concentrate n poezie, simbolizate prin vioara . O alta particularitate a modernitatii argheziene este aceea ca poezia poate tran sfigura artistic aspecte ale realitatii altadata respinse. n viziunea lui Dumitru Micu, Arghezi a mbogatit si nnoit vocabularul poetic romnesc [...] prin impunera nu numai de termeni pna la el tabu, ci si de alte vorbe fara acces, pna atunci n lite ratura [...] . Tudor Arghezi impune estetica urtului n literatura romna. El cultiva g rotescul, trivialul, atrocele,monstruosul, alaturi de gratios, tonalitatile sumb

re, tragice si optimismul ncrederea n capacitatile umane. Poetul romn preia concept ul de estetica a uratului de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Arghezi c onsidera ca orice aspect al realitatii poate constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi . Ultima strofa evidentiaza ca muza, Domnita , pierde n favoarea mestesugului, a trudei poetice slova faurita : Slova de foc si slova faurita / mperechiate-n carte se marita / Ca firul cald mbratisat n cleste . Nivelul lexico-semantic al poeziei Testament se remarca prin valorificarea diferit elor structuri lexicale n asocieri surprinzatoare: arhaisme (hrisov), regionalism (gramadii), cuvinte si expresi populare (gropi,rpi pe brnci, plavani, vite, zdren te), termeni religiosi (cu credinta n icoane, Dumnezeu, izbaveste), neologisme (o bscur). Seriile antonimice: cnd sa-mbie, cnd sa-njure sugereaza diversele tonalitati ale cre atiei poetice argheziene, iar versul Facui din zdrente muguri si coroane exprima i deea transfigurarii artistice a unor aspecte ale realitati degradante sau efectu l expresiv al cuvintelor triviale, ambiguitatea expresiei poetice argheziene fii nd un alt argument n favoarea modernitatii poeziei. n concluzie, poezia Testament de Tudor Arghezi se ncadreaza n directia modernista si este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine un nascocitor, iar poezia pr esupune mestesugul, truda creatorului. Pe de alta parte, creatia artistica este att produsul inspiratiei divine, ct si al tehnicii poetice. Un alt argument n favoa rea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce n literatura romna, prin aceasta creatie literara estetica urtului, arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. Valorificarea diferitelor straturi lexicale n asocieri surprinzatoare, strofele i negale ca numar de versuri, cu metrica si ritmul variabile, tema poeziei si nout atea viziunii asupra artei si a rolului poetului sunt tot attea argumente n favoar ea modernitati poeziei.