Universitatea A.I.

Cuza Iasi Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

DOSAR DE PRACTICA

Student l Specializarea: l

-IASI -

Banca Comerciala Romana-S.A.

Introducere

Fondata la 1 decembrie 1990, in cadrul procesului de restructurare pe doua niveluri a sistemului bancar romanesc, Banca Comerciala Romana a inceput sa functioneze prin preluarea portofoliului de credite pentru industrie, gestionat anterior de B.N.R., continuand astfel o traditie de peste 50 de ani de activitate comerciala. La momentul respectiv, pe piata serviciilor financiare pentru persoane juridice actionau deja trei banci mari, cu capital de stat, specializate in finantarea comertului exterior, agriculturii si industriei alimentare, investitiilor. Serviciile financiare pentru populatie, care se reduceau la fructificarea economiilor acesteia si acordarea unor credite de consum, reprezentau apanajul Casei de Economii si Consemnatiuni. Inca din primii ani de functionare, Banca Comerciala Romana si-a propus sa se dezvolte ca o banca universala, capabila sa satisfaca cerintele unor segmente cat mai largi de clienti. In conditiile concurentei bancilor de stat cu traditie, dar si a celor cu capital privat autohton si strain aparute ulterior, Banca Comerciala Romana s-a impus treptat pe piata interna, prin seriozitate, eficienta si oferta diversificata de produse si servicii. Managementul bancii a urmarit in mod consecvent obtinerea de profit si cresterea acestuia pe baze consistente, extinderea portofoliului de afaceri prin angajarea prudenta a resurselor, capitalizarea adecvata in raport cu obiectivele proprii de investitii si specificul mediului economic de operare. Dupa marimea capitalului de rang unu, BCR ocupa locul 527 pe plan mondial si 193 in Europa. Banca are peste 2,2 milioane de clienti, societati comerciale si persoane fizice, si colaboreaza cu aproximativ 800 de banci corespondente aflate in principalele centre financiare ale lumii. De la data infiintarii si pana la atingerea acestor performante, evolutia bancii nu a fost liniara, fiecare an caracterizandu-se prin anumite particularitati, ce corespund de fapt etapelor parcurse intr-un proces continuu de acumulari si maturizare. Pentru Banca Comerciala Romana, ultimul an al acestui mileniu a inceput sub semnul pregatirilor pentru privatizare.
3

Managementul bancii s-a concentrat in mod deosebit asupra imbunatatirii indicatorilor de performanta,mentinerii pozitiei pe pietele castigate si impunerii in noi segmente de activitate. In vederea realizarii obiectivelor prevazute in strategia si planul de afaceri pentru anii 2000-2004, s-a procedat la o mai buna organizare a structurilor de functionare ale bancii, s-a consolidat oferta de produse si servicii pentru care exista avantaje competitive si s-au intreprins masuri ferme pentru extinderea activitatii de retail banking. Banca Comerciala Romana are o baza larga de clienti persoane fizice. Oferta bancii pentru populatie include depozite la vedere si la termen, depozite cu destinatie speciala (pentru pensie, concediu de odihna), certificate de depozit, credite de consum si pentru construirea/cumpararea de locuinte, procesarea si emiterea de cecuri, carduri de debit, operatiuni de incasari si plati prin conturi personale. De asemenea, banca asigura servicii de consultanta, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru persoanele juridice. Incepand din anul 2000, Banca Comerciala Romana ofera noi posibilitati de finantare pentru persoanele fizice, prin introducerea optiunii avans zero, eliminarea garantarii prin ipoteci si simplificarea intocmirii documentatiei pentru mai multe tipuri de credite. In ceea ce priveste persoanele juridice, baza de clienti a bancii acopera toate sectoarele de activitate din economie, cuprinzand majoritatea intreprinderilor blue chip romanesti. Echipa de conducere a Bancii Comerciale Romane va acorda prioritate in continuare managementului relatiilor cu clientela, managementului riscurilor, al profitabilitatii si al costurilor , ofertei de produse si servicii, cu accent pe largirea sferei de afaceri in domeniul activitatii de retail, operatiunilor pe piata de capital, celor de asigurari si gestionare a fondurilor, inclusiv a fondurilor de pensii. In acelasi timp, va creste interesul pentru oferta de management financiar specifica proiectelor de importanta nationala finantate de BERD, Banca Mondiala, Banca Europeana de Investitii, Comisia Europeana, si asigurarea serviciilor de management al activelor destinate companiilor romanesti si multinationale care functioneaza in Romania. Rezultatele pozitive pe care Banca Comerciala Romana le-a obtinut in decursul timpului s-au datorat in mare masura capacitatii de lucru a retelei proprii de unitati, bine distribuite pe intreg teritoriul tarii. Reteaua de unitati a B.C.R este a doua ca marime in cadrul sectorului bancar din Romania. Daca la infiintare B.C.R detinea 100 unitati, la

inceputul anului 2000 reteaua interna cuprindea peste 270 unitati raspandite pe intreg teritoriul tarii. In Bucuresti, unde se desfasoara cel mai mare volum de activitate, exista 29 de unitati. In strainatate, banca actioneaza prin subsidiarele sale din Germania, Franta, Anglia, Republica Moldova, Italia la care se adauga participantii la MISR Romanian Bank din Egipt, precum si sucursala Nicosia in Cipru. De asemenea, banca are doua reprezentante la New York si Moscova. Cele 40 de sucursale judetene si Sucursala Municipiului Bucuresti infiintate in anul 1990, au in subordine sucursale si agentii care sunt de dimensiuni mai mici si deservesc persoanele fizice si intreprinderile mici. Toate sucursalele sunt organizate astfel incat sa ofere o gama complexa de servicii. Datorita capacitatii sale de a genera profit dovedita inca din primii ani de functionare si pe baza unor planuri de investitii anuale, banca a inceput treptat sa isi extinda si sa isi modernizeze reteaua interna. Inceputul a fost destul de dificil, banca trebuind sa-si creeze conditiile minime pentru desfasurarea activitatii curente si pentru diversificarea activitatii cu clientii. In legatura cu politicile adoptate de banca in acest domeniu, pot fi evidentiate masuri cum ar fi : in localitatile unde nu s-au gasit cladiri ce se puteau amenaja in sedii bancare, s-a trecut la realizarea de constructii noi, in special in resedintele de judet. Procesul a necesitat eforturi serioase, principala dificultate fiind legata atat de obtinerea amplasamentelor in zone centrale convenabile pentru clienti cat si de indeplinirea conditiilor de urbanism si sistematizare cerute de primariile locale. Astfel, la noile sedii ale sucursalelor din Iasi, Cluj-Napoca, Mures, Suceava, Timisoara si altele, prin certificatele de urbanism si autorizatiile de construire s-a impus un regim de inaltime in concordanta cu planul de sistematizare al localitatii sau zonei in care s-a amplasat unitatea bancara respectiva. La dimensionarea noilor constructii, pe langa numarul de clienti, costuri si operatiuni, s-a tinut seama de potentialul economic si de oportunitatile de afaceri specifice fiecarei regiuni, sediile bancii fiind concepute pentru o durata de functionare de cel putin 50 de ani.

CAP.1: Sistemul informational bancar

Principalul scop al strategiei pentru tehnologia informatiei este asigurarea procesarii tuturor operatiunilor bancii cu un grad mare de eficienta, siguranta si confidentialitate, asigurand o baza de date cu un volum mare de informatii despre clienti, servicii si produse bancare, despre rezultatele economice si financiare ale bancii, ca si orice informatie ceruta de conducerea bancii. Arhitectura Hard trebuie sa permita pe termen scurt implementarea sistemelor independente la toate unitatile care, pe termen lung vor fi integrate in sistemul centralizat on-line atunci cand infrastructura comunitatilor va permite. Arhitectura Soft- fiecare unitate va trebui sa aiba in baza de date locala, pe langa date contabile, si informatii despre clienti din alte ramuri cu care acestea au relatii frecvente. Fiecare unitate trebuie sa poata continua activitatea in cazul intreruperii comunicatiei. Strategia referitoare la infrastructura comunicatiilor Bancii Comerciale Romane ia in considerare utilizarea retelei nationale de transmisie a datelor, care se dezvolta in prezent si organizarea activitatii acesteia pentru o integrare pe masura ce reteaua nationala se dezvolta. In paralel, Banca Comerciala Romana dezvolta propria retea de comunicatii prin satelit.

Documente si programe informatice utilizate

In B.C.R. sistemul informatic a avut o dezvoltare rapida, aceasta fiind determinata de nevoia de a raspunde cerintelor unei mase largi de clienti intr-o perioada de rapide schimbari economice. La infiintarea B.C.R. prelucrarea tranzactiilor conturilor se realiza in centrele de calcul ale Ministerului Finantelor si Institutului National de Informatica. Banca a luat decizia de a-si face singura prelucrarile si acest lucru s-a realizat odata cu implementarea aplicatiei SIBCOR-Sistemul Informatic al Bancii Comerciale Romane. Acesta este un sistem pe retele locale de PC-uri la fiecare unitate si prevede facilitati de prelucrare si raportare. La mijlocul lui 1992 aplicatia SIBCOR a devenit operationala in toate unitatile B.C.R. In 1991, in urma analizarii de oferte, banca a decis achizitionarea sistemului Applibanque si a calculatorului AS400 pentru rezolvarea problemelor privind operatiunile in valuta. In august 1992 a fost instalat hardware-ul si s-a demarat implementarea programelor, inclusiv instruirea. Ritmul de implementare a fost influentat de necesitatea ca Directia de Informatica sa inteleaga mai intai calculatorul AS400 si sistemul de programare aferent, inainte de a se trece la parametrizarea pachetului Applibanque. Tot in aceasta perioada au fost instalate si sistemele SWIFT (ST-200) si Reuters 2000 care au devenit operationale in septembrie 1992. Aplicatia SIBCOR a fost dezvoltata in continuare prin extinderea functionalitatii si realizarea interfetelor cu sisteme achizitionate. In 1993 s-au introdus modem-uri pentru transferul datelor intre agentii/sucursale, sucursale judetene si centrala, fapt ce a permis o decontare mai rapida decat prin posta. Acest lucru a imbunatatit timpul de raspuns pentru clienti, sistemul devenind operational la nevelul intregii banci. Tot in 1993 s-a realizat implementarea programului Nostro Reconciliation achizitionat de la SWIFT pentru a pune de acord tranzactiile Nostro cu cele din Applibanque. Calculatorul AS400 a fost upgradat pentru a dispune de memorie suplimentara si de putere de prelucrare sporita. Au fost dezvoltate, in continuare, aplicatii pentru Applibanque care sa acopere domeniul tranzactiilor necomerciale cu strainatatea. Sistemul SIBCOR a continuat sa se dezvolte conform cerintelor utilizatorilor, ca urmare a noilor activitati aparute in sistemul bancar romanesc.

In perioada 1997-2000 s-a realizat consolidarea infrastructurii prin modernizarea calculatoarelor si serverelor prin cablarea unitatilor BCR la tehnologie structurata. S-a realizat reteaua de comunicatii X25 la nivelul sucursalelor judetene avand ca operator firma Global One Comunication. S-au introdus servicii electronice pentru clienti prin extinderea retelei de automate bancare si POS-uri si prin introducerea facilitatilor homebanking (Multi Cash). S-a lansat proiectul de extindere a retelei de comunicatie prin utilizarea tehnologiei VSAT pentru 200 de unitati ale BCR si pentru alte 50 de unitati din fuziunea cu BANCOREX si s-au contractat aceste servicii cu firma Digicom, in urma unei licitatii. S-a adoptat sistemul SIBCOR2000 la noul plan de conturi. Noua versiune a SIBCOR a fost numita SIBCOR99 si s-a pregatit in vederea migrarii, cu usurinta la SIBCOR2000. In mod curent in BCR se folosesc urmatoarele aplicatii care pot fi impartite in doua categorii: 1.Aplicatii achizitionate: Applibanque-tine contabilitatea tranzactiilor cu strainatatea, la centrala, sucursale judetene, sucursalele din Bucuresti; Nostro-pune in concordanta tranzactiile din Applibanque si SWIFT; Swift Alliance-transmite tranzactiile valutare intre BCR si banci corespondente; Reuters Dealing 2000-interfata cu pietele valutare internationale; MultiCash (E-Bank)-asigura servicii electronice pentru clienti; Arksys-monitorizeaza activitatea ATM; MoneyGram-asigura transfer de fonduri pentru persoane fizice Applibanque este un pachet de programe realizat pentru calculatorul AS400, de catre firma franceza APB. Este un pachet modular, iar banca a achizitionat module de contabilitate si tranzactii internationale. Acestea sunt folosite pentru introducerea si inregistrarea tranzactiilor cu strainatatea la centrala si sucursalele judetene si pentru contabilitatea valutara a bancii privind operatiunile externe. Pentru sustinerea software-ului Applibanque, banca a dezvoltat mai multe aplicatii de front-office pentru a raspunde diferitelor cerinte. S-au creat facilitati in zone ca schimbul valutar si calculul dobanzilor la depozitele in valuta. Acestea se executa pe AS400 si comunica cu modelul de contabilitate din Applibanque.

10

Swift reprezinta un software prin care se transmit tranzactii valutare intre BCR si bancile corespondente sau alte banci din strainatate a fost achizitionat de la SWIFT. Software-ul SWIFT se executa pe o gama larga de echipamente, iar banca a ales sisteme IBM RISC 6000. Banca lucreaza cu versiunea de SWIFT Alliance si realizeaza cateva sute de tranzactii pe zi. Nostro reprezinta pachetul achizitionat de la Data Management si permite punerea in concordanta a conturilor Nostro (conturile bancii la bancile corespondente din strainatate) cu tranzactii contabile Applibanque si SWIFT. Reuters sala de arbitraje este echipata cu sisteme Reuters Dealing 2000 si terminale Reuter care realizeaza interfata cu pietele valutare internationale. 2.Aplicatii dezvoltate in BCR- aplicatia care se detaseaza vizibil datorita eficientei si importantei sale este SIBCOR Ea reprezinta o colectie de aplicatii ce rezolva problemele contabile statistice si de raportare ale unitatii bancare; este dezvoltata pe retele de PC. Principalele module sunt: Clienti Sibcorp-pentru procesare, inchidere de zi si deschidere de zi Sdevize-pentru operatiuni in valuta Dec-pentru transferuri de fonduri intra si interbancare Trans 99-pentru constituire date de consolidare zilnica Depozite la termen Credite-pentru derularea creditelor Managementul Risc-pentru stabilirea serviciului datoriei, necesarul de aprovizionat, includerea influentei de regularizat in venituri si cheltuieli Centrala Riscului Bancar-pentru identificarea debitorilor si raportarea riscurilor individuale Consolidare date-pentru bilanturi, balanta de verificare, rezerva minima obligatorie, resurse si plasamente, tipuri de disponibilitati, profibilitate, controlul zilnic al decontarilor intrabancare, informatii despre continutul tranzactiilor bancii AS400-alte aplicatii de interfata la Applibanque pentru contracte dealing privind operatiuni la vedere si la termen, operatiuni swap, operatiuni interbancare, carduri, acreditive. In principiu, toate sucursalele judetene, sucursalele si agentiile folosesc aceeasi aplicatie SIBCOR, diferenta intre ele constand doar in volumul tranzactiilor, datele retinute in baza de date.
11

Totodata, pentru cresterea eficientei si securitatii sistemului s-a lansat un proiect major, bazat pe tehnologii moderne (sistem relational de gestiune a bazelor de date-obiect Oracle, retea de calculatoare cu sistem de operare Windows 2000 si tehnologie Intranet-Web) in aprilie 1998 cu urmatoarele obiective: Asigurarea unei gestiuni integrate si in timp real a informatiilor din interiorul bancii Integrarea in sistemul bancar romanesc Cresterea eficientei prelucrarii informatiilor bancare Integrarea in sistemul bancar international conform practicii internationale Acest proiect se realizeaza aproape in totalitate in BCR, se numeste SIBCOR2000 si este intr-o conceptie unitara din punct de vedere al arhitecturii functionale si arhitecturii tehnologice. Arhitectura functionala cuprinde mai multe subsisteme (module): clienti, subsistemul de baza (operatiuni bancare, comisioane, conturi, structura bancara, rate de schimb, securitate si control, evenimente periodice); instrumente si modalitati de plata (numerar, ordine de plata, cecuri, cambii, standing order, transferuri exterioare); produse bancare (produse de retail, administrare depozit, credite facilitati pentru schimb valutar, money market si operarea resurselor); finantarea comertului (pentru servicii oferite de banci in conectare cu comertul international cu documente generate de sistem privind credite import documentar, credite export documente, garantii interioare, garantii exterioare); servicii electronice pentru clienti, trezorerie si expunere (rapoarte cash-flow, rapoarte pozitie, expunere dobanda, conducere portofoliu, linii si lichiditati). In ceea ce priveste conectarea la baza de date, fiecare utilizator al aplicatiei SIBCOR2000 trebuie sa aiba creat, in domeniul Windows2000 (BCR Wan), un cont care sa ii permita conectarea la serviciul pe care aplicatia ruleaza. Aceste conturi vor fi create de administratorul sistemului de operare al unitatii bancare, dupa anumite reguli bine definite. Pentru asigurarea unui prim nivel de securitate, utilizatorii vor trebui sa pastreze confidentialitatea parolei. Parola trebuie sa aiba minimum sase caractere iar prin politica de domeniu dupa maximum 30 de zile trebuie schimbata, iar daca utilizatorul introduce de trei ori parola gresit, contul va fi blocat. Conectarea utilizatorilor de pe statiile de lucru, la serverul pe care este instalata aplicatia SIBCOR2000, se face prin clientul Terminal Service, iar autentificarea prin Directory Service.

12

Administratorul de aplicatie de la nivelul unitatilor bancare va defini contul si parola de conectare, la nivel de aplicatie, pentru fiecare utilizator si va asocia acestora clasa de utilizator: clase de functiuni, nivele de acces si clasa de date din care face parte, iar in functie de gradul de competenta al fiecaruia va stabili autorizarile de validare pe operatiuni si transferuri. Un utilizator va putea avea acces la o anumita functiune a sistemului, daca si numai daca, clasa din care face parte este autorizata sa execute acea functiune. In fereastra de conectare se introduce contul utilizatorului, parola si eventual denumirea bazei de date la care se doreste conectarea. Sunt doua butoane functionale: CONFIRMA-permite conectarea la aplicatie daca datele introduse sunt corecte; daca dupa trei incercari utilizatorul nu introduce datele corect este automat deconectat de la aplicatie. Numarul incercarilor ramase dar si al celor esuate este indicat de numarul de imagini RENUNTA-se renunta la conectarea la aplicatie Modulele la care au acces ofiterii de credite pentru persoane fizice respectiv administratorii de credite-pentru persoane juridice (in functie de drepturile acordate) sunt: Produse, Clienti, Conturi, Operatiuni. Printre facilitatile oferite de SIBCOR2000 este si aceea de particularizare a meniului pe fiecare utilizator, in functie de gradul de competenta a acestuia. Modulul Produse gestioneaza informatii despre produsele atasate clientilor bancilor, oferind elemente de baza pentru acoperirea intregii activitati bancare. Pentru activitatea de creditare sunt puse la dispozitie urmatoarele submodule: Produse clienti, Produse persoane autorizate, Rapoarte. Modulul Clienti gestioneaza informatii despre clientii bancii. Contine urmatoarele submodule: Intretinere clienti, Nomenclatoare. Modulul Conturi contine urmatoarele submodule: Plan de conturi, Intretinere conturi interne. Modulul Operatiuni ofera utilizatorilor posibilitatea executarii unor operatiuni interne, vizualizarea tuturor operatiunilor, validarea operatiunilor, stornarea operatiunilor in functie de drepturile utilizatorilor aplicatiei. In cazul activitatii de creditare, acest modul este utilizat doar de persoana desemnata sa valideze operatiunea de creditare (seful de serviciu sau alta persoana autorizata). Submodulele sunt: Executie operatiuni interne (sectiunea Tipuri operatiuni; butoane functionale EXECUTA si RENUNTA), Vizualizare operatiuni (sectiunea Operatiune; PaginiParametri, Solicitant, Tranzactii, Operatiuni de casa; butoane functionale-

13

FISA, IESIRE); Validare operatiuni (validarea operatiunilor, validarea unei singure operatiuni, motiv anulare). Aprobarile creditelor persoanelor fizice/juridice sunt activitati ce presupun urmatoarele operatiuni: Selectare client din baza de date Deschidere produs credit: inregistrare angajament, incasare comision de gestiune, validare operatiuni, generare note contabile corespunzatoare Inregistrarea garantiilor Modificarea ajustarilor la dobanda Realizarea graficului: trageri, rate de rambursare (credit si dobanda)

14

Circuitul documentelor corespunzatoare anumitor lucrari, operatiuni

15

Referitor la circuitul documentelor corespunzatoare anumitor lucrari, operatiuni, aprobarea creditelor persoanelor juridice are urmatoarele etape ce trebuie parcurse: Clientul prezinta ofiterului de credite documentatia necesara pentru obtinerea de credite. Pornind de la balantele de verificare depuse de client, administratorul de credite va calcula si lista din aplicatia Analiza interna indicatorii financiari. Daca e cazul, inginerul evaluator BCR se deplaseaza la sediul clientului in vederea evaluarii garantiilor si intocmeste Raportul de evaluare pe care il remite ofiterului de credit. Ofiterul de credite efectueaza analiza documentatiei de credit, intocmeste Referatul de credit si le remite spre analiza si avizarea sefului serviciului credite. Seful serviciului credite avizeaza documentatia si o inainteaza spre analiza si decizie Comitetului Director al Sucursalei in vederea avizarii aprobarii, conform competentelor. In cazul in care creditul nu e de competenta de aprobare a Comitetului Director al Sucursalei, referatul de credite se va inainta spre avizare/aprobare Comitetului de credite /Directiilor Consiliului de Administratie din Centrala BCR. Dupa obtinerea aprobarilor, ofiterul de credite remite administratorului de credite referatul si documentatia creditului aprobat. Pe baza referatului si a documentatiei de credit, administratorul de credite listeaza proiectul contractului de credite, colaborand cu ofiterul de credite pentru realizarea formei finale. Contractul de credit este remis ulterior spre avizare Oficiului Juridic. Acesta intocmeste, inregistreaza si autentifica in colaborare cu ofiterul de credite contractele de garantii aferente, pe care le transmite impreuna cu contractul de credit semnat de catre parti astfel: un exemplar se remite clientului, un exemplar se arhiveaza la Oficiul Juridic, un exemplar la dosarul de credit. Pe baza contractului de credit si garantii, administratorul de credite va deschide in SIBCOR2000 produsul respectiv, selectand clientul din
16

baza de date existenta si realizand operatiunile de inregistrare angajament, inregistrare garantii si incasare comision gestiune, pe care le va transmite electronic spre validare sefului serviciului credite. Acesta va realiza validarea operatiunilor si va verifica corectitudinea datelor introduse, avand in vedere continutul dosarului de credit. In urma validarii si operarii in sistem sunt generate notele contabile corespunzatoare. Sunt in curs mai multe proiecte paralele care concura la realizarea obiectivului principal de implementare a SIBCOR2000, printre care: procurarea si instalarea arhitecturii tehnicii de calcul la centrala si sucursalele judetene destinate proiectului SIBCOR2000 in cadrul retelelor din sucursale simultan cu instalarea sistemului de operare Windows NT; testarea, evaluarea si acceptarea sistemului informatic SIBCOR2000 precum si completarea acestuia prin achizitia unor module: trezorerie si afaceri documentare. Se are in vedere imbunatatirea calitativa a unor activitati bancare prin simplificarea unor operatiuni, servicii mai bune pentru clienti si o rentabilitate mai buna pentru banca.

17

CAP.2: Decontarile fara numerar

18

Modalitati si instrumente de plata utilizate in activitatea de decontare

19

In conditiile unei economii planificate central, in tara noastra au fost elaborate succesiv mai multe reglementari privind modalitatile si instrumentele de plata utilizate in activitatea de decontare. Modul de exprimare a acordului la efectuarea platii rezida in acceptare si acreditiv. Decontarea prin acceptare are ca element definitoriu exprimarea nemijlocita de catre debitor a consimtamantului de plata, indiferent daca instrumentul de decontare emana de la platitor si este ordinul de plata documentar (dispozitia de plata cu factura) sau emana de la furnizor (creditor), avand in final caracter de cerere de plata (incasso documentar). La noi s-a numit, in ultimul timp, dispozitie de incasare cu factura. Hotararea de a plati sau nu era nemijlocita a cumparatorului. Ambele instrumente de decontare se incadreaza in acceptare. Acreditivul- in acest caz survine o acreditare, adica acordare de depline puteri, de incredere deplina intr-o terta persoana juridica. O banca este investita cu dreptul de a accepta plata, in numele platitorului si in functie de conditiile, de clauzele acreditivului. Acreditivul inseamna plata conditionata. Este un mandat acordat unei banci de a accepta plata, daca conditiile stabilite au fost respectate de furnizor. Acreditivul are si o componenta secundara, un transfer de suma de la platitor la banca imputernicita sa accepte plata. Crearea acestui provizion financiar la o banca pe baza disponibilitatilor platitorului sau a unui credit acordat de banca ramane o chestiune de semnificatie subsidiara. Ordinul de virament este, de fapt, dispozitia de plata si ea implica acceptarea nemijlocita de catre platitor. Ordinul de virament nu este calitativ altceva decat acceptarea, fiind o forma a ei. Compensarea nu trebuie contrapusa acceptarii sau acreditivului. Ea se refera nu la modalitatea exprimarii consimtamantului, ci la utilizarea sau nu

20

a valutei in decontare. Compensarea exclude folosirea efectiva a banilor, afara de exprimarea pretului. Livrarile reciproce se egalizeaza valoric si nu se foloseste moneda pentru acoperirea vreunui sold. Compensatia (clearingul) nu poate fi opusa acceptarii sau acreditivului, fie si pentru faptul ca in cadrul compensatiilor se utilizeaza atat instrumente de decontare bazate pe consimtamantul nemijlocit (incassoul) cat si pe folosirea acreditivului. Logic, compensarea nu trebuie opusa acceptarii si acreditivului, ci decontarii in valute convertibile, clearingul excluzand valutele convertibile. De aceea modalitatile de decontare sunt acreditivul si acceptarea. Acreditivul presupune mai ales transfer de prerogative si in subsidiar transfer de suma. In acest caz, banca are dreptul de a decide plata. Acreditivul a fost considerat o modalitate neadecvata pentru conditiile socialismului, specifica capitalismului. In tarile cu economie de piata acreditivul predomina in schimbul modalitatilor de decontare. In relatiile de plati internationale, ponderea sa este deosebit de ridicata (60-70% din total). Instrumentele de decontare sunt de doua categorii: Din initiativa furnizorului, a creditorului Din initiativa cumparatorului, a debitorului Principalele instrumente de decontare emise de catre furnizor (creditor) practicate in tara noastra sunt: Dispozitia de incasare cu factura Dispozitia de incasare fara factura (simpla) Principalul instrument de decontare din initiativa furnizorului (creditorului) a purtat in timp diverse denumiri: cerere de plata cu factura, factura-talon, dispozitie de incasare cu factura. In tarile cu economie de piata, acest instrument de decontare este numit generic incasso documentar. Prin interventia acestui instrument se formuleaza o cerere de plata catre o banca, insotita de o factura, cel mai adesea insa si de alte documente: scrisoare de trasura, conosament, ceea ce face ca denumirea de incasso documentar sa beneficieze de indreptatiri. Denumirea de dispozitie de incasare era inproprie, pentru ca relatiile dintre parteneri nu sunt de subordonare. In fond, livrand marfa cumparatorilor, nu le poate da dispozitie sa plateasca. Este de fapt o cerere de plata formulata prin intermediul bancii. Notiunea de dispozitie este excesiva si in raporturile fata de banca, care nu este subordonata

21

intreprinderii. Furnizorul cere un serviciu bancii sale, de a efectua o operatie de incasare, pe baza de factura si alte documente. Ceea ce caracterizeaza decontarea prin incasso documentar este circuitul dublu al documentelor: primul, de la furnizor, prin banca sa la banca ce il serveste pe cumparator si apoi la cumparator, documentele respective urmand sa fie supuse acceptarii. Dupa realizarea acceptarii, documentul parcurge al doilea circuit, un circuit invers: de la cumparator la banca cumparatorului, la banca furnizorului si, in final, la furnizor. Decontarea din initiativa furnizorului a constituit modalitatea de efectuare a platii cu totul dominanta aproape in toti anii practicarii economiei planificate central. Decontarea prin cerere de plata ( facturatalon), a reprezentat circa 90% din totalul decontarilor. Intr-o perioada scurta (1981) s-a incercat instituirea, ca modalitate de decontare preferentiala a decontarii prin dispozitie de plata cu factura, intre altele din ratiunea simplificarii operatiilor de decontare la banca, a reducerii operatiilor de prelucrare a documentelor la banca, a eliminarii circuitului bancar dublu si inlocuirii lui prin unul singular. S-a considerat ca se va obtine si o reducere a duratei de derulare a operatiei de decontare. Practica, respectiv statistica bancara a atestat, insa, ca decontarea prin dispozitie de plata s-a facut intr-un termen mai lung decat decontarea prin dispozitia de incasare cu factura. Imbunatatirea mecanismului decontarilor este legata mai ales de imbunatatirea faptica a relatiilor dintre partenerii comerciali si bancari si nu se reduce doar la tehnici bancare. Modalitatea de decontare prin incasso documentar a prezentat fata de alte tehnici de decontare, un avantaj in conditiile economiei planificate central, contribuind la realizarea decontarii cu caracter automat, in conditiile acceptarii tacite. Documentele de decontare depuse de furnizor la banca sa, remise la banca cumparatorului, erau prevazute cu un termen, la care, dupa expirarea sa, decontarea se facea si fara acordul expres al platitorului. In aceste conditii, amanarea platilor de catre cumparator pentru a-si amenaja situatia financiara nu era de practicat. Decontarea din initiativa furnizorului se realizeaza si prin dispozitie de incasare simpla (incasso-ul simplu), cand cel indreptatit la incasare este Ministerul Finantelor, pentru sume cuvenite bugetului public sau in cazul bancii, care isi poate recupera creditele acordate ajunse la scadenta, sau furnizorul recurge la dispozitia de incasare pentru a dobandi diferenta de pret la care are dreptul. Decontarea se poate realiza, in al doilea rand, prin instrumente de decontare emise de debitor, de platitor. Instrumentele de decontare puse in
22

circulatie din initiativa platitorului sunt dispozitia de plata cu factura (ordinul de plata documentar), dispozitia de plata simpla (ordinul de plata simplu), cecurile de decontare. La serviciile dispozitiei de plata cu factura s-a recurs in economia noastra in intentia de a simplifica operatiile de decontare la banca si de a accelera platile; decontarea din initiativa platitorului nu a dat rezultatele scontate. Notiunea de dispozitie de plata, spre deosebire de dispozitia de incasare, este conforma cu realitatea operatiei angajate. In tarile cu economie de piata, occidentale, ca si in circuitul platilor internationale, acest instrument de decontare este numit ordin de plata. In cazul ordinului de plata privind operatiile comerciale, corelate cu utilizarea mai multor documente, acest instrument se numeste ordin de plata documentar (ordin de virament). Spre deosebire de folosirea acestui instrument, in operatii necomerciale se utilizeaza instrumentul de decontare numit dispozitia de plata simpla. Din aprilie 1995 normele de lucru bancare de la noi statueaza utilizarea denumirii de ordin de plata. In tara noastra s-a practicat si sistemul platilor planificate, adica un sistem in cadrul caruia platile se efectuau cu o anumita regularitate sub aspectul perioadei de introducere a dispozitiei de plata si chiar ca regularitate de suma de achitat. Acest sistem s-a practicat la livrarea produselor alimentare, furnizarea de energie electrica, calorica, cand intre parteneri interveneau conventii de livrare, cu termene, modalitati de plata, de regularizare si adaptare a platii efective la platile datorate. Aceasta solutie de decontare comporta, de regula, utilizarea dispozitiei de plata simpla. In categoria instrumentelor de decontare emise de platitor s-au utilizat si cecurile de decontare (detasabile) din carnete de cecuri cu sau fara limita de suma. S-au elaborat la Banca Nationala noi modele de cecuri care, incepand cu luna mai 1995, inlocuiesc cecurile model 1980. Actele normative privind decontarile au prevazut folosirea in tara noastra si a acreditivului documentar. Trasatura specifica a acreditivului este investirea de catre platitor a unei banci cu dreptul de a-l reprezenta in luarea deciziei privind efectuarea platii. In subsidiar, acreditivul mai inseamna crearea unui provizion financiar din care banca va efectua plata, provizion care poate proveni prin detasarea din contul platitorului a unei sume date, sau obtinerea de catre platitor a unui credit bancar cu aceasta destinatie. In tara noastra, acreditivul documentar era intotdeauna domiciliat la banca furnizorului.

23

In tarile cu economie de piata, acreditivul poate fi, dupa caz, domiciliat la banca furnizorului, respectiv a exportatorului, la cea a cumparatorului (importatorului) sau la o terta banca. Prin domicilierea acreditivului se intelege banca ce are dreptul de a decide efectuarea platii, conditionata de prezentarea de catre furnizor a documentelor prevazute prin clauzele acreditivului. O modalitate de a rezolva problema fondurilor din care se face plata o reprezinta scrisoarea de garantie bancara. Ea se emite in favoarea furnizorilor-creditori. Prin acest instrument, banca asigura pe furnizor (creditor) ca dispune de suma din care se vor face platile, daca conditiile cerute vor fi satisfacute de furnizor. Spre deosebire de acreditiv, scrisoarea de garantie bancara indeplineste un rol asigurator in sfera platilor, fara ca ea sa constituie intr-o modalitate propriu-zisa de decontare. Cele doua forme asiguratorii pentru derularea platilor (acreditivul si scrisoarea de garantie bancara) au indeplinit un rol redus in mecanismul decontarilor din tara noastra in conditiile economiei conduse centralist. Aceasta din cauza unei foarte difuzate prezente a platilor restante, a dificultatilor din activitatea economica a intreprinderilor, a preocuparii foarte reduse pentru situatia economica si financiara a intreprinderilor. Toate acestea in conditiile in care, in aprecierea activitatii prevalau criteriul indeplinirii planului, realizarea structurii sortimentale prevazute prin plan si nu desfasurarea activitatii economice in conditii eficiente, rentabile. In privinta structurii mai recente a instrumentelor de plata constatam o prevalenta a instrumentelor de credit de natura ordinelor de plata, deci la initiativa debitorului, de aproape 90% si o utilizare desi in crestere a inscrisurilor cambiei si a biletului la ordin, dupa 1994, dar abia depaseste 10%, asa cum se poate observa si in tabel. In perioada 1995-1998 au fost compensate instrumente de plata de valori exprimate dupa cum urmeaza: Valoarea instrumentelor de piata --miliarde lei--

24

Ani De credit De debit Total

1995 30514 3017 33531

1996 51121 6918 58039

1997 92609 14667 107317

1998 25609 4230 29838

Total 199894 28832 228726

% 87,39 12,61 100

Sursa: Diaconescu Mariana- Bancile.Sisteme de plati.Riscuri, Editura Economica, Bucuresti 1999, pag. 168

25

Decontarea pe baza ordinului de plata si a cecului

Ordinul de plata reprezinta o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani. Aceasta dispozitie este ordin de plata numai daca platitorul dispune de fondurile banesti necesare efectuarii operatiunilor de transfer a fondurilor banesti, si nu prevede ca plata sa fie la ordinul beneficiarului. Utilizatorii principali sunt: Persoane fizice cu cont deschis la banca Persoane juridice cu cont deschis la banca Ca mentiuni obligatorii sunt prevazute urmatoarele: 1. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani 2. numele sau denumirea beneficiarului si dupa caz numarul contului acestuia deschis la societatea bancara destinatara 3. numele sau denumirea platitorului, numarul contului deschis la societatea bancara initiatoare
26

4. denumirea societatii bancare initiatoare 5. denumirea societatii bancare receptoare 6. elementul care sa permita autentificarea emitentului de societatea bancara initiatoare 7. denumirea de ordin de plata 8. data emiterii (unica, posibila si certa) 9. informatii din care sa se poata reconstitui sirul neintrerupt al circulatiei ordinului de plata pe suport hartie pe parcursul efectuarii transferului credit pana la finalizarea acestuia. Obligatiile bancii initiatoare sunt: exemplare-se intocmesc trei exemplare: exemplarul 1 (alb) serveste la debitarea contului emitentului si se arhiveaza la actele zilei; exemplarul 2 (roz) serveste pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatara si se anexeaza la extrasul de cont al acestuia; exemplarul 3 (vernil) se restituie platitorului ca anexa la extrasul de cont. Daca exista borderou, acesta se intocmeste de catre platitor in doua exemplare (un exemplar la banca, un exemplar la platitor); receptia ordinului de plata: se verifica, se stampileaza si se semneaza cele doua exemplare ale borderoului de catre referentul de ghiseu; se retine la banca exemplarul nr.1 al borderoul; se restituie platitorului exemplarul nr.2 al borderoului autentificarea ordinului de plata: se efectueaza de referentul de ghiseu, urmeaza receptiei, este o procedura de recunoastere a persoanelor pe care emitentul ordinului de plata le autorizeaza sa semneze autentic, se efectueaza prin confruntarea semnaturilor inscrise in ordinul de plata cu cele din fisele specimenelor de semnaturi, emitentul poate fi reprezentat si de alte persoane pe care le imputerniceste prin procedura autentica acceptarea ordinului de plata- presupune recunoasterea de catre unitatea bancara a valabilitatii ordinului de plata dupa verificarea existentei disponibilului in contul platitorului; se aplica stampila, data si semnatura referentului de ghiseu pe toate exemplarele ordinului de plata. Daca nu exista disponibil sau nu sunt indeplinite alte conditii, ordinul de plata se restituie clientului

27

executarea ordinului de plata- se face cel mai tarziu in ziua bancara urmatoare emiterii. Unitatea bancara initiatoare debiteaza contul platitorului si remite ordinul de plata in scopul transferarii fondurilor banesti la beneficiar. Daca este indicata data platii P, executarea are loc in ziua acceptarii, sau cel mai tarziu a doua zi. Referentul de ghiseu preda ordinul de plata cu o banda totalizatoare de control la O.I.S. pentru prelucrare in vederea transferarii fondurilor banesti la banca destinatara. Documente: se intocmeste Aviz O.I.S de creditare pentru decontarile in sistemul intrabancar si Dispozitie de plata centralizatoare pentru decontarile in sistemul interbancar; nu se intocmeste Aviz O.I.S pentru clientii care au contul deschis la aceeasi unitate bancara (se foloseste exemplarul 2 al ordinului de plata) Obligatiile bancii intermediare sunt: Intervin numai in decontarile interbancare Cele doua exemplare ale ordinului de plata primite letric, se remit prin agentii de compensare societatilor bancare destinatare Pentru filiale sau agentii exemplarul doi al ordinului de plata se remite pe parcurs intrabancar electronic, in vederea acceptarii sau refuzarii lor, in maximum doua zile lucratoare de la data compensarii lor. Obligatiile bancii destinatare sunt: Referentul de ghiseu care primeste ordinul de plata verifica: denumirea beneficiarului (ca in Registrul Comertului), simbol cont beneficiar, concordanta sumei inscrise in cifre si litere, eventuale mentiuni suplimentare Se crediteaza contul beneficiarului pe baza exemplarului 2 al ordinului de plata care se preda beneficiarului ca anexa la extrasul de cont Ordinul de plata refuzat sau neacceptat se restituie referentului de ghiseu care administreaza contul platitorului pentru a fi inapoiat emitentului, operatiunea de debitare a platitorului anulandu-se. Obligatiile clientului platitor sunt:

28

 Sa prezinte bancii numai formulare aprobate de Banca Nationala a Romaniei Sa intocmeasca ordinul de plata in minim trei exemplare prin dactilografiere, cu cerneala sau pix cu pasta de culoare albastra sau neagra; sa prezinte ordinele de plata completate cu toate mentiunile obligatorii Sa completeze, daca este cazul, pe fata ordinului de plata mentiuni suplimentare privind: data platii viitoare (data P), adresa baneficiarului, daca acesta nu are cont deschis la banca destinatara Referinte privind continutul economic al operatiunii (obligatoriu) daca clientul este beneficiar de credite Sa emita ordine de plata numai in limita disponibilului din cont Ordinele de plata sa fie semnate de persoanele autorizate si stampilate in cazul persoanelor juridice Ordinele de plata se depun la banca cu/fara borderou care se intocmeste in doua exemplare semnat de persoanele autorizate si stampilat Sa respecte programul de ghiseu pentru depunerea actelor si ridicarea extrasului de cont Obligatiile clientului beneficiar sunt: Va aduce la cunostinta bancii, in termen de doua zile lucratoare, de la ridicarea extrasului de cont, orice neconcordanta aparuta intre sumele inscrise in extrasul de cont si documentele justificative anexate Nerespectarea acestor proceduri atrage dupa sine plata oricaror dobanzi sau penalitati suportate de banca incepand ce cea de-a treia zi lucratoare de la ridicarea extrasului de cont. Refuzul ordinului de plata in cazul unui transfer-credit poate avea mai multe motive, dintre care emitem: Data platii ca mentiune suplimentara nu poate fi respectata Lipsa fondurilor ca urmare a introducerii unor titluri executorii ce au prioritate la decontare La banca initiatoare: 1. se solicita instructiuni suplimentare emitentului, in cadrul termenului de acceptare 2. daca nu se elimina nici in acest fel cauzele imposibilitatii executarii ordinului de plata se intocmeste C.R.E (comunicare de refuz la executare) (anexa 1) care se preda platitorului anexat
29

ordinului de plata, in cadrul termenului de executare. C.R.E. se semneaza de catre persoanele desemnate de conducerea bancii si se inregistreaza intr-un Registru de evidenta C.R.E. La banca receptoare: 1. ordinele de plata al caror continut si/sau forma sunt contrare reglementarilor in vigoare 2. unitatea bancara receptoare nu este banca intermediara mentionata de platitor sau destinatara respectivului ordin de plata Justificarea de refuz se intocmeste pentru fiecare ordin de plata refuzat, intr-un singur exemplar, care este remis impreuna cu ordinul de plata; este intocmita de referentul de ghiseu care administreaza contul beneficiarului si se verifica de seful serviciului conturi si viramente. Pe baza acestei justificari se intocmeste Refuz la incasare in trei exemplare, document care se grupeaza pe unitati bancare insotit de o banda de control a sumelor inscrise in ordinele de plata compensabile refuzate. Referitor la transferurile-credit nefinalizate, eronate sau intarziate, unitatea bancara initiatoare este obligata sa returneze platitorului suma primita in baza ordinului de plata prin creditarea contului acestuia (dupa primirea fondurilor transferate de la celelalte societati sau unitati bancare participante la transferul-credit). Pentru transferurile-credit intarziate, bancile participante datoreaza dobanzi de intarziere, care se vor recupera de la banca vinovata de aceste intarzieri. O societate bancara receptoare care nu face o comunicare cu referire la: neexecutarea ordinelor de plata datorata costurilor excesive sau intarzierilor, neexecutarea ordinelor de plata datorita lipsei sau insuficientei mentiunilor obligatorii, existenta fondurilor banesti in favoarea unui beneficiar identificabil care nu are cont deschis la aceasta este obligata sa plateasca emitentului ordinului de plata penalitati pentru orice suma primita de la acesta pentru perioada in care a retinut-o. Tipuri de cecuri: (anexa 3) din punctul de vedere al beneficiarului: cec nominativ, cec la ordin, cec nu la ordin, cec la purtator dupa modul de incasare: cec obisnuit (nebarat), cec barat, cec certificat, cec de calatorie in functie de partile angajate in derularea platilor: cec personal, cec circular (bancar) Cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Este si un inscris prin care tragatorul da ordin bancii sale de a plati in favoarea unui tert o
30

suma de bani, de care tragatorul dispune. De asemenea, cecul poate fi considerat si o instructiune scrisa catre o banca de a plati, din contul celui ce ordona plata, o anumita suma de bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu conditia ca titularul contului (clientul bancii) sa aiba suficiente disponibilitati in cont, pentru ca banca sa ii poata onora platile solicitate. Partile implicate in emiterea unui cec sunt: tragatorul-persoana care emite cecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi debitat cand cecul va fi platit beneficiarul-cel care va incasa cecul; acesta poate fi un tert sau insusi tragatorul, daca are nevoie de numerar trasul-banca unde tragatorul isi are deschis contul. Trasul este un prestator de servicii; va onora cecul la prezentare numai daca tragatorul are suficient disponibil in contul sau. Cecul poate fi: la ordinul tragatorului insusi, care se afla si in pozitia de beneficiar al cecului tras pentru contul unui tert Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi cu exceptia cecului tras intre diferite stabilimente ale aceluiasi tragator dar cu personalitate juridica diferita. Cecul cuprinzand sau nu mentiunea la ordin pot circula prin gir. Cecurile cuprinzand mentiunea la ordin sau o expresie echivalenta sunt transmisibile numai sub forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinara (operatiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul sau de proprietate asupra cecului altei persoane numite cesionar). Initiativa apartine tragatorului care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitie de beneficiar. Girul reprezinta un act prin care posesorul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument odata cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din cecul astfel redactat si completat. Pot circula prin gir cecurile cuprinzand sau nu clauza la ordin. Cecul poate fi girat in folosul tragatorului sau al oricarui alt obligat. Girul trebuie sa fie neconditionat; cel dat de tras este nul. Girul poate fi: in plin, cuprinzand: semnatura girantului, nume giratar, data girarii in alb
31

Girul transmite proprietatea titlului; cel partial este nul. Posesor legitim al cecului este ultimul giratar dintr-o serie neintrerupta de giruri. Avalul este o garantie personala prin care o persoana denumita avalist, adica cel care da avalul, garanteaza obligatia asumata de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe cale de regres, persoana denumita avalizat, pentru toata suma mentionata pe cec, sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligatiei, al carui accesoriu este. Avalul poate fi dat de catre un semnatar al cecului, altul decat tragatorul. Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai fata de posesorii care dobandesc cecul ulterior girului sau. Avalul trebuie sa fie neconditionat si poate fi dat printr-o simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului, pe spatele cecului (caz in care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie, sau pe un duplicat al cecului. Cecul barat se prezinta in vederea remiterii spre incasare numai la banca ce deserveste posesorul. Bararea poate fi: generala sau speciala. Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in posesia ultimului posesor. Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de catre tragator sau in cursul circulatiei acestuia. Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, bararea speciala neputandu-se transforma intr-o barare generala. Cecul barat intra in compensarea interbancara a platilor fara numerar pe suport hartie (Regulamentul BNR nr. 10/1994). Cecul de calatorie- tragatorul conditioneaza plata de identitatea celor doua semnaturi puse pe cec de cumparator: prima in fata casierului in momentul procurarii cecului a doua in momentul incasarii in numerar sau achitarii contravalorii unor bunuri si servicii Suma este fixa, valoarea fiind pretiparita. Unitatile teritoriale ale BCR primesc spre rascumparare numai cecuri de calatorie eliberate de BCR. Criteriul de inregistrare il constituie inscrierea si numerotarea cecurilor astfel incat fiecare fila de cec sa fie identificata dupa seria si numarul inscrise pe aceasta si pe cotorul carnetului. Evidenta se tine in contul in afara bilantului Cecuri de calatorie. Serviciul Titluri si Hartii de Valoare din Centrala bancii va primi lunar Situatiile rascumpararii cecurilor de calatorie de la sucursale. La unitatea bancara unde se prezinta un posesor al unui cec de calatorie spre a-l incasa, persoanele desemnate sa efectueze operatiuni cu cecuri de calatorie vor verifica: autenticitatea filei de cec, existenta si
32

identitatea semnaturilor, existenta semnaturii si stampila unitatii bancare ce a eliberat file de cec. Incasarea se face: numerar (stampila ACHITAT) in cont, caz in care cecul de calatorie este depus spre incasare impreuna cu un borderou intocmit de posesorul cecului in trei exemplare (unul la referentul de ghiseu care il preda la contabilitatea proprie cu banda de control; unul pentru creditarea contului posesorului; unul la posesor dupa ce referentul de ghiseu l-a semnat si stampilat la verso) Arhivarea se face zilnic; cecurile de calatorie rascumparate prin virament se vor preda pe baza de proces-verbal compartimentului de casierie unde se vor arhiva ca formulare cu regim special. Copiile xerox (alb-negru), ale cecurilor de calatorie primite ca anexe la avizele O.I.S. de debitare, se vor preda zilnic cu proces verbal, compartimentului de casierie pentru arhivari la cotoarele originalelor. Cecul circular reprezinta un titlu de credit la ordin, emis de catre o societate bancara asupra unei unitati bancare. Plata se efectueaza la vedere in 30 de zile de la data emiterii. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca unitatea bancara emitenta a cecului circular sunt urmatoarele: eliberarea unei autorizatii speciale de la BNR existenta la societatea bancara a sumelor de la primitorii cecurilor circulare depunerea la BNR a unei cautiuni (40%) Girul in favoarea societatii bancare emitente stinge obligatia asumata prin cec Cecul certificat-tragatorul emitent al unui cec obisnuit sau barat, ori unul dintre posesorii ulteriori ai acestuia poate cere societatii bancare aflata in pozitie de tras certificarea unui cec. Aceasta presupune scrierea mentiunii certificat de catre referentul de ghiseu care administreaza contul clientului. Pe cec, se modifica simbolul contului 46.50, transferandu-l in 46.51, sau 46.60 in 46.61. Tragatorul nu mai poate retrage din contul 46.51 sau 46.61 suma destinata platii unui cec certificat inainte de expirarea termenului de prezentare la plata a cecului. Procurarea carnetelor de cecuri: se efectueaza in mod centralizat de catre BCR- care le distribuie catre toate unitatile teritoriale din subordine

33

 se cumpara de catre clienti de la ghiseele unitatilor bancare, unde isi au deschise conturile, plata facandu-se din contul de disponibilitati al solicitantului sau prin achitarea in numerar se completeaza COMANDA PENTRU CUMPARARE CEC (2 exemplare) care trebuie sa cuprinda: denumirea bancii trase si adresa numele sau denumirea tragatorului, adresa lui simbolul contului clientului, codul bancii acestuia Obligatiile referentului de ghiseu sunt urmatoarele: identificarea persoanelor care solicita cumpararea carnetului de cec pe baza buletinului de identitate (pasaportului) verificarea datelor inscrise pe comanda cu fisa specimenelor de semnaturi existenta la dosarul clientului semnarea si stampilarea ambelor exemplare ale comenzii pe care le prezinta sefului de serviciu pentru contrasemnare daca plata carnetelor de cec se face prin virament, verifica indeplinirea conditiilor de forma si fond de ordin de plata intocmit de clientul cumparator in 4 exemplare, dupa care semneaza si stampileaza ordinul de plata. Casierul care elibereaza carnetele de cec are urmatoarele obligatii: inscrierea pe comanda a tipului de cec inscrierea cantitatii cumparate seria si numarul verificarea identitatii persoanei care ridica cecurile Termenele de prezentare la plata a cecurilor reprezinta intervalul de timp cuprins intre data emiterii si data prezentarii la banca trasa (inclusiv circuitul bancar): 8 zile daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis 15 zile daca cecul este platibil intre localitati diferite 30 zile in cazul cecului circular Termenele de prezentare la plata a cecurilor se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii de catre tragator. Cecul poate fi onorat si dupa expirarea termenului de prezentare cu conditia ca tragatorul sa nu fi revocat ordinul de plata privind cecul respectiv.

34

Dupa expirarea termenelor de prezentare, la incasare, poate fi revocata plata cecului in cazul in care clientul, in calitate de posesor al cecurilor, opteaza pentru remiterea lor la banca- cea trasa prin circuitul bancar. Cecurile se pot primi spre remitere la incasare la banca trasa si dupa expirarea termenelor de prezentare banca neasumandu-si nici o raspundere daca acestea ajung la banca trasa dupa expirarea acestui termen si tragatorul a revocat ordinul de plata. Cecurile pot fi platite de banca trasa si dupa expirarea termenelor de prezentare, cu conditia ca tragatorul sa nu fi revocat ordinul de plata. Suma de plata trebuie sa fie indicata atat in cifre cat si in litere cu un scris clar si fara alterari ale textului in cifre sau litere. In cazul diferentelor intre suma inscrisa in cifre si cea in litere se ia in calcul suma inscrisa in litere. Daca pe cec sunt inscrise mai multe sume, in cifre sau in litere, suma de plata este suma cea mai mica. Pentru a putea trage cecuri orice tragator trebuie sa depuna la societatea bancara la care are disponibil specimenul semnaturii sale si ale mandatarilor (cu specificarea in calitate mandatar) si reprezentantilor sai. Semnatura pe cec trebuie sa fie explicata, adica sa cuprinda integral numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice. Semnatura cu prenumele prescurtat sau cu initiale este valabila. Prezentarea spre incasare a cecului se poate face: la unitatea bancara ce deserveste posesorul, caz in care poate fi incasat numai in cont: posesorul introduce filele de cec la banca sa insotite de un borderou; direct la unitatea bancara trasa pentru incasare: in numerar: se prezinta cecul referentului de ghiseu; se verifica cecul; se semneaza si se stampileaza cecul pe verso; se prezinta sefului de serviciu; se inregistreaza in jurnalul de casa; se remite la casierie pentru plata; clientul semneaza pe spatele cecului de primire; in cont: se introduce cecul in banca de catre posesor insotit de borderoul de incasare (3 exemplare): exemplarul 1 se retine la banca trasa, exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului, exemplarul 3 se restituie beneficiarului dupa semnare si stampilare Obligatiile referentului de ghiseu sunt: verificarea autenticitatii cecului indeplinirea conditiilor de forma si fond

35

 confruntarea semnaturilor si amprentei stampilelor verificarea prezentarii la plata a cecurilor in termenele legale verificarea existentei in contul de depozit a sumei necesare pentru plata (se poate achita si partial cu mentiunea achitat partial suma de.......lei numai la banca trasa) Refuzul cecurilor la plata are loc in urmatoarele cazuri: 1. un cec ce nu indeplineste conditiile sau elementele obligatorii, va fi restituit beneficiarului 2. un cec barat care se introduce la compensare la BNR, se refuza la plata conform Reg. Nr 10/ 1994 ale BNR 3. cecurile remise la incasare la banca beneficiarului si refuzate de banca trasa vor fi returnate bancii beneficiarului cu scrisoare de garantie-restituire 4. evidenta cecurilor refuzate la plata se va tine in cadrul serviciului Conturi si viramente intr-un registru pastrat de seful serviciului, care contine: numar curent tragatorul si contul acestuia beneficiarul si banca acestuia seria si numarul cecului suma motivul refuzului Posesorul cecului poate exercita dreptul de regres impotriva: girantilor; tragatorului; celorlalti obligati daca: cecul este prezentat la plata in termenul de prezentare si nu este platit refuzul la plata este constatat: prin protest, printr-o declaratie a trasului, printr-o confirmare oficiala a unei case de compensatii Posesorul cecului poate cere pe cale de regres: suma, dobanda, cheltuielile de protest Executorul judecatoresc: constata public refuzul la plata contra trasului sau persoanei indicate a platii incheie actul de protest ce contine: a. data protestului b. numele celui care a creat protestul c. numele contra caruia s-a facut protestul
36

d. locul protestului e. somatia de plata Protestul poate fi introdus inaintea expirarii termenului legal de prezentare a cecului. Daca cecul este prezentat la plata bancii trase si refuzat la plata in ultima zi a termenului legal de prezentare protestul se poate introduce in prima zi lucratoare dupa expirarea acestiu termen. Inregistrarea protestelor se face: la judecatorii- Registru special la Camera de Comert si Industrie- Tabel cu protestele de neplata la BNR- Centrala Incidentelor de Plati Unica modalitate de inlocuire a actului de protest o constituie Declaratia de refuz de plata data de cel impotriva caruia se introduce protestul (banca trasa) cu aprobarea posesorului cecului. Aceasta declaratie va trebui data inauntrul termenului legal de intocmire a protestului. Pierderea, furtul sau distrugerea cecurilor: 1) un cec alterat contine stersaturi, modificari sau adaugiri ale unor cuvinte, date, mentiuni din textul instrumentului 2) un cec pierdut, sustras sau distrus poate fi anulat prin procedura de amortizare ce consta in solicitarea anularii cecului la judecatoria in a carei raza se afla locul si adresa de plata ale cecului. Cererea de anulare se adreseaza presedintelui si este formulata de posesorul cecului pierdut, sustras sau distrus. 3) Presedintele judecatoriei se pronunta printr-o ordonanta prin care declara cecul nul si autorizeaza efectuarea platii dupa 15 zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial Ordonanta se notifica tragatorului si bancii trase ce nu mai poate plati valabil cecul. In termenul de 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a ordonantei, detinatorul poate face opozitie la judecatoria competenta. Dupa trecerea termenului de 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, in cazul in care nu s-a facut opozitie sau aceasta a fost respinsa printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, cecul pierdut, sustras sau distrus este anulat. Plata cecului se face pe baza urmatoarelor acte: Ordonanta de anulare a cecului Certificat de la judecatoria competenta ca nu s-a introdus opozitie in termen impotriva ordonantei de anulare a cecului sau hotararea definitiva a instantei de respingere a opozitiei

37

Cecul ce poarta clauza netransmisibil nu poate fi anulat prin procedura aratata mai sus, putand fi inlocuit printr-un duplicat cu acordul trasului si tragatorului. Emiterea unui cec de catre un tragator fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii lui, atrage obligatia bancii trase de a refuza cecul la plata iar pentru tragator sanctiuni civile si penale. Falsificarea cecurilor se pedepseste conform legilor in vigoare. Informatiile, datele si raportarile privind cecurile sunt confidentiale. Cecurile, cu exceptia cecului la purtator, pot fi trase in mai multe exemplare. In mod obligatoriu, cecurile trase in mai multe exemplare trebuie: Sa fie cecuri la ordin Sa fie cecuri emise in Romania si platibile in alt stat Exemplarele trebuie numerotate in insusi textul cecului, astfel fiecare exemplar este considerat un cec distinct. Durata prescriptiei la CEC este de: 6 luni in ceea ce priveste actiunea de regres a posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati 6 luni in ceea ce priveste actiunile de regres a diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altora.

38

Decontarea pe baza cambiei si a biletului la ordin

Cambia reprezinta un titlu de credit negociabil si instrument de plata. Exprima obligatia debitorului (tras) de a plati la vedere sau la termen o suma de bani determinata la o data fixa a unei persoane numita beneficiar, la ordinul unei persoane numita tragator (creditor). Crearea cambiei: 1. la ordinul tragatorului insusi care este si beneficiar
39

2. trasa asupra tragatorului care este si tras (tragatorul poate fi tras atunci cand se obliga la cambie) 3. trasa pentru contul unui tert (beneficiarul poate, fie sa incaseze suma inscrisa in cambie, fie prin girarea acesteia sa isi achite alte obligatii ale sale) Cambia poate deveni nula, in lipsa unuia din urmatoarele elemente: denumirea de cambie ordinul neconditionat, imperativ platiti numele sau denumirea trasului denumirea beneficiarului numele sau denumirea celui care emite cambia Pot lipsi: scadenta (se plateste la vedere) locul de plata (se ia in considerare locul de langa tras) locul de emitere al cambiei (se considera cel de langa tragator) Intre tragator si beneficiar poate sa nu existe o relatie directa interpunandu-se un tert, care nu este expres indicat pe cambie, dar fata de care tragatorul are o obligatie de plata. Cambia poate fi domiciliata, atunci cand fie tragatorul cu ocazia emiterii, fie trasul cu ocazia acceptarii cambiei, pot sa indice ca loc al platii domiciliul unui tert din aceeasi localitate cu trasul sau din alta localitate. Clauza domicilierii poate fi inscrisa pe cambie numai de catre tragator sau de catre tras domicilierea facuta de un girant considerandu-se inexistenta. Cambia poate fi in alb, aceasta continand in mod obligatoriu semnatura tragatorului, iar celelalte mentiuni obligatorii ale unei cambii se completeaza optional. Completarea mentiunilor de pe cambia in alb de catre posesorii succesivi, nu poate depasi trei ani de la data reala a emiterii cambiei, astfel incat in momentul prezentarii la plata, titlul sa contina, in mod obligatoriu toate elementele cerute de lege si sa aiba completat numele ultimului posesor. Pe cambie se poate indica o clauza referitoare la faptul ca suma inscrisa pe cambie este purtatoare de dobanda, nivelul acesteia pe an (%) si data de la care curge.. Acceptarea cambiei este operatia prin care trasul se obliga sa plateasca la scadenta suma inscrisa pe cambie posesorului legitim al titlului. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi facuta oricand, dar nu mai tarziu de data scadentei.

40

Prezentarea la acceptare a cambiei va fi facuta in cadrul termenului stabilit pentru aceasta de tragator sau in lipsa acestei mentiuni, prezentarea la acceptare va putea fi facuta oricand, pana cel mai tarziu chiar in ziua scadentei. Dupa acceptarea cambiei de catre tras, acesta devine obligatul principal (debitorul) intr-o relatie cambiala. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi: obligatorie- cand tragatorul sau unul din giranti prevad in mod expres aceasta sau cand cambia este platibila la un anume termen interzisa- cand tragatorul mantioneaza expres acest lucru, cambia devenind, astfel, neacceptabila facultativa- daca nu exista o indicatie in sens contrar in text (mentiunea acceptarii obligatorii sau mentiunea neacceptabila). Acceptarea trebuie sa fie datata cuprinzand anul, luna, ziua, pentru cambiile platibile la un anumit termen de la vedere si pentru acele cambii in care tragatorul sau girantul stabilesc un termen de prezentare la acceptare. Girarea cambiei este operatia prin care posesorul titlului numit girant, transfera altei persoane, numita giratar, odata cu predarea titlului toate drepturile decurgand din acesta. Cambiile cuprinzand sau nu mentiunea la ordin pot circula prin gir. Cambiile cuprinzand mentiunea nu la ordin sau o expresie echivalenta sunt transmisibile numai sub forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinara (operatiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul sau de proprietate asupra cambiei altei persoane numite cesionar). Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice gir partial este nul. Girul poate fi: in plin- reprezinta declaratia girantului semnata si datata ce cuprinde ordinul adresat debitorului principal de a plati persoanei indicate de girant, deci cuprinde trei elemente obligatorii: semnatura girantului, numele giratarului, data girarii in alb- fiind format numai din semnatura girantului deci lipsesc numele giratarului si data girarii Girul transmite proprietatea titlului. Posesor legitim al titlului este ultimul dintr-o serie neintrerupta de giruri. Scontarea cambiei reprezinta girarea cambiei catre o societate bancara. Este si o modalitate prin care posesorul cambiei isi poate procura prin gir bani inainte de scadenta.

41

Unitatile teritoriale ale BCR-S.A. vor putea primi la scont cambii care pe langa respectarea tuturor cerintelor legate de forma si fond indeplinesc urmatoarele conditii cumulative: posesorul cambiei (beneficiarul) sa fie client al BCR-S.A. cambia sa fie acceptata legal la plata intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei, sa nu depaseasca 1 an in situatia in care trasul (acceptantul) este client al altei societati bancare, cambia va putea fi admisa la scont, numai daca este avalizat de societatea bancara ce il deserveste pe tras si aceasta este agreata de BCR-S.A. Avalizarea cambiei este o garantie personala data de catre o persoana denumita avalist, care garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali numit avalizat pentru suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea. Mentiunea de avalizare se poate inscriptiona: pe fata cambiei la rubrica AVALIZAT, completandu-se numele sau denumirea avalistului si semnatura acestuia, numele sau denumirea avalizatului precum si data la care s-a dat avalul pe spatele titlului, caz in care pe langa elementele mentionate la alineatul 1 de mai sus va trebui sa apara expres, pentru a nu fi confundat cu girul, mentiunea pentru aval pe o alonje a cambiei prin aratarea elementelor aratate la alineatul 2. Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care avalul si suma, in cazul in care este mai mica decat cea inscrisa pe cambie. Daca lipseste indicarea avalizatului, atunci avalul se considera dat pentru tragator. Scadenta cambiei: la vedere (pana la 1 an de la data emiterii sale) la un anumit timp de la vedere (zile, saptamani, luni sau ani) la un anumit timp de la data emiterii (calculul termenului incepe cu ziua urmatoare datei emiterii) la o data fixa (an, luna, zi) fiind posibila scrierea cu litere sau cu cifre Cambia cu scadenta la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa, trebuie prezentata la plata in ziua scadentei sau cu cel mult doua zile lucratoare dupa scadenta. Cambia cu scadenta nescrisa este considerata platibila la vedere Scadenta trebuie sa fie unica, certa si posibila, titlul cu scadente succesive, imposibile sau anterioare emiterii fiind nul Plata cambiei se poate face: fie in ziua in care este platibila
42

 fie in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza Efectele platii unei cambii sunt urmatoarele: numai plata la scadenta stinge obligatia trasului posesorul cambiei nu poate fi silit sa primeasca plata inainte de scadenta orice actiuni rezultand din cambie impotriva acceptantului se prescriu in termen de 3 ani socotiti de la data scadentei tragatorul raspunde de: acceptarea cambiei, plata cambiei. Posesorul cambiei va putea prezenta titlul la plata si prin intermediul bancii care il deserveste sau la o Casa de Compensatii. Protestul cambiei este un act public si solemn adresat (intocmit) la cererea posesorului cambiei, de catre executorul judecatoresc la judecatoria in a carei raza teritoriala se gaseste locul plasarii acesteia, prin care se constata refuzul de acceptare sau de plata, dupa caz, din partea obligatului principal. Protestul poate fi: de nedatare de neacceptare de neplata Protestul poate fi facut in urmatoarele termene: protestul de neacceptare pentru cambiile cu scadenta la o data fixa sau la un anumit termen de la data emiterii va putea fi facut pana in ziua precedenta scadentei, iar pentru cambiile cu scadenta la vedere sau la un anumit termen de vedere, protestul va putea fi facut in termen de 1 an de la data emiterii cambiei protestul de neplata a unei cambii platibile la o zi fixa, la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere, trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare, care urmeaza zilei in care cambia este platibila, iar pentru cambia platibila la vedere protestul trebuie facut in termen de 1 an calculat de la data emiterii cambiei Protestul poate fi redactat pe originalul cambiei, pe un adaos al acesteia sau pe un act separat (caz in care pe cambie se face mentiunea protestat) Protestul nu poate fi adresat in cazul in care tragatorul (girantul sau avalistul) a inscris pe cambie clauza fara cheltuieli sau fara protest Protestul se inregistreaza la: judecatorii-Registrul special Camera de Comert si Industrie BNR- Centrala Incidentelor de Plati
43

Protestul poate fi inlocuit cu: Sentinta declarativa de faliment a trasului in cazul unei cambii acceptate sau a tragatorului in cazul unei cambii neacceptate Declaratie de refuz de acceptare sau de plata data pe titlu sau pe adaosul cambiei de catre cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut Alterarea cambiei consta in stergerea sau modificarea unor cuvinte, date ori mentiuni care fac parte din textul titlului, fara ca aceasta sa conduca la nulitatea cambiei. O astfel de cambie poate fi anulata prin procedura de amortizaresolicitarea anularii cambiei (cerere de anulare) la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul si adresa de plata ale cambiei. Presedintele judecatoriei se pronunta printr-o ordonanta in care sunt cuprinse elementele de identificare ale titlului, declarandu-l nul. Totodata, autorizeaza si efectuarea platii, dupa cum urmeaza: In cazul in care cambia are scadenta depasita sau este la vedere, plata se face dupa trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial In cazul in care scadenta este ulterioara publicarii si nu s-a facut opozitie (se poate face in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial) plata se face in termen de 30 de zile de la data scadentei In cazul in care nu s-a facut opozitie sau aceasta a fost respinsa printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, dupa trecerea termenului de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, cambia pierduta, sustrasa sau distrusa este anulata Daca titlul a fost inlocuit prin amortizare se poate cere plata cambiei pe baza: Ordinului de anulare a cambiei Certificatului de la judecatorie completat ca nu s-a introdus opozitie in termen Daca exista diferente intre suma inscrisa in cifre si cea in litere, se ia in considerare suma in litere. Daca suma de plata este inscrisa de mai multe ori pe fata cambiei, fie in cifre, fie in litere, suma care se plateste este suma cea mai mica. De regula, cambia trebuie platita in moneda locului platii, respectiv in LEI pentru cambiile platibile pe teritoriul Romaniei. Regresul cambiei in caz de neacceptare sau neplata- actiunea cambiala este: Directa-contra acceptantului si analistilor sai
44

 De regres-contra oricarui alt obligat Posesorul poate exercita drepturi de regres: La scadenta Inainte de scadenta Cambia poate fi trasa in mai multe exemplare identice, numerotate in insusi textul titlului. Girantii trebuie sa treaca girurile pe toate exemplarele Durata prescriptiei unei cambii este de: 3 ani pentru actiunea sau executarea cambiala directa 1 an pentru actiunea sau executarea cambiala de regres 6 luni pentru regresul girantului girantului platitor fata de ceilalti obligati de regres Biletul la ordin este un titlu negociabil si un instrument de plata. Prin intermediul lui se constata obligatia asumata de catre debitor (subscriitor sau emitent) de a plati la vedere sau la o scadenta fixata beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani determinata. Obligatia subscriitorului este aceeasi cu aceea a trasului acceptant in cazul cambiei. Biletul la ordin platibil la un anumit termen de la vedere trebuie prezentat spre avizare emitentului in termen de 1 an de la data emiterii. Avizarea consta in inscrierea pe fata biletului la ordin la rubrica vazut a numelui si prenumelui emitentului, data, semnatura si stampila. In acest caz termenul de plata curge de la data vizei pusa de emitent pe titlu. Precizarile referitoare la cambie sunt valabile si in ceea ce priveste biletul la ordin. Toate conditiile privind utilizarea, circuitul, termenele si operatiunile ce se efectueaza cu cambii si bilete la ordin vor fi inscrise in conventii bilaterale incheiate intre unitatile bancare teritoriale si clientii pe care acestea il deservesc.

45

CAP.3: Operatiunile bancare cu numerar

46

Organizarea operatiunilor bancare cu numerar

47

Pentru primirea, verificarea, numararea, pastrarea si eliberarea numerarului si a altor valori sunt organizate servicii (birouri) sau compartimente de casierie. Pentru fiecare unitate bancara se organizeaza o casa de circulatie al carei plafon in numerar se aproba de sucursala judeteana a BNR unde este arendata, dupa avizarea prealabila a Directiei tezaur si casierie din Centrala BCR-S.A. Unitatile BCR care isi organizeaza casierii proprii, vor solicita in scris Directia tezaur si casierie, autorizarea de functionare a casieriei, numai dupa semnarea procesului verbal de receptie a instalatiei de securitate bancara si de catre unitatile locale de politie. Directorii, directorii adjuncti, contabilii sefi (conducatorii compartimentelor cu atributii financiar-contabile) si sefii compartimentelor casierie din unitatile BCR-S.A., raspund de organizarea, functionarea si controlul activitatii de casierie in conformitate cu prevederile existente in norme si cu cele din Regulament privind asigurarea pazei, securitatii si sigurantei in exploatare pentru unitatile BCR-S.A. Totodata sunt obligati sa asigure conducerea corecta si la zi a evidentelor operativ-contabile si statistice, in scopul reflectarii in orice moment si cu exactitate a existentei si miscarii numerarului si a celorlalte valori gestionate de catre personalul casieriei. De asemenea, vor asigura respectarea tuturor dispozitiilor cu privire la pastrarea si paza numerarului si a celorlalte valori, pentru asigurarea integritatii acestora. Personalul care lucreaza in compartimentul casierie nu are dreptul de a folosi sau de a dezvalui, nici in timpul activitatii, nici dupa incetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dauna intereselor ori prestigiului bancii sau vreunui client al acesteia. In cazul in care la casierie este nevoie de ajutor temporar in munca de verificare a biletelor de banca, directorul unitatii bancare, la solicitarea sefului compartimentului casierie, poate delega prin decizie scrisa, din alte birouri/servicii, persoane care vor efectua verificarea si numararea banilor. Decizia va cuprinde numele, prenumele, functia si perioada in care vor efectua aceasta activitate. Compartimentul casierie functioneaza in incaperi special amenajate, separate de locul de munca al celorlalte compartimente. Imobilul in care este amplasata casieria, va avea montate la toate ferestrele de la parter, in zona compartimentului de casierie, grile de fier sau geamuri antiefractie.
48

In cadrul compartimentului casierie se pot organiza: case operative de incasare, plati in lei, operatiuni de incasari si plati cu mijloace de plata in valuta, schimb valutar, schimb de bilete de banca cu monede metalice, schimb de bilete deteriorate, vanzare de imprimate cu regim special, incasare taxe terti beneficiari (Mobifon, Mobilrom, Daewoo) case de incasari serale colectarea si transportul numerarului cu mijlocul de transport valori al bancii case pentru primirea diverselor valori depuse spre pastrare de catre deponenti in casete si gropuri sigilate case de incasari in lei amplasate in afara sediului bancii case de schimb valutar si alte operatiuni valutare, amplasate in afara sediului bancii grupe de verificare a numerarului Unitatile operative pot organiza in cadrul compartimentului casierie, ghisee multifunctionale, prin care se vor efectua operatiuni de incasari si plati in conturi curente si de depozit ale persoanelor fizice, vanzari si cumparari de certificate de depozit, operatiuni de schimb valutar, incasari taxe terti beneficiari. Modalitatea de lucru privind activitatea desfasurata prin ghiseele multifunctionale, e reglementata conform prevederilor anexei nr.10 Eliberarea banilor personali, partial sau integral, cat si primirea altor bani pe parcursul programului de lucru, se va putea efectua numai dupa informarea sefului compartimentului casierie si consemnarea in scris cu semnatura de primire in registrul respectiv. Pentru asigurarea securitatii valorilor care se manipuleaza si pastreaza in timpul programului de lucru de catre personalul casieriei, se vor instala sisteme de alarma contra efractiei prin care se alarmeaza postul de paza si unitatile locale de interventie, care sa poata fi declansate cu usurinta de catre: casierii de ghiseu, controlorii verificatori de bani. Unitatile BCR vor instala mijloace tehnice pentru asigurarea legaturii de comunicare cu unitatile de interventie. Seful compartimentului casierie e obligat sa verifice zilnic, inainte de inceperea programului, modul cum functioneaza sistemul de alarmare alocat spatiului casieriei. Numerarul si celelalte valori, aflate in unitatile BCR, se pastreaza in mod obligatoriu in tezaur, in lipsa acestuia in case de fier blindate, prevazute cu cel putin doua chei.Tezaurul va fi dotat cu rafturi pentru depozitarea numerarului si instalatiei de aerisire, in vederea prevenirii umiditatii si a

49

altor factori cu repercursiuni in buna pastrare a biletelor de banca si a monedelor metalice, precum si a altor hartii si obiecte de valoare. Numerarul din casa de circulatie se pastreaza pe cupiuri, astfel: bilete de banca bune pe cupiuri in pachete de 1000 si 500 bilete si pachete de fractii bilete de banca uzate, pe cupiuri in pachete de 1000 bilete sau fractii pana la completarea pachetului bilete de banca deteriorate, in lei, pe cupiuri si valori de preschimbare (50% sau 100%), in pachetele a 100 bilete sau fractii monede metalice cu valoare nominala de pana la 50 de lei in saculeti de 500 si 1000 monede, iar cele de 100, 500 si 1000 lei in saculeti de 250, 400 si respectiv 500 monede monede metalice deteriorate, se pastreaza in saculeti sau pungi separat de monedele bune Valorile efective se pastreaza in pachete a 100, 500 si 1000 de bilete, pe cupiuri pentru fiecare fel de valuta. Formularele cu regim special destinate vanzarii, se pastreaza grupate pe feluri de formulare. Certificatele de depozit, actiunile, alte hartii de valori si alte valori se pastreaza grupate pe cupiuri si pe feluri de imprimate. La unitatile bancare care au construite tezaure speciale cu casete pentru pastrarea diverselor valori, acestea se vor pastra in casetele repartizate fiecarui deponent. Pentru asigurarea securitatii valorilor, tezaurul trebuie sa fie prevazut cu mijloace tehnice automate de alarmare. Tezaurul trebuie sa fie prevazut cu incuietori cu trei chei, din care: una va fi detinuta de catre compartimentul casierie una va fi detinuta de catre contabilul sef una va fi detinuta de catre directorul sau directorul adjunct al unitatii bancare Este absolut interzis ca intre detinatorii de chei sa existe relatii spaciale ( relatii de famile-sot/sotie, relatii de rudenie ale salariatului pana la gradul al doilea si relatii de afinitate cu rudele sotiei/sotului si cu ginerii/nurorile). Tezaurul in care se pastreaza numerarul si celelalte valori de catre unitatile BCR se inchide si se deschide numai de catre detinatorii de chei si sigilii care raspund solidar de existenta si pastrarea in securitate a numerarului si a celorlalte valori. Intrarea in tezaur e permisa detinatorilor de chei si sigilii, numai impreuna; in tezaur au acces, numai in prezenta celor trei detinatori de chei si sigilii, si alte persoane din casierie.Evidenta altor

50

persoane (altele decat cele din casierie) care intra in tezaur se tine intr-un caiet care se va pastra in tezaur dupa terminarea programului de lucru. Salariatii casieriei raspund pentru integritatea numerarului si a valorilor ce le sunt incredintate, conform prevederilor din norme si din dispozitiile legale privind incadrarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor nationale. Persoanele care au verificat si clasat bilete de banca, inclusiv cei care ajuta in mod temporar la numararea banilor, raspund de continutul pachetelor lucrate ca numar de bilete si bonitate a acestora pana la verificarea continutului pachetelor de catre o alta persoana. Pentru diferentele de bani (minusuri sau plusuri) constatate la personalul bancii, se procedeaza conform prevederilor legii. Recuperarea pagubelor cauzate bancii se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind incadrarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor materiale si de prezentele norme. Toate sumele incasate si platite pe durata programului de lucru al casieriei se inregistreaza la casa de circulatie a unitatii bancii. Sumele necesare pentru efectuarea platilor catre clientii bancii se stabilesc prin graficul de incasari si plati in numerar. Plafonul casei de circulatie se stabileste la o suma reprezentand media zilnica a platilor efectuate prin casierie, intr-o luna apreciata ca fiind reprezentativa. Plafonul casei de circulatie se aproba de sucursala judeteana a BNR, dupa avizarea prealabila de catre Directia tezaur si casierie. Modificarea acestui plafon se aproba de sucursala judeteana a BNR la propunerea sucursalei judetene a BCR-S.A., atunci cand intervin conditii noi fata de cele avute in vedere anterior. Sumele ce depasesc plafonul casei de circulatie pot fi: retinute- in cazul cand sunt necesare pentru efectuarea platilor in urmatoarele 3 zile redistribuite intre unitatile aceleiasi societati bancare, precum si intre diferite societati bancare depuse la sucursala judeteana a BNR unde este arondata sau la sucursala judeteana a BCR-S.A. Transferurile de numerar intre unitatile aceleiasi societati bancare, precum si cele intre diferite societati bancare, vor fi raportate lunar si sucursalelor judetene a BNR unde aceasta este arondata, cu indicarea codului operatiunilor cu numerar. Alimentarea cu numerar a unitatilor BCR se va efectua astfel: intre unitatile BCR, alimentarea cu numerar se face prin redistribuirea excedentului de numerar de la o unitate la alta. Unitatea bancara care
51

preda numerarul intocmeste o scrisoare de remitere si un aviz de debitare. Unitatea bancara care primeste numerarul intocmeste un telex pentru confirmarea sumei. Unitatile BCR care au cont curent deschis la sucursalele judetene ale BNR vor utiliza pentru alimentarea cu numerar de la acestea, cecul simplu de numerar. Redistribuirea excedentului de numerar intre diferitele societati bancare se va efectua astfel: Banca comerciala primitoare ce trebuie alimentata cu numerar va ridica de la banca comerciala platitoare suma necesara asupra careia sa cazut de acord, in conditiile de asigurare a securitatii numerarului ce se va transporta Ordinul de plata se depune in aceeasi zi la sucursala judeteana a BNR sau la societatea de compensare-TransFond pentru decontarea operatiunilor din contul centralei bancii comerciale primitoare In ordinul de plata se va mentiona in mod obligatoriu numarul cecului simplu de numerar si valoarea acestuia, depus la ridicarea sumei. Pentru depozitarea in siguranta a diverselor valori care se duc spre pastrare de catre persoanele fizice si/sau juridice, in cadrul unitatilor bancii, se va organiza un tezaur destinat acestei activitati, separat de cel in care se pastreaza numerarul si celelalte valori. Tezaurul va fi dotat cu dulapuri speciale compartimentate cu casete de diverse marimi. Dulapurile si casetele vor fi prevazute cu incuietori cu chei distincte (independente una de alta). Cheia fiecarei casete repartizate va fi detinuta de deponent, iar cheile de la dulapuri de catre casierul tezaurului cu casete. Acolo unde din fabricatie casetele de valori sunt prevazute cu doua chei, acestea se vor inmana deponentului, modificandu-se in mod corespunzator textul din Contractul de primire in depozit (formularul nr.33). Introducerea si scoaterea valorilor in si din casete se va face de catre deponenti, dupa care acestia vor incuia casetele pastrand cheile. In casete se pot pastra: Bijuterii din metale si pietre pretioase Bilete de banca si valuta cash Diverse colectii (de monede romanesti si straine, obiecte istorice, vechi) Documente de valoare Obiecte fara valoare determinata Testamente, titluri, actiuni, obligatiuni, certificate de proprietate
52

Unitatile BCR pot organiza puncte de schimb valutar in zone turistice, centre comerciale, gari, potrivit aprobarilor primite de la Centrala BNR. Organizarea si functionarea ghiseelor de schimb valutar se face cu respectarea tuturor conditiilor prevazute a se respecta. Casa de schimb valutar poate cumpara in mod liber, fara limitari, contra lei, oricare din valutele cotate la BNR sub forma de numerar si a cecurilor de calatorie de la persoanele fizice rezidente si nerezidente. Orice bancnota sau moneda falsa prezentata la ghiseul de schimb valutar va fi retinuta si apoi predata politiei, casierul avand obligatia sa intocmeasca un proces verbal semnat si stampilat, care sa ateste aceasta situatie, precum si datele personale ale posesorului (nume, prenume, adresa, act identitate). Casa de schimb valutar poate vinde valuta sub forma de numerar (bancnote sau monede) persoanelor fizice rezidente in Romania care solicita schimbul valutar. Casa de schimb valutar poate vinde nerezidentilor, contra lei, valuta sub forma de numerar in oricare din valutele cotate la BNR, numai pana la concurenta sumei evidentiate ca fiind schimbata din valuta in lei pe baza unui buletin de schimb valutar emis de un intermediar autorizat. La efectuarea operatiunilor de restituire de valuta sub forma numerarului sau substitutelor de numerar, banca va mentiona pe verso-ul buletinului initial, datele operatiunii de vanzare de valuta convertibila de catre nerezident, persoana fizica: banca, respectiv unitatea bancara, data operatiunii, suma in valuta convertibila cumparata, confirmate cu numele si semnatura lucratorului care a facut mentiunile. Tezaurul destinat pastrarii diverselor valori in casete trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cel pentru pastrarea numerarului si a celorlalte valori. Usa tezaurului de casete trebuie sa fie prevazuta cu trei chei care vor fi detinute de: casier tezaur cu casete, administrator de cont/referent contabil tezaur cu casete, seful compartimentului casierie. In cazul in care tezaurul cu casete este prevazut si cu o grila de fier, cheia va fi detinuta de casierul tezaurului cu casete. Depunerea, pastrarea, manipularea, restituirea si evidenta diverselor valori depuse de deponenti la banca, care se pastreaza in casete, se vor efectua astfel: Cu fiecare dintre deponentii care solicita depozitarea la banca a diverselor valori pentru a fi pastrate in tezaurul cu casete, se va incheia un Contract de primire in depozit (formular nr. 33) in doua exemplare, avizat de consiliul juridic, pe care se va mentiona si

53

numarul casetei respective. Exemplarul nr.1 al contractului va fi inmanat deponentului, iar exemplarul nr.2 va ramane la banca. Pe baza contractului de primire in depozit incheiat intre banca si deponent, administratorul de cont/referentul contabil va calcula suma de plata, in functie de perioada de pastrare si de comisionul stabilit de Centrala BCR La sfarsitul zilei in care au loc operatiuni, casierul tezaurului cu casete va completa Registrul privind evidenta casetelor ocupate cu valori (formular nr.35), care se va semna de catre detinatorii de chei de la tezaurul cu casete. Pentru usurarea identificarii fiecarei casete destinate pastrarii de valori, acestea vor fi numerotate in ordine crescatoare. Acelasi numar inscris pe caseta se va mentiona pe o eticheta din metal, care se ataseaza la cheia fiecarei casete. Pentru valorile depuse la banca, care se pastreaza in tezaurul cu casete, suma reprezentand plata serviciului de inchiriere a casetei se va percepe cu anticipatie pe un interval de 3-12 luni in baza evidentelor tinute de casierul si administratorul de cont/referentul contabil de la tezaurul cu casete. In unitatile teritoriale ale BCR care nu au tezaur separat pentru pastrarea in casete a valorilor depuse de persoane juridice si fizice, aceste valori se pot pastra la banca in gropuri sigilate in tezaur sau intr-o casa de fier care tine loc de tezaur si racordata la sistemul de paza si alarmare, procedandu-se astfel: Fiecare deponent care doreste sa depuna spre pastrare la banca diverse valori va completa o nota inventar-conventie in doua exemplare Dupa primirea notei inventar de la contabilitate, seful compartimentului casierie va confrunta valorile cu specificarea din aceasta, dupa care detinatorii de chei in prezenta deponentului vor introduce valorile intr-un saculet de panza, pe care il vor sigila cu sigiliul bancii Stabilirea sumei de plata pentru pastrarea valorilor din gropuri se va face de administratorul de cont/referentul contabil, pe baza comisioanelor stabilite de Centrala BCR aplicate la valoarea declarata de deponent si in functie de perioada de pastrare. Seful compartimentului casierie va solicita deponentului chitanta de achitare a sumei pentru pastrarea gropului, apoi va completa datele respective in Registrul de evidenta a valorilor depuse la banca, care se pastreaza in gropuri sigilate (formular nr.34 A). Acest registru trebuie sa fie in mod obligatoriu numerotat, snuruit si sigilat. La sfarsitul registrului, pe

54

partea interioara a copertei se mentioneaza si numarul filelor care se certifica prin semnaturile detinatorilor de c hei de la tezaur. Corecturile in acest registru se vor face prin anularea cu o linie trasa peste suma gresita si inscrierea sumei reale deasupra sau alaturi celei anulate. Toate corecturile vor fi certificate prin semnatura sefului compartimentului casierie. La sfarsitul zilei operative, seful compartimentului casierie primeste de la casierie situatiile de incasari si plati si documentele de casa, confrunta totalurile din aceste situatii cu evidenta numerarului manipulat de acestia in cursul zilei si semneaza aceste situatii. Totodata, seful compartimentului casierie verifica daca s-a efectuat punctajul intre casierie si administratori de cont/referenti contabili si acestia au certificat prin semnaturi. Evidenta numerarului si a altor valori existente in casa de circulatie se tine zilnic, pe categorii si cupiuri in registrul Situatia casei de circulatie si a altor valori existente in tezaur (formular nr.12). In acest registru se tine si evidenta gropurilor precum si a altor valori care necesita pastrarea lor in tezaur, respectiv saculeti sigilati cu dubluri de chei, genti cu numerar sigilate si alte valori. Evidenta valutelor si a celorlalte mijloace de plata straine existente in tezaur, se tine in Registrul cu valute efective si cecuri de eliberat existente in tezaur (formular nr.17). Pe coperta din fata dosarului se aplica o stampila sau se lipeste o eticheta cu urmatorul text: Banca Comerciala Romana S.A.; Sucursala judeteana.................................................................; Sucursala (Agentia)..................................................................; Termen de pastrare in tezaur....................................................; Acte de casa din ziua de...........................................................; Luna................................Anul..................................................; 1. Acte de casa pentru incasari, bucati.............lei...... 2. Acte de casa pentru plati, bucati...............lei.............. 3. Acte de casa privind intrari in conturile din afara bilantului, numar bucati.......................lei........................ 4. Acte de casa privind iesiri din conturile din afara bilantului, numar bucati........................lei................................ 5. Acte de casa pentru casa de circulatie in valuta: Incasari, numar bucati............ Plati, numar bucati..................
55

6.Acte de casa pentru casa de schimb valutar: Cumparari..........numar bucati............valoarea in lei......... Vanzari..............numar bucati..............valoarea in lei.......... 6. Certificate de depozit: Vanzari, numar bucati.............valoare............ Rascumparari, numar bucati.........valoare........... 7. Alte acte cu valoare, numar bucati.................valoare......... 8. Sef compartiment de casierie............................ 9. Casier................................................... 10.Verificat contabil sef.......................... Pe interiorul ultimei coperte a dosarului cu acte si documente se aplica stampila sau se lipeste o eticheta cu urmatorul continut: Prezentul dosar, snuruit, numerotat si sigilat cuprinde.......... file (numarul filelor in litere) Data............................... Semnatura casier...................... In dosar se vor brosa certificatele de depozit rascumparate, cat si cererile privind rascumpararea certificatelor de depozit si alte hartii de valoare. De asemenea, se vor brosa la actele de casa ale zilei respective toate actele de casa anulate, cu respectarea prevederilor din prezentele norme.

56

Instrumente utilizate in derularea operatiunilor de incasari si plati

57

Casele de incasari primesc depunerile de numerar de la clientii sai pentru diverse operatiuni, in timpul programului normal sau prelungit de lucru. Operatiile de primire a numerarului prin casele de incasari se efectueaza pe baza urmatoarelor acte de casa: Foaie de varsamant cu chitanta Ordin de incasare Borderou insotitor Documente emise de calculator Pentru depunerea numerarului se foloseste imprimatul foaie de varsamant cu chitanta. Aceasta se completeaza de catre depunator cu toate elementele prevazute de formular. Procesul verbal va fi intocmit in doua exemplare si va fi semnat de seful compartimentului casierie, casierul incasator, controlorul verificator de bani si verificatorul de bani. Cele doua exemplare ale foii de varsamant se vor anula, se vor semna de catre administratorul de cont/referentul contabil, de casierul incasator, se vor certifica cu semnatura sefului compartimentului casierie si se vor arhiva la actele de casa ale zilei. Cand depunerea se face in favoarea unui titular cu cont la alta banca, foaia de varsamant se intocmeste cu un exemplar in plus, pe hartie simpla. Este interzis casierilor incasatori sa elibereze chitanta de depunere sub rezerva numararii ulterioare a banilor. Inregistrarea in conturile clientilor a sumelor depuse la banca se face dupa efectuarea punctajului cu contabilitatea. Pentru depunerile de numerar reprezentand operatiuni interne ale bancii, cat si pentru inregistrarea in evidentele casieriei si ale contabilitatii, pentru alimentarea cu fonduri a casei de circulatie (de la BNR, alte banci) se foloseste ordinul de incasare tipizat sau editat pe calculator. Acesta se

58

intocmeste de administratorul de cont/referentul contabil de la grupa de evidenta contabila si se inregistreaza in jurnalul de casa. Unitatile BCR-S.A. pot organiza depunerea numerarului prin genti sigilate de catre clientii cu un volum mare de incasari. Depunerea incasarilor la banca, prin genti sigilate, se poate face: Direct la ghiseele bancii, in timpul programului normal de lucru Direct la ghiseele bancii, in timpul programului prelungit de lucru Direct la ghiseele bancii, la casa de incasari serale Prin colectare cu aparatul de transport valori al bancii Pe baza conventiilor incheiate cu unitatile care urmeaza sa depuna incasarile la banca prin genti sigilate, seful compartimentului casierie va intocmi pentru fiecare forma de depunere, cate un tabel ce va cuprinde: Numar curent Denumirea unitatii Adresa unitatii Simbolul contului Numar de telefon Tabelul va fi intocmit in doua exemplare, iar dupa aprobarea directorului, un exemplar se va preda contabilitatii si unul casieriei. La sfarsitul zilei operative, casierul de incasari totalizeaza sumele incasate pe grupe contabile servindu-se in acest scop de actele de casa, dupa care trece totalurile in situatia incasarilor si le confrunta cu totalurile inscrise in jurnalele de casa de catre administratorii de cont/referentii contabili. Casierul semneaza in jurnalul de casa atat pentru exactitate, cat si pentru primirea actelor de casa din ziua respectiva, iar administratorul de cont/referentul contabil semneaza situatia incasarilor in dreptul grupei respective, pentru confirmarea sumei. La incheierea casei, casierul incasator va preda sefului compartimentului casieriei situatia incasarilor, impreuna cu documentele de casa si registrele de evidenta a numerarului manipulat. In unitatile bancii incadrate cu doi sau mai multi incasatori se intocmeste o singura situatie de incasari, in care fiecare casier isi trece pe grupe contabile sume si efectueaza punctajul cu contabilitatea. Aceasta situatie se totalizeaza de catre unul din casieri Seful compartimentului casierie va verifica daca numarul documentelor de incasari primite corespunzator cu numarul documentelor trecute in situatia de incasari. Apoi va verifica daca sumele trecute in situatia incasarilor, pe grupe contabile, corespund cu totalul numerarului (ca valoare) trecut in

59

registrul de evidenta a numerarul manipulat al fiecarui casier incasator, dupa care va semna aceasta situatie. Casele de plati au, de asemenea un rol foarte important, intrucat prin intermediul acestora se efectueaza plati in numerar catre clientii bancii.Toate sumele de bani platite trebuie sa fie inregistrate in evidentele casieriei si ale contabilitatii. Operatiunile de eliberare a numerarului prin casele de plati se efectueaza pe baza urmatoarelor acte de casa: Cec simplu Ordin de plata Documente de casa emise de calculator Cerere privind rascumpararea certificatelor de depozit Cambia si biletul la ordin Cecul simplu se prezinta de catre clientul administratorului de cont/ referentului contabil care tine contul acestuia. Dupa ce administratorul de cont/referentul contabil verifica documentul, avand in vedere obiectivele aratate in normele metodologice privind organizarea evidentei contabile in unitatile bancii, precum si daca delegatul clientului are dreptul sa il incaseze ii cere sa prezinte actul de identitate si controleaza daca: Numele inscris pe cec corespunde cu cel din actul de identitate Termenul de valabilitate al actului de identitate nu e expirat Dupa fotografie actul de identitate apartine prezentatorului si daca este aplicata stampila timbru pe acesta. Seria si numarul tiparite pe prima fila sunt aceleasi si pe celelalte pagini Datele cuprinse in actul de identitate nu au corecturi sau stersaturi necertificate de autoritatea emitenta si poarta stampila rotunda a acesteia In continuare, administratorul de cont/referentul contabil verifica daca datele din actul de identitate corespund cu datele inscrise de client pe verso-ul cecului, dupa care cere acestuia sa semneze in spatiul destinat, pentru primirea sumei, punand si data. Administratorul de cont/referentul contabil verifica concordanta semnaturii de pe verso-ul cecului cu cea din fisa cu specimenele de semnaturi sau din delegatia care se afla la dosarul titularului de cont precum si daca exista disponibilitati in cont. Casierul platitor primind cecul pe cale interna e obligat sa verifice daca: Semnatura de pe cec a persoanei imputernicite cu dreptul de prima semnatara corespunde cu specimenul de semnatura al acestuia
60

 Suma in cifre corespunde cu cea in litere In cazul in care sunt diferente intre suma in cifre si cea in litere, suma de plata va fi cea in litere Clientul a semnat pentru primirea sumei Termenul de prezentare a cecului stabilit prin reglementari emise de organele autorizate, nu a expirat Este interzis sa se revina asupra structurii numerarului eliberat pe baza monetarului inscris pe cec, dupa ce s-a efectuat plata. Pentru efectuarea cheltuielilor proprii ale unitatilor BCR, achitarea sumelor din contul 2621.61 Alte sume datorate-diverse ordine de plata interne, pentru efectuarea platilor catre persoanele fizice din conturile personale si de depozit, pentru rascumpararea certificatelor de depozit, plati in lei pentru cumpararea de valuta la casa de schimb valutar, alimentarea ATM-urilor. La sfarsitul zilei operative, casierul platitor verifica daca sumele platite pe baza documentelor respective, impreuna cu numerarul pe care il are, corespunzator cu suma primita drept avans, dupa care intocmeste situatia platilor, pe grupe, care se semneaza de casierul platitor si se confrunta cu totalitatea jurnalelor de casa. Casele de incasari-plati lucreaza conform dispozitiilor cu privire la functionarea caselor de incasari si caselor de plati. Inregistrarea informatiilor specifice oparatiunilor de casa si editarea jurnalelor de casa se realizeaza prin intermediul sistemului informatic existent. Casele de circulatie in valuta sunt organizate de unitatile BCR. Operatiunile de incasari si plati in valute efective si alte mijloace de plata straine se fac potrivit Regulamentului BNR privind operatiunile valutare, folosind ca document Chitanta valuta (formular nr. 23) pentru incasari si Ordin de plata valuta (formular nr. 24) pentru plati. Aceste documente se pun la dispozitia clientului de catre banca si se completeaza de catre administratorul de cont/referentul contabil in trei exemplare, pentru fiecare fel de valuta. Prin casele de circulatie in valuta, se pot efectua: Incasari si plati in conturile curente valutare ale persoanelor fizice si juridice Operatiuni de schimb intre valute pentru persoane fizice Plati pentru taxe, contributii si cotizatii diverse Incasari si transferuri de cecuri de calatorie si comerciale Incasari din ordine de plata si mandate postale externe
61

 Alte operatiuni valutare Casieriile valutare vor fi dotate cu tehnica de calcul adecvata precum si cu aparatura si documentatia de specialitate necesara pentru depistarea falsurilor. Pe documentele de incasari si plati sau pe o nota separata intocmita in doua exemplare, din care unul se va inmana clientului, se vor nota seriile valutelor dupa cum urmeaza: Inscrierea se va efectua doar pentru operatiunile valutare care depasesc 1000 dolari SUA sau echivalentul valoric (in cadrul acestor operatiuni inscrierea se va face numai pentru bancnotele de 100 $ SUA si pentru cele al caror echivalent depaseste 100 $ SUA). Obligativitatea inscrierii valutei, indiferent de suma, daca clientul solicita aceasta operatiune in mod expres Ori de cate ori conducerea sucursalelor judetene considera necesar, se va aplica masura inregistrarii valutelor (pentru sucursala judeteana si unitatile subordonate) si in alte cazuri decat cele prevazute anterior. Casierul valutar este obligat sa verifice la luarea in primire a valutelor de la clienti, exactitatea datelor inscrise in documentele de incasari si bonitatea fiecarei bancnote in parte Valutele efective in bilete de banca si monede metalice, precum si celelalte mijloace de plata straine se primesc de seful compartimentului casierie, de la casierii valutari, dupa aceeasi tehnica de lucru prevazuta pentru sumele in lei cu precizarea ca pachetelele de 100 bilete legate si sigilate conform tehnicii anterioare nu se mai verifica zilnic prin sondaj. Casele cu program prelungit functioneaza dupa terminarea programului normal de lucru si se organizeaza pentru urmatoarele activitati: Incasari in lei si valuta pentru persoane fizice Depuneri numerar prin genti sigilate Plati in lei si in valuta pentru persoane fizice Incasari in lei si in valuta pentru persoane juridice Plati in lei si valuta pentru persoane juridice, conform programului de lucru stabilit Vanzarea imprimatelor cu regim special Schimb valutar Organizarea si functionarea acestor case se va face conform normelor prevazute, procedandu-se la fel ca si in cazul programului normal de lucru. Pentru efectuarea operatiunilor de incasari si plati in program prelungit de lucru este necesara asigurarea personalului de executie precum
62

si prezenta unei persoane din conducerea unitatii sau a unui inlocuitor desemnat pentru astfel de operatiuni. Pastrarea valorilor se va face in case de fier care tin loc de tezaur, amplasate in spatiul casieriei, racordat la sistemul de paza si alarmare contra efractiei si care se vor preda si primi de la paza, pe baza de evidenta (se vor aplica intotdeauna sigiliile pe casa de fier). Detinatorii de chei vor fi dotati cu sigiliile metalice avand gravate: Banca Comerciala Romana si functia (casier, administrator de cont/referent contabil). Predarea, manipularea, gestionarea, verificarea si impachetarea numerarului in lei si valuta se va face in mod similar, ca si in cadrul programului de lucru.

CAP.4: Operatiunile de creditare bancara

63

Categorii de credite acordate de banca studiata

64

In conformitate cu prevederile Legii bancare nr.58/1998 si cu propriul statut de organizare si functionare, banca acorda clientilor sai credite in lei si valuta pe termen scurt, mediu si lung, cu asigurarea resurselor corespunzatoare. Operatiunea de creditare reprezinta actul prin care banca pune sau se obliga sa puna la dispozitia clientilor, fondurile solicitate sau isi ia un angajament prin semnatura, de natura avalului, cautiunii sau garantiei in favoarea acestora. Sunt asimilate operatiunii de creditare operatiunea de leasing si toate operatiunile de locatie insotite de optiunea de cumparare. Exista doua forme de creditare: Punerea la dispozitie a fondurilor, operatiune care se inregistreaza in conturile bilantiere Angajamentul de a pune la dispozitie fonduri si angajamente prin semnatura, operatiune care figureaza in conturi in afara bilantului Legea bancara nr.58/1998 defineste creditul ca fiind orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta, suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu ce incorporeaza o creanta sau altui drept la plata unei sume de bani.

65

Prin credite pe termen scurt se inteleg operatiuni de imprumut a unor sume de bani pe o durata ce nu depaseste 12 luni, cu exceptia creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricatie. Creditele a caror durata de rambursare este intre 1 an si 5 ani sunt considerate pe termen mediu, iar cele care depasesc durata de 5 ani sunt considerate credite pe termen lung. Banca poate acorda clientilor sai credite pe termen scurt: Credite globale de exploatare in lei Utilizari din deschideri de credite permanente in lei si valuta Credite pentru functionarea cheltuielilor si stocurilor temporare, in lei si valuta Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere, in lei Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie in lei si valuta Credite pentru prefinantarea exporturilor in lei si valuta Credite perntru exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii in lei si valuta credite de scont in lei si valuta credite pe documente de plata aflate in curs de incasare (cecuri si ordine de plata) in lei Factoringul in lei si valuta Credite pentru facilitati de cont in lei Credite pe descoperit de cont (overdraft) in lei Banca poate acorda clientilor sai credite pe termen mediu si lung: Credite pentru echipament (investitii) in completarea surselor proprii in lei si valuta Credite pentru cumpararea de actiuni si active, in lei Credite promotori in lei Credite ipotecare in lei Credite pentru activitatea de leasing in lei si valuta Credite de forfetare in valuta Banca poate acorda clientilor sai si alte categorii de credite pe termen scurt, mediu si lung, in lei si valuta, cu aprobarea Comitetului de directie al bancii. In functie de specificul activitatii, durata ciclului tehnologic de fabricatie, a proceselor biologice, modalitatilor de vanzare si plata, ce determina situatia economico-financiara si, respectiv, capacitatilor de rambursare a fiecarui imprumutat, banca poate stabili in cadrul termenelor maxime de creditare, prevazute in norme, termene intermediare de rambursare.

66

Durata de creditare cuprinde: Perioada de tragere in care creditul se angajeaza, respectiv de la data stabilita prin contract de punere a creditului la dispozitia imprumutatului si pana la angajarea integrala a creditului Perioada de utilizare ce cuprinde durata de timp dintre angajarea (tragerea) integrala a creditului si data primei rate scadente conform contractului incheiat. In cadrul perioadei de utilizare a creditului poate exista perioada de gratie Perioada de gratie e cuprinsa intre data prevazuta prin contract pentru utilizarea integrala a creditului si data prevazuta pentru rambursarea primei rate de credit Perioada de timp in care creditul se ramburseaza, respectiv de la data prevazuta in contract pentru restituirea primei rate a creditului pana la data stabilita prin contract pentru rambursarea ultimei rate Perioada de intarziere, ce cuprinde intervalul de timp de la scadenta creditului (ratei) pana la recuperarea efectiva a acestuia, inclusiv prin executarea silita sau falimentul debitorului. Intarzierea se poate referi la o rata sau mai multe din credit (partiala), sau la intreg imprumutul (totala). In contextul normelor metodologice privind activitatea de creditare clientii bancii sunt persoane juridice, indiferent de forma de organizare si natura capitalului social, inregistrate in Romania, care desfasoara activitati legale, au conturi deschise la banca si isi deruleaza operatiunile prin aceste conturi. Categoriile de clienti ai bancii care pot beneficia de credite sunt: Regii autonome, companii si societati nationale, constituite potrivit legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, Ordonantei de Urgenta nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome si actelor normative privind infiintarea companiilor nationale Societati comerciale cu capital de stat sau privat si alte unitati care isi desfasoara activitatea in cadrul economiei nationale, constituite conform legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonomice si societati comerciale si legea nr.31/1997 privind societatile comerciale, modificata si completata Societati comerciale cu capital integral strain sau mixt constituite potrivit legii Societati agricole cu personalitate juridica, constituite potrivit legii nr.36/1991 privind societatile agricole Unitati administrativ-teritoriale organizate potrivit legii
67

 Fundatii si alte organizatii nonprofit Asociatii de proprietari si alte forme de asociere prevazute de lege Alte persoane juridice, organizate in conformitate cu legea si care desfasoara activitati legale Pentru cunoasterea si evaluarea situatiei economico-financiara prezente si de perspectiva a clientilor si pentru aprecierea riscului bancar in activitatea de creditare, banca trebuie sa-si asigure o baza de informare asupra fiecarui client, pe care trebuie sa o actualizeze periodic. Principalele surse de informatii sunt: Informatii obtinute de la clienti: din cererea de deschidere a contului, cererea de acreditive, din contractul de societate si statutul societatii (actul constitutiv), din bilanturile contabile, contul de Profit si pierdere, raportarile contabile periodice, balanta de verificare Informatii din evidentele bancii privind: volumul total de credite si acordat, pe categorii de credite si durate de rambursare, volumul de incasari si plati lunare, incidente aparute in derularea operatiunilor de plati fara numerar a operatiunilor de creditare, precum si volumul si frecventa acestora, serviciul datoriei Informatii din surse exterioare: BNR, Centrala Riscurilor Bancare, Centrala Incidentelor de Plati, Registrul Comertului, organisme specializate, camere de comert, judecatorii, birouri ale notarilor publici Exista doua categorii mari de credite: Credite pe termen scurt Credite pe termen mediu si lung Creditele pe termen scurt cuprind: Credite globale de exploatare in lei- functioneaza dupa sistemul revolving si se acorda in limita unui nivel global de credit, care acopera ansamblul nevoilor de exploatare ale clientilor Utilizari din deschideri de credite permanente (linii de credite) in lei si valuta- modalitate de creditare in lei si valuta a agentilor economici, care functioneaza dupa sistemul revolving, in baza unui contract de credit prin care banca se angajeaza ca pe o anumita perioada de timp sa imprumute clientelei fonduri utilizabile in mod fractionat, in functie de nevoile acesteia, in limita unui nivel global de credit Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare in lei si valuta- se acorda clientilor pentru finantarea operatiunilor cu caracter temporar pe baza documentatiei prezentate de
68

agentii economici din care sa rezulte situatia stocurilor si cheltuielilor care fac obiectul creditarii si cauzele economice care au determinat formarea stocurilor respective Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere in lei- se acorda agentilor economici care constituie astfel de stocuri pe baza cererilor si documentatiilor prezentate de acestia Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie in lei si valuta- cele ale caror cicluri tehnologice de executie, de la lansarea in fabricatie pana la obtinerea produsului finit, dureaza mai mult de 12 luni (ex: constructia si reparatiile de nave maritime si fluviale, aeronave, elicoptere, instalatii si utilaje complexe) Credite pentru prefinantarea exporturilor in lei si valuta- au ca destinatie satisfacerea necesitatilor curente sau exceptionale ale clientilor ocazionate de fabricarea produselor destinate exportului si se aproba pe baza documentatiei prezentate de agentii economici Credite pentru exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii in lei si valuta- se acorda exportatorilor pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatilor curente pe perioada de la livrarea produselor si pana la incasarea contravalorii lor de la partenerii externi, fara a depasi 12 luni de la acordarea creditului Credite pe documente de plata aflate in curs de incasare in leipot fi: credite pe cecuri in lei, credite pe ordine de plata in lei Factoringul in lei si valuta- poate fi: intern in lei, de export in valuta. Reprezinta un contract incheiat intre o parte denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau institutie financiara, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti Credite pentru facilitati de cont in lei- credite pe perioade scurte si foarte scurte de timp, pana la 30 de zile calendaristice, acordate agentilor economici care din anumite cauze justificate economic nu pot face temporar fata platilor Credite pe descoperit de cont (overdraft) in lei- se pot acorda de catre banca agentilor economici solicitanti pe perioade de timp foarte scurte, care nu vor putea depasi 7 zile calendaristice,
69

pentru achitarea unor obligatii stringente privind aprovizionari cu materii prime, materiale, combustibili, energie, manopera, impozite, taxe curente si alte obligatii curente. Credite de scont in lei si valuta- scontul este operatiunea prin care, in schimbul unui efect de comert (cambie sau bilet la ordin) exprimat in lei sau valuta, banca pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului, mai putin agio (dobanzi si comisioane aferente), inainte de scadenta efectului respectiv. Cambia reprezinta, conform legii nr.58/1934 modificata prin legea nr.83/1994, titlul de credit care pune in legatura trei persoane: tragatorul (persoana fizica sau juridica ce emite cambia), trasul (persoana indicata sau obligata de tragator sa plateasca cambia), beneficiarul (persoana in favoarea careia se emite cambia). Biletul la ordin reprezinta, conform legii nr.58/1934 modificata prin legea nr.83/1994, titlul de credit care pune in legatura doua persoane: tragatorul (persoana fizica sau juridica ce emite biletul la ordin), beneficiarul (persoana in favoarea careia a fost emis biletul la ordin). In cazul biletului la ordin, tragatorul si trasul sunt una si aceeasi persoana. Cambia si biletul la ordin, ca titluri de credit, cuprind ca elemente definitorii obligatia trasului de a plati beneficiarului o anumita suma de bani la o data stabilita (scadenta). In cazul in care posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin (beneficiarul sau ultimul giratar intr-un sir neintrerupt de giruri) doreste incasarea sumei inscrise in titlul de credit mai inainte de scadenta, acesta poate gira titlul catre o societate bancara, operatie ce poarta denumirea de scontare. Scontarea este o operatiune negociabila, iar atunci cand exista cele mai mici dubii asupra certitudinii incasarii sumei la scadenta, banca are dreptul si obligatia de a nu accepta operatiunea de scontare. Creditele pe termen mediu si lung cuprind: Credite pentru echipament (investitii) in completarea surselor proprii in lei si valuta- se acorda in completarea surselor proprii, a surselor din bugetul de stat si/sau bugetele locale si din fondurile speciale, necesare acoperirii cheltuielilor prevazute in proiectele de investitii aprobate Credite pentru cumpararea de actiuni si active in leise incadreaza in sfera investitiilor financiare in
70

valori mobiliare, ordinare sau preferentiale, emise de societatea comerciala la care statul sau o autorizatie a administratiei publice locale este actionar, indiferent de numarul actiunilor pe care le detine Credite promotori in lei- se acorda de banca persoanelor juridice specializate si autorizate in constructia si vanzarea de locuinte, in scopul facilitarii construirii de locuinte Credite ipotecare in lei- se pot acorda clientilor bancii persoane juridice romane, care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala, precum si persoane juridice romane care doresc sa construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor Credite pentru activitatea de leasing in lei si valutaleasingul reprezinta o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobile sau mobile de catre societati financiare specializate, care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru desfasurarea acestei activitati, catre agenti economici care, in general, nu dispun de suficiente fonduri proprii sau imprumutate pentru a-si achizitiona astfel de bunuri cu plata integrala, sau nu doresc sa-si achizitioneze aceste bunuri intrucat le sunt necesare numai pentru perioade scurte de timp Credite de forfetare in valuta- forfetarea este operatiunea prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele in valuta rezultate dintrun contract de vanzare-cumparare pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar, unei societati bancare sau institutii financiare specializate, contra unui cost de forfetare, inainte de ajungerea acestora la scadenta dar nu cu mai putin de 30 de zile inainte de termen.

71

72

Analiza criteriilor luate in considerare in decizia de creditare pentru o categorie de credite

In intreaga activitate de creditare, banca se va obliga sa respecte intocmai prevederile Legii bancare nr.58/1998, Legii nr.101/1998 privind statutul BNR, a normelor, instructiunilor si regulamentelor emise de BNR in calitatea sa de banca centrala cu atributii de reglementare in domeniile monetar, de credit, valutar si de plati precum si propriile norme si instructiuni de lucru. Operatiunile de aprobare si acordare a creditelor au la baza prudenta bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate a bancii. Conform prevederilor Legii bancare nr.58/1998, la acordarea creditelor bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate si toate operatiunile de credit si de garantie ale societatilor bancare vor trebui

73

consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii. Activitatea de creditare se bazeaza, in primul rand, pe analiza viabilitatii si realismului afacerilor in vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditati ca principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzii. Determinarea capacitatii de plata a clientilor se face prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor, atat din perioadele expirate cat si din cele prognozate (viitoare). Acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca, deoarece prin extinderea si diversificarea portofoliului de credite, poate obtine profit suplimentar, cat si pentru clienti, care pe seama creditelor pot sa-si dezvolte afacerile, sa obtina profit si, pe aceasta baza, sa ramburseze imprumuturile si sa-si achite dobanzile. Analiza si acordarea creditelor trebuie sa aiba in vedere influenta factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienti, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte nepravazute asupra desfasurarii afacerilor si rambursarii creditelor. Banca are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar imprumutatul sa puna la dispozitie toate documentele si actele din care sa rezulte natura activitatilor desfasurate, credibilitatea, situatia patrimoniala, rezultatele economicofinanciare, capacitatea manageriala si orice alte documente si date care sa permita evaluarea potentialului economic, organizatoric si financiar al clentului. Creditele si scrisorile de garantie solicitate, indiferent de suma sau perioada de rambursare, respectiv de valabilitate, se acorda pentru destinatia stabilita prin contracte, aceasta fiind obligatorie pentru imprumutati. Utilizarea creditului aprobat pentru o alta destinatie decat cea stabilita, da dreptul bancii sa intrerupa creditarea si sa retraga umprumutul acordat. La creditele acordate si scrisorile de garantie eliberate, banca percepe dobanzi si comisioane ale caror niveluri de baza se avizeaza de Comitetul de directie si se aproba de Consiliul de Administratie al bancii precum si penalitati stabilite conform prevederilor legale in vigoare, in cadrul nerambursarii la scadenta a creditelor si neachitarii dobanzilor datorate. Creditele trebuie sa fie in toate cazurile garantate, iar volumul minim al garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutatului catre banca, formata din credite si dobanzi. In conformitate cu clauzele contractului de credit, banca are dreptul sa verifice la clientii sai existenta permanenta si integritatea garantiilor asiguratorii pe toata perioada creditarii, respectarea conditiilor in care s-a
74

realizat creditul, modul cum acesta este utilizat, iar in cazul in care se constata incalcarea prevederilor contractuale, sa retraga creditele inainte de scadenta stabilita sau, in lipsa de disponibilitati, sa le treaca la credite, restante si/sau indoielnice si sa urmareasca rambursarea acestora in ordinea stabilita de lege. Creditele, valorile de recuperat, creantele comerciale, precum si dobanzile aferente acestora, nerambursate, respectiv neincasate la scadenta, sunt considerate creante restante si, respectiv, dobanzi restante. Creditele, valorile de recuperat, creantele comerciale, creantele restante, precum si dobanzile aferente, trecute in litigiu, sunt considerate creante indoielnice si, respectiv, dobanzi indoielnice. Se considera trecute in litigiu, creditele, valorile de recuperat, creantele comerciale, creantele restante precum si dobanzile aferente, ce fac obiectul unei cereri inregistrate la instanta de judecata pentru obtinerea unui titlu, executarea silita a debitorului, lichidarea judiciara a acestuia precum si orice alte cereri, privind recuperarea creantelor bancii din credite si dobanzi, cu esceptia fazei de notificare. Dobanzile de primit (neajunse la scadenta), calculate de la data punerii la dispozitia clientilor a fondurilor si pana la scadenta sunt considerate creante atasate. Pe toata durata creditarii, agentii economici beneficiari de credite au obligatia sa puna la dispozitia bancii un exemplar din bilantul contabil, situatiile contabile periodice si orice alte documente solicitate de banca. Aceasta obligatie va fi prevazuta ca o clauza distincta in contractul de credite. Creditele se acorda la cererea clientilor bancii care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: Sunt constituite conform legii si poseda capital social varsat potrivit statutului (actului constitutiv) Desfasoara activitati legale si eficiente potrivit statutului de functionare (actului constitutiv) avand un nivel corespunzator al indicatorilor de bonitate Din analiza fluxurilor de lichiditati, care urmeaza sa fie cesionate bancii, rezulta ca exista posibilitati reale de rambursare la scadenta a ratelor din credit si plata dobanzilor aferente Prezinta garantii pentru utilizarea cu eficienta a imprumutului, rambursarea integrala la scadenta a creditului si achitarea dobanzilor aferente sub forma garantiilor reale, a celor personale, garantiilor de

75

companie, in cazul firmelor multifunctionale de prim rang sau a planului de afaceri Valoarea garantiilor acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor solicitate si a dobanzilor aferente, calculate pe intreaga perioada de creditare Isi deruleaza activitatea prin conturi deschise la unitatile teritoriale ale bancii Accepta clauzele din contractul de credite Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decat in cazuri justificate, determinate de constatarea furnizarii de catre client a unor date nereale si numai dupa expirarea unui termen de preaviz de minimum 5 zile calendaristice, care va fi comunicat in scris acestuia. Banca poate intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea de catre client a unui credit aprobat, in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de credit sau in cazul in care situatia economica si financiara a acestuia nu mai asigura conditii de garantie si rambursare. Banca poate solicita imprumutatilor daune reparatorii in cazul retragerii creditului ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale. Rambursarea anticipata a oricaror sume datorate in cadrul creditului, se poate efectua numai cu acordul prealabil al bancii. Intre incasarea ratelor din credite la scadenta si a dobanzilor la termenele stabilite, prioritate are incasarea dobanzilor, daca prin acte bilaterale incheiate intre banca si imprumutat nu s-a convenit altfel. In conformitate cu prevederile art.56 din Legea bancara nr.58/1998, contractele de credit, precum si cele de garantii reale si personale sau alte documente contractuale, constituie titluri executorii. La data investirii cu formula executorie de catre instantele judecatoresti a contractelor de credit, intreaga datorie a debitorului (creditele si dobanzile aferente) va fi inregistrata in afara bilantului, iar banca va calcula, in continuare, dobanzi (creante atasate) si se va urmari pana la recuperarea sa integrala sau pana la epuizarea posibilitatilor legale de recuperare. In vederea administrarii riscului si acoperirii eventualelor pierderi din credite si dobanzi, banca constituie rezerva generala pentru riscul de credit si provizioane specifice de risc pentru credite si dobanzi, potrivit legii. Pentru creditele si dobanzile aferente trecute in afara bilantului nu se vor mai calcula provizioane specifice de risc si nici rezerva generala pentru riscul de credite, intrucat ele nu mai figureaza in expunerea bruta si neta a bancii.
76

Stabilirea volumului creditelor se efectueaza luandu-se in calcul preturile stocurilor, cheltuielilor si celorlalte active, dupa cum urmeaza: Materiile prime si materialele, ambalajele, combustibilul, obiecte de inventar la pretul de cumparare, inclusiv TVA, la care se adauga alte efective de transport-aprovizionare, taxele si comisioanele Cheltuieli de productie neterminata si semifabricatele destinate consumului propriu, la costurile efective, care nu pot fi mai mari decat cele programate prin bugetul de venituri si cheltuieli Semifabricatele destinate vanzarii si produsele finite la costurile efective care nu pot fi mai mari decat cele programate. La stabilirea pretului de creditare se vor avea in vedere si ambalajele care nu intra in costul produsului, precum si alte cheltuieli determinate de executarea unor lucrari sau operatii stabilite prin comenzi si contracte, si care se recupereaza din preturile obtinute Marfurile cumparate in vederea revanzarii, la pretul legal de cumparare, inclusiv TVA, la care se adauga cheltuielile efectuate, aferente stocurilor Cheltuieli aferente productiei agricole se crediteaza pe baza baremurilor (devizelor) de cheltuielile stabilite in acest scop. Procesul de atragere a resurselor temporar disponibile din economie si plasarea acestora sub forma de credite, se realizeaza pe baza prevederilor planului de credite si a resurselor de acoperire ale acestora, elaborat de banca. Sursele de date si informatii utilizate in procesul de fundamentare si elaborare a planurilor de credite sunt: Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu Date sectoriale si informatii furnizate de Institutul National de Statistica si Studii Economice Programele economice prioritare la nivel macroeconomic Cerintele economiei nationale Strategia de dezvoltare si planul de afaceri al bancii pe termen mediu Politica proprie a bancii in domeniul alocarii resurselor si creditelor Propunerile sucursalelor judetene Alte surse de date la nivel local La elaborarea prognozelor de date se va tine seama de:

77

 Analiza realizarilor planului de credite din perioadele anterioare (executie), de regula pe 3 ani anteriori Evolutia si tendinta unor indicatori specifici la nivel macroeconomic si judetean ce caracterizeaza economia reala (PIB, productia industriala, productia agricola, vanzarea de marfuri cu amanuntul, exportul, importul, starea balantei comerciale si de plati), cat si a unor indicatori ai politicii monetare (evolutia preturilor, inflatia, dobanda, masa monetara cu componentele sale de baza, rata de schimb a monedei nationale fata de principalele valute) Evolutia si tendinta unor indicatori ai bancii referitor la situatia economico-financiara a clientilor deserviti (productie, desfacere, stocuri, profit) cat si a unor indicatori proprii ai bancii referitor la nivelul creditelor si resurselor, maturitatea acestora, asigurarea cresterii creditelor pe seama resurselor atrase de la clientela, creditele restante si dobanzile neincasate, calitatea potrofoliului de imprumuturi, solvabilitatea si lichiditatea bancii, nivelul provizioanelor Pe baza nivelurilor orientative de plan si a analizei si sintezei informatiilor rezultate din sursele de date anterioare, atat pe plan central dar si la nivel local, compartimentele de coordonare din sucursalele judetene elaboreaza proiectul programului de credite la nivel de sucursala judeteana pe anul urmator cu defalcare pe trimestre, conform modelului din anexa 1a (pentru lei) si anexa 1b (pentru valuta). In proiectele planurilor de credite, sucursalele judetene ale bancii vor include volumul total de credite in lei si, separat, valuta in echivalent USD si al resurselor de acoperire ale acestora, pe termen scurt, mediu si lung pentru toti clientii bancii, indiferent de forma de organizare si natura capitalului social. Sucursalele judetene vor analiza si fundamenta cresterea sau diminuarea volumului creditelor in anul de plan fata de nivelul realizat (preliminat) pe anul in curs, atat in lei cat si in valuta si acoperirea cu resurse de creditare corespunzatoare a acestora. Pentru diminuarea riscului de lichiditate la intocmirea proiectului de credite se va avea in vedere asigurarea corelarii creditelor cu resursele de acoperire ale acestora, atat din punct de vedere al structurii cat si al maturitatii lor. Proiectul planului de credite si al resurselor de acoperire ale acestora pe ansamblul bancii pentru anul urmator cu defalcare pe trimestre se supune analizei si avizului Comitetului de administrare a activelor si pasivelor, Comitetului de directie, precum si aprobarii Consiliului de Administratie al bancii pana la finele lunii decembrie a anului in curs. Dupa aprobarea de
78

catre organele competente a planului de credite cu defalcare pe trimestre, Directia Politici de Credite si Recuperare Creante Extrabilantiere repartizeaza nivelul creditelor pe sucursale judetene. Alocarea plafoanelor de credite pe sucursale judetene se face diferentiat pe baza urmatoarelor criterii valorice: situatia creditelor restante fata de totalul portofoliului pe sucursala judeteana; situatia dobanzilor neincasate in termen in raport cu totalul dobanzilor calculate; calitatea potrofoliului de imprumuturi si ratingul creditelor la nivel de sucursala judeteana; gradul de aprovizionare; nivelul creantelor bancii trecute in afara bilantului contabil; gradul de acoperire a plasamentelor cu resurse colectate pe plan local. In cursul trimestrului, la solicitarea sucursalelor judetene, Directia Politici de Credite si Recuperare Creante Extrabilantiere poate aproba, din rezerva de plan retinuta la nivelul Centralei bancii, plafoane intratrimestriale, valabile pe perioade scurte de timp pentru satisfacerea solicitarilor urgente ale clientilor bancii, care nu au putut fi acoperite din rezerva de plan de credite in profil teritorial. Trimestrial, pana la data de 10 a ultimei luni din trimestrul in curs, sucursalele judetene vor reanaliza prevederile din planul de credite initial si in functie de realizarile preliminate pe trimestrul in curs si factorii noi aparuti in perioada scursa de la data elaborarii si aprobarii planului anual pana la data analizei, vor face propuneri de adaptare a prevederilor de plan de credite pentru trimestrul urmator. Dupa aprobarea de catre organele competente a planului de credite, trimestrial, Directia Politici de Credite si Recuperare Creante Extrabilantiere defalca nivelul creditelor pe sucursale judetene si transmite acestora comunicari de plafoane. Activitatea de creditare se bazeaza pe viabilitatea planului de afaceri prezentat bancii si pe capacitatea imprumutatilor de a genera venituri si, respectiv, lichiditati, care constituie principala garantie si sursa de rambursare a creditelor si de plata a dobanzilor, cu conditia ca fluxul de lichiditati (cash-flow) al agentilor economici imprumutati sa fie cesionat bancii si sa se deruleze prin conturile deschise la aceasta. In raporturile sale cu debitorul, creditorul este expus unor riscuri care impun luarea unor masuri pentru garantarea creantei. Dupa natura lor, garantiile pot fi: Reale Personale Garantiile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin afectarea unui bun al debitorului in vederea asigurarii executarii obligatiei asumate. Garantiile reale confera creditorului garantat:
79

Dreptul de preferinta in temeiul caruia, in cadrul executarii silite, din valoarea bunului respectiv se va asigura mai intai satisfacerea integrala a creditorului garantat si numai ceea ce prisoseste va servi satisfacerii pretentiilor celorlalti creditori Dreptul de urmarire, in temeiul caruia creditorul va putea urmari bunul in mainile oricui s-ar afla, in masura necesara satisfacerii creantei garantate. Garantiile reale sunt: Garantii reale mobiliare (gajul propriu-zis): cu deposedarea debitorului de bunul afectat drept garantie, fara deposedarea debitorului de bunul afectat drept garantie Garantii reale imobiliare (ipoteca) Garantiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin care una sau mai multe persoane se angajeaza printr-un contract accesoriu incheiat cu creditorul, sa plateasca acestuia datoria debitorului in cazul in care acesta nu o va plati el insusi. Formele de garantii personale aplicabile conform reglementarilor in legislatia romana sunt: o Fidejusiunea (cautiunea), reglementata de art.1652 din Codul civil o Garantiile prezentate sub forma de scrisoare de garantie emisa de banci, institutii financiare si de asigurari si autoritati administrative (ministere), companii inter(nationale) ce au aceasta competenta o Garantiile personale reglementate de legi speciale, dar care se intemeiaza pe ideea de fidejusiune Pentru aplicarea permanenta a prudentei bancare, ca principiu fundamental ce caracterizeaza activitatea bancii, unitatile bancare teritoriale vor accepta, in functie de situatia concreta a fiecarui solicitant de credite, constituirea uneia sau mai multor garantii (mix de garantii) dintre cele prezente: Garantii neconditionate de la Guvernul Romaniei Garantii bancare Depozitul bancar Contractul de asigurare pentru neplata ratelor de credit si a dobanzilor aferente Cesiunea de creanta (desi nu face parte din categoria garantiilor reale sau personale pentru ca e un mijloc de transmitere a obligatiilor, se constituie pentru garantarea propriu-zisa a creditelor acordate de banca si a dobanzilor aferente) Ipoteca
80

 Contractele de garantii reale mobiliare, reglementate de legea nr.99/1999 Fidejusiunea (cautiunea) Garantia de firma (companie) Planul de afaceri Alte garantii Pentru a fi acceptate de banca, garantiile trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: Existenta pietelor de desfacere sau de potentiali cumparatori pentru bunurile propuse drept garantie Sa poata fi transformate rapid in lichiditati Sa fie materializate sub forma unui titlu, in scris autentic Bunurile sa fie in circuitul civil, sa se afle in proprietatea solicitantului sau a girantului si sa nu fie afectate de alte creante, decat ale BCR Proprietarul bunurilor sa aiba capacitatea de a le aduce in garantie Bunurile care sunt achizitionate si puse in functiune anterior solicitarii creditului trebuie sa fie in stare corespunzatoare de functionare in exploatare Bunurile achizitionate si inca nepuse in functiune, precum si bunurile care urmeaza a fi procurate si achitate partial din credite sa fie noi si insotite de certificate de calitate si de garantie Bunurile admise in garantie de natura activelor imobilizate corporale trebuie sa indeplineasca conditiile de selectare prevazute in Normele Tehnice ale BCR nr.2/1999 privind evaluarea activelor imobilizate corporale Neindeplinirea acestor criterii si neidentificarea altor garantii conduce la imposibilitatea acordarii creditului solicitat. Banca nu va accepta in garantie bunuri din proprietatea publica apartinand regiilor autonome sau unitatilor administrativ teritoriale care sunt organizate si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale. Creditele, scrisorile de garantie bancara si alte facilitati pe care banca le poate acorda fundatiilor sau altor organizatii non-profit, constituite conform legii, vor fi garantate cu depozite colaterale Pentru a putea beneficia de credite, scrisori de garantie bancara sau alte facilitati, asociatiile de proprietari vor putea prezenta bancii o lista de garantii, in care sa existe in mod obligatoriu:
81

 Depozit colateral pe o parte din fondul de rulment care sa reprezinte cel putin 25% din valoarea creditului solicitat Ipoteca pe una sau mai multe locuinte (apartamente) apartinand membrilor asociatiei de proprietari, in functie de marimea creditului solicitat sau asigurarea impotriva riscului financiar de neplata la o societate de asigurare-reasigurare agreata de banca Constituirea garantiilor se efectueaza avand in vedere ca functiile pe care acestea le indeplinesc sunt urmatoarele: Stimuleaza si asigura respectarea disciplinei contractuale prin executarea in mod corespunzator si la termen a obligatiilor asumate de catre imprumutat Asigura economisirea de lichiditati, in sensul ca imprumutatul dovedeste ca dispune de lichiditati potentiale Asigura securitatea creditului prin faptul ca garantia poate fi valorificata de banca in vederea acoperirii creditului nerestituit si a dobanzilor neachitate de catre debitori In cazul clientilor cu capital privat, a caror activitate depinde de una sau cateva persoane cheie (patron unic sau asociati), banca va solicita acestora ca o garantie suplimentara cesionarea drepturilor de incasat din polita de asigurare mixta pe viata a persoanei cheie de care depinde bunul mers al activitatii. Valoarea politei de asigurare va trebui sa acopere cel putin 10% din suma creditului si a dobanzii aferente. Procedura de verificare, acceptare si constituire a garantiilor pentru creditele ce urmeaza a fi acordate clientilor sai de catre banca sunt prezentate in anexa 42. Activitatea de creditare implica un risc, prin insasi elementul de anticipare pe care se bazeaza decizia de creditare, pentru banca fiind de maxima importanta cunoasterea acestui risc, evaluarea sa cat mai aproape de realitate si acceptarea lui in cunostiinta de cauza. Riscul de credit reprezinta o componenta fundamentala a riscului bancar, a carui gestiune e reglementata unitar, pe baza Legii bancare nr.58/1998, a normelor in vigoare emise de BNR, precum si la nivelul fiecarei societati bancare in parte, conform reglementarilor si procedurilor proprii de management al riscurilor. Activitatea de creditare se desfasoara astfel incat sa raspunda principiului prudentei in procesul de aprobare a solicitarilor de credite si sa asigure controlul si asumarea constienta a tuturor riscurilor care decurg din relatia bancii cu clientii sai.

82

In scopul evaluarii si diminuarii riscului in activitatea de creditare se va avea in vedere: Politici generale de diminuare a riscului de credit (referitor la persoanele fizice si juridice) si privesc: volumul si structura creditului, limitarea accesului la credite a agentilor economici cu datorii restante catre bugetul statului, nivelul unei expuneri mari nu poate depasi 20% din fondurile proprii ale bancii, suma totala a expunerilor maxime nu poate depasi de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale bancii, valoarea totala a imprumuturilor angajate de autoritatile administratiei publice locale nu poate depasi 5% din totalitatea veniturilor estimate a fi incasate de acestea pe durata anului fiscal in care se face imprumutul Politici specifice de diminuare a riscului de credit-se stabileste in functie de evolutia generala a economiei, de orientarile stabilite prin programele de guvernare Politici sectoriale de risc de credit

83

Descrierea procesului de creditare pentru categoria de credite aleasa

1.Credite pe termen scurt Creditele globale de exploatare in lei- functioneaza dupa sistemul revolving si se acorda in limita unui nivel global de credit, care acopera ansamblul nevoilor de exploatare ale clientilor: aprovizionari cu materii prime si materiale, marfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli cu salariul si asimilatele acestora, impozite, taxe si alte cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realizarii si finalizarii productiei de merfuri.

84

Acest tip de credite se acorda prin contul separat de imprumut Credite globale de exploatare pe o perioada de 180 de zile sau de 365 de zile. Perioada de 180 zile sau 365 zile se calculeaza de la data acordarii creditelor si nu corespunde cu semestrul sau anul calendaristic. Nivelul creditelor globale de exploatare se determina pe baza fluxului de lichiditati (cash-flow) si capacitatii de rambursare a clientului, cu respectarea prevederilor. Daca din analiza efectuata cu ocazia revizuirii, rezulta ca sunt indeplinite conditiile avute in vedere la acordarea creditului global de exploatare clientul si-a mentinut indicatorii de performanta iar ratingul de credite este acceptabil pentru banca (cel mult 3), banca va putea mentine sau chiar majora, la cererea agentilor economici, nivelul plafonului de creditare. Pe baza revizuirii creditelor se ajunge la niste concluzii, pe baza carora banca va putea prelungi, prin acte aditionale la contractele de credite incheiate cu beneficiarii, creditele globale de exploatare acordate pe o perioada de 180 de zile cu inca 6 luni, astfel incat sa nu depaseasca 12 luni de la acordarea initiala, cu exceptia creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricatie. Inaintea semnarii actelor aditionale prin care se realizeaza prelungirea pe o noua perioada de 6 luni a creditului global de exploatare, banca va urmari pe langa indeplinirea conditiilor prevazute de norme la aceasta categorie de credite existenta si mentinerea valabilitatii contractului de garantie ori va solicita completarea sau majorarea acestora, dupa caz, astfel incat sa nu existe cazuri de credite acordate fara garantii acoperitoare. Creditele globale de exploatare vor fi garantate cu garantii acoperitoare, fiind obligatorie cesionarea in favoarea bancii a fluxului de lichiditati (cash-flow) derulat prin banca. 2.Credite pe termen mediu si lung Creditele ipotecare in lei- se pot acorda clientilor bancii persoane fizice romane, care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala precum si persoanelor juridice romane care doresc sa construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor. Creditele ipotecare se acorda pe termen de minim 5 ani, prin contul separat de imprumut Credite ipotecare. Pentru obtinerea de credite ipotecare, clientii bancii trebuie sa depuna la banca, pe langa documentatia comuna si urmatoarele: Situatii privind elementele patrimoniale cu care au fost garantate imprumuturile primite de la alti creditori
85

 Extras din actele constitutive privind obiectul de activitate si extras din hotararile organelor statutare din care sa rezulte destinatia creditelor ipotecare Declaratie privind litigiile cu tertii, cu precizarea motivelor stadiului acestora Raport de evaluare a devizului estimativ intocmit de o antrepriza de constructii sau a imobilului ca va fi adus in garantie si care va fi intocmit de un evaluator testat ANEVAR Analiza documentatiei de creditare, aprobarea, acordarea, derularea si rambursarea creditelor ipotecare se face cu respectarea prevederilor stabilite la creditele pentru echipament (investitii). Cu cel putin 10 zile inainte de semnarea contractului de credit ipotecar, banca va face o oferta scrisa catre solicitant, care va cuprinde toate clauzele si termenul de valabilitate al contractului. Contractul de credit va cuprinde pe langa clauzele generale si clauze specifice, cum urmeaza: Calcularea de dobanzi in cazul sumelor neachitate la scadenta, reprezentand rate de credit si/sau dobanda ale caror niveluri vor fi transmise prin instructiuni de lucru separate In termen de 30 de zile de la semnarea contractului de credit ipotecar vor fi semnate contractele de garantie reprezentand ipoteci de gradul intai si privilegii, care sa acopere cel putin 120% din valoarea creditului ipotecar Trageri din creditul ipotecar aprobat vor putea fi admise de banca numai dupa intocmirea contractelor de garantie

86

Documentele specifice si explicatia circuitului lor pentru categoria de credite aleasa

Agentii economici, indiferent de forma de organizare si natura capitalului social, vor prezenta unitatilor teritoriale ale bancii, cererea de deschidere de cont, la care vor anexa in copie actele mentionate in anexa 2. Sefii compartimentelor Conturi si Viramente analizeaza daca documentatia depusa in copie cuprinde toate actele necesare deschiderii contului (in functie de forma de organizare si natura capitalului social) prezentate in anexa 2 si verifica daca acestea sunt conform originalului.

87

In cazul clientilor care solicita transferul conturilor de credite de la alte societati bancare, documentatia va fi analizata si aprobata conform competentelor de aprobare a creditelor, cu exceptia clientilor care inregistreaza credite si dobanzi restante fata de banca de la care isi va transfera conturile de credit sau fata de alte banci, precum si datorii restante fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si alte fonduri speciale, situatie in care se va solicita aprobarea Centralei bancii. In situatia in care unitatea de baza are cont deschis la alta unitate teritoriala a bancii, deschiderea subconturilor de incasari si plati sau, dupa caz, a celor de incasari se face in baza unei cereri de deschidere de subcont depusa de unitatea de baza, cu personalitate juridica, la unitatea bancara ce o deserveste, cu justificarea necesitatii si legalitatii deschiderii acestora. Potrivit art.21 din Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului, comerciantii au obligatia de a inregistra la Registrul Comertului orice modificare privitoare la faptele si mentiunile inregistrate, in termen de 15 zile de la data producerii lor. O copie din cererea de inscriere de mentiuni se va prezenta si unitatii bancare teritoriale in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data eliberarii ei de catre Registrul Comertului. Documentatia privind deschiderea contului sau subcontului, inclusiv cererea aprobata, conventia de cont si cea privind efectuarea operatiunilor de decontare se pastreaza in dosare intocmite pentru fiecare titular de cont, de catre seful contabil sau seful serviciului Conturi si viramente, dupa caz, cu exceptia unui exemplar al fisei cu specimenele de semnaturi, care se preda lucratorului care gestioneaza contul respectiv. Contractul de credit este un act incheiat intre banca si imprumutat prin care se materializeaza acordul de vointa intre cele doua parti. Temeiul juridic al contractului de credit il constituie prevederile art.35-59 din Codul Comercial/1887 coroborate cu prevederile art.942 si urmatorul din Codul Civil/1865, art.56 din Legea bancara nr.58/1998 si statutului bancii. Intrucat toate operatiunile de credit si garantii ale bancilor trebuie consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii, este interzisa acordarea efectiva a vreunei sume din creditul aprobat fara incheierea in prealabil a contractului de credit intre banca si imprumutat. Contractul de credit se intocmeste in minimum tre exemplare, a caror destinatie este urmatoarea: Exemplarul 1 se pastreaza intr-un loc distinct, stabilit de conducerea unitatii bancare, constituind portofoliul de contracte de credite al unitatii bancare respective

88

 Exemplarul 2 se preda imprumutatului care va semna suma de primire pe exemplarul 1 Exemplarul 3 se pastreaza in dosarul de credite al agentilor economici respectivi, pe intreaga perioada de creditare, pana la rambursarea integrala Toate cele trei exemplare ale contractului de credit sunt exemplare originale, avand fiecare in parte aceeasi putere juridica. Obligatia urmaririi si respectarii destinatiei creditelor prevazuta in contract, precum si incadrarea platilor efectuate din credite in plafonul aprobat revine compartimentului de credite. Contractul de credite si actele aditionale la acestea vor fi inregistrate de catre ofiterii de credite in Registrul contractelor de credite si de garantie. Din partea bancii, contractul de credite se semneaza de catre reprezentantii autorizati (director si contabil sef) si se vizeaza pentru legalitate de consilierul juridic al unitatii bancare teritoriale, care acorda efectiv creditul, iar din partea agentilor economici de reprezentanti autorizati ai acestuia. Fiecare afla din contractul de credit, inclusiv anexele la acesta, respectiv acordul de garantie, scrisoarea de garantie bancara, contractul de depozit bancar, contractul de garantie imobiliara, contractul de gaj, contractul de cautiune, declaratia de acceptare, notificarea cesiunii, contractul de cesiune, angajamentul de cedare a incasarilor vor fi semnate si de seful compartimentului de credite al unitatii bancare sau de persoana delegata in acest sens. In situatia in care imprumutatii sunt unitati subordonate fara personalitate juridica din cadrul unor regii autonome, societati nationale sau societati comerciale, si creditele solicitate depasesc competenta stabilita acestora de a angaja credite, acestea vor solicita regiilor autonome, societatilor nationale sau societatilor comerciale carora le sunt subordonate majorarea nivelurilor de competenta. In contractul de credit nu se admit modificari, stersaturi, clauze contractuale care nu fac obiectul contractului respectiv, care pot conduce la interpretari eronate sau la pierderea drepturilor ce decurg din contract. Orice modificare ulterioara a clauzelor unui contract de credit sau unui acord de garantie/contract de credit incheiat se va putea face numai pe baza unui act aditional (anexa 46) Actul aditional se va incheia ori de cate ori cel putin una din clauzele contractului de credit anterior incheiat necesita modificari ca urmare a aparitiei uneia din urmatoarele situatii: Se majoreaza/diminueaza creditul initial aprobat pentru acelasi obiect de creditare

89

 Se modifica datele de acordare a creditului, in cazul creditelor cu trageri in mai multe transe Se modifica durata (scadenta) contractului de credit Se modifica orice alta clauza din contractul de credit Actul aditional se va incheia si el tot in trei exemplare. Contractul de credit inceteaza de drept la expirarea duratei pentru care a fost incheiat, daca imprumutatul a achitat toate obligatiile sale fata de banca, iar in situatia in care se inregistreaza credite si dobanzi restante contractul de credite ramane in vigoare pana la data recuperarii integrale a creantelor bancii. Contractul de credit produce efecte juridice pana la finalizarea ultimului act de recuperare a creditului si dobanzii, inclusiv prin executare silita sau procedura de reorganizare si faliment. Incetarea contractului de credit prin efectul rezilierii are drept consecinta incetarea efectelor contractului pe viitor. Prin urmare, la data declansarii rezilierii, toate sumele viitoare datorate de imprumutat in baza contractului de credit (rate de credit, dobanzi, comisioane) devin scadente. In cazul cand nu sunt indeplinite conditiile din contract pentru punerea la dispozitie a creditului, conducerea unitatii bancii va comunica in scris imprumutatului cauzele neacordarii efective a creditului. Documentatia pe care clientii o prezinta unitatilor bancare teritoriale in vederea obtinerii de credite trebuie sa cuprinda: Cererea de credite semnata de persoanele autorizate sa reprezinte agentul economic solicitant (conform modelului din anexa 23) care cuprinde si descrierea conditiilor creditului Bilantul contabil, raportul de gestiune, contul de Profit si pierdere, incheiate pentru ultimii doi ani, ultimele situatii privind: Rezultatele financiare si Situatia patrimoniului, balanta de verificare incheiata pentru ultima luna Situatia prognozata a platilor si incasarilor (cash-flow) aferente perioadelor pentru care agentii economici solicita imprumutul si bugetul de venituri si cheltuieli intocmit conform precizarilor Ministerului Finantelor Situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditul, care sa cuprinda cantitatile, valorile, cauzele formarii si termenele de valorificare Situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului Proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor
90

 Lista garantiilor propuse bancii pentru garantarea creditului solicitat si evaluarea acestora Planului de afaceri- in cazul agentilor economici cu o cifra de afaceri anuala de peste un milion echivalent USD Orice alte documente necesare, solicitate de banca Documentatia prevazuta mai sus este comuna pentru toate categoriile de credite; la aceasta, agentii economici vor anexa, dupa caz, si alte documente specifice categoriei de credit solicitate. Documentatia care trebuie prezentata la banca pentru eliberarea scrisorilor de garantie bancara este: o Cererea pentru eliberarea de scrisori de garantie bancara o Bilantul contabil, raportul de gestiune, contul de Profit si pierdere, incheiate pentru ultimul an, precum si ultimele situatii privind: Rezultatele financiare, Situatia patrimoniului si balanta de verificare incheiata pentru ultima luna o Situatia prognozata a platilor si incasarilor (cash-flow) aferente perioadei de valabilitate a scrisorii de garantie bancara o Contractele economice care stau la baza afacerii pentru care se solicita scrisoarea de garantie bancara o Descrierea modalitatilor de garantare a scrisorilor de garantie solicitate o Orice alte documente necesare, solicitate de banca In cazul creditelor si/sau a scrisorilor de garantie bancara pentru obtinerea carora solicitantii constituie cu titlu de garantie in favoarea bancii, depozite colaterale, in lei si valuta, documentatia care se depune la banca este urmatoarea: Cererea de credite sau de eliberare a scrisorilor de garantie bancara din care sa rezulte descrierea conditiilor creditului (destinatia si volumul creditului, termenul de rambursare) sau ale eliberarii scrisorii de garantie bancara, modalitatile de garantare Declaratia titularului contului de depozit din care sa rezulte ca in situatia in care clientul nu isi respecta obligatiile asumate prin contractul de credit sau acordul de garantie/contractul de credit, acesta (garantul) imputerniceste banca sa utilizeze sumele constituite in depozitul pentru rambursarea datoriei respective Ultima balanta de verificare si proiectia fluxurilor financiare

91

Documentele prezentate de catre clienti in vederea obtinerii creditelor, cat si cele elaborate ulterior de banca in cursul procesului de acordare, verificare, rambursare, reprezinta continutul dosarului de credite al fiecarui client.

92

CAP.5: Instrumente moderne de plata

93

Tipuri de carduri emise de banca studiata

Cardul BCR Eurocard/ Mastercard Business este un instrument de plata, emis in lei, sub sigla Eurocard/Mastercard, destinat persoanelor juridice ai caror angajati efectueaza, pe teritoriul Romaniei
94

diverse plati in interes de efaceri (hotel, restaurant, transport). Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului din contul de card. Avantajele acestui card sunt: Este un instrument de plata modern, sigur si rapid Elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea, pastrarea in siguranta si transportul acestuia Banca bonifica pentru disponibilitatile din contul de card dobanda aferenta conturilor curente ale persoanelor juridice (in prezent dobanda este de 2% pe an) Acest tip de card se obtine prin prezentarea la banca, unde se completeaza cererea tip de eliberare de card (de catre detinatorul principal si utilizatorii autorizati). Dupa aprobarea cererii se transmite prin ordin de plata suma minima necesara deschiderii contului de card. Cardul BCR Visa Business este un instrument de plata emis in USD, sub sigla Visa International, destinat persoanelor juridice, ai caror angajati se deplaseaza in strainatate, in interes de serviciu; este utilizat pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde este afisata sigla Visa, precum si pentru obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare. Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului din contul de card. Avantajele acestui tip de card sunt: Este un instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe parcursul deplasarilor in strainatate; cardul Visa fiind acceptat de catre comerciantii de pe tot cuprinsul globului Elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea, pastrarea in siguranta si transportul acestuia Banca bonifica la disponibilitatile din contul de card dobanda aferenta conturilor curente in USD (in prezent, 0,5% pe an) Acest tip de card se obtine prin prezentarea la banca unde se completeaza cererea tip de eliberare de card (detinatorul principal si utilizatorii autorizati). Dupa aprobarea cererii se transmite prin ordin de plata suma minima necesara deschiderii contului de card.

95

Cardul BCR Eurocard Mastercard este un instrument de plata emis in lei, sub sigla Eurocard Mastercard, destinat pentru plata de bunuri si servicii oriunde este afisata sigla Eurocard Mastercard EC/MC, precum si pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri. Este un card de credit, tranzactiile putandu-se efectua in limita unui plafon de creditare acordat de catre banca, in urma analizei de bonitate a clientului. Dupa aprobarea cererii de creditare se incheie un contract intre banca si client pe o perioada de 1 an de zile cu posibilitatea prelungirii printr-un act aditional. Odata aprobat creditul, acesta este disponibil timp de 1 an de zile, in limita plafonului, fara a fi necesara intocmirea altei documentatii. Oricine poate deveni posesor al unui card de credit BCR Eurocard Mastercard prin completarea unei cereri tip de emitere de card, la orice unitate a bancii. Cererea pentru eliberarea unui card BCR Eurocard Mastercard trebuie insotita de urmatoarele documente: Act de identitate (original si copie) Adeverinta de salariu sau acte care sa ateste veniturile declarate Acte de proprietate- locuinta, teren, autoturism (original si copie) BCR Visa Clasic International reprezinta un instrument de plata emis in Euro, sub sigla Visa, destinat persoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes personal, pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde este afisata sigla Visa, precum si pentru obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare. Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului din contul de card. Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica in scris clientului si este secret. Avantajele acestui tip de card sunt: Instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe parcursul deplasarilor in strainatate, cardurile emise sub sigla Visa fiind acceptate de catre comerciantii de pe tot cuprinsul globului Dobanda bonificata de banca este cea aferenta conturilor curente in Euro ale persoanelor fizice (in prezent 0,5% pe an)
96

Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa International prin completarea unei cereri tip de emitere de card si dupa aprobarea acesteia in Centrala bancii prin depunerea sumei minime de 1500 Euro, la orice unitate a bancii. Cardul BCR Visa International este un instrument de plata emis in USD, sub sigla Visa, destinat persoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes personal, pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde este afisata sigla Visa, precum si pentru obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare. Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului din contul de card. Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica in scris clientului si este secret. Avantajele acestui tip de card sunt: Instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe parcursul deplasarilor in strainatate, cardurile emise sub sigla Visa fiind acceptate de catre comerciantii de pe tot cuprinsul globului Dobanda bonificata de banca este cea aferenta conturilor curente in USD ale persoanelor fizice (in prezent 0,5% pe an) Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa International prin completarea unei cereri tip de emitere de card si dupa aprobarea acesteia in Centrala bancii prin depunerea sumei minime de 1500 USD, la orice unitate a bancii. Cardul BCR Visa Clasic reprezinta un instrument de plata emis in lei, sub sigla Visa, destinat pentru plata de bunuri si servicii oriunde este afisata sigla Visa, precum si pentru obtinerea de numerar de la ATM-urile tuturor bancilor. Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului din contul de card. Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica in scris clientului si este secret. Avantajele acestui tip de card sunt: Instrument de plata modern, sigur si rapid Dobanda superioara celei bonificate la conturile curente ale persoanelor fizice (3% pe an) Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa Clasic prin completarea unei cereri tip de emitere de card si dupa aprobarea acesteia in Centrala

97

bancii prin depunerea sumei minime de 1.000.000 lei, la orice unitate a bancii. Cardul BCR Visa Electron este un instrument de plata emis in lei, sub sigla Visa International, destinat persoanelor fizice in scopul obtinerii de numerar de la ATM-urile tuturor bancilor precum si pentru plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla Visa. Este un card de debit care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate in limita disponibilului din contul de card. Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN), utilizat pentru autentificarea utilizatorului de card, se comunica in scris si este secret. Banca bonifica o dobanda superioara celei bonificate la conturile curente ale persoanelor fizice (3% pe an). Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa Electron prin completarea unei cereri tip de emitere de card si depunerea sumei minime de 100.000 lei, la orice unitate a bancii. Cardul BCR Maestro un instrument de plata emis in lei, sub sigla Europay International, destinat obtinerii de numerar de la ATM-urile tuturor bancilor precum si pentru plata de bunuri sau servicii este afisata sigla edc/Maestro. Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului din contul de card. Este un card de debit care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate in limita disponibilului din contul de card. Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN), utilizat pentru autentificarea utilizatorului de card, se comunica in scris si este secret. Ca avantaj principal al acestui tip de card este faptul ca banca bonifica o dobanda superioara celei bonificate la conturile curente ale persoanelor fizice (in prezent este de 3% pe an). Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Maestro prin completarea unei cereri tip de emitere de card si depunerea sumei minime de 50.000 lei, la orice unitate a bancii. Cardul BCR Visa Business Electron este un card de credit in lei destinat IMM-urilor. Este un instrument de plata emis in lei sub sigla Visa, destinat pentru: Plata de bunuri si servicii la comercianti care accepta la plata carduri Visa Electron si care au instalate POS Obtinerea de numerar de la ATM-urile care afiseaza sigla Visa Electron
98

Este un card de debit care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate. Tranzactiile se pot efectua in limita unui plafon de creditare acordat de catre banca, in urma analizei de bonitate a clientului; limita maxima a plafonului este de 800.000.000 lei Dupa aprobarea cererii de creditare se incheie un contract intre banca si client pe o perioada de 1 an de zile cu posibilitatea prelungirii printr-un act aditional. Odata aprobat creditul, acesta este disponibil timp de 1 an de zile, in limita plafonului, fara a fi necesara intocmirea altei documentatii. Cererea de deschidere a contului de card de credit BCR Visa Business Electron trebuie insotita de aceleasi documente ca si in cazul creditelor clasice solicitate de persoane juridice. Cardul BCR Eurocard/Mastercard Business reprezinta un instrument de plata emis in valuta (USD), sub sigla Eurocard Mastercard, destinat pentru plata de bunuri si servicii oriunde este afisata sigla Eurocard Mastercard, EC/MC, precum si pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri. Este un card de credit; tranzactiile se pot efectua in limita unui plafon de creditare acordat de catre banca, in urma analizei de bonitate a clientului. Dupa aprobarea cererii de creditare se incheie un contract intre banca si client pe o perioada de 1 an de zile cu posibilitatea prelungirii printr-un act aditional. Odata aprobat creditul, acesta este disponibil timp de 1 an de zile, in limita plafonului, fara a fi necesara intocmirea altei documentatiei. Cererea de deschidere a contului de card de credit BCR Eurocard Mastercard trebuie insotita de aceleasi documente ca si in cazul creditelor clasice solicitate de persoane juridice.

99

Diferentele dintre carti de credit si carti de debit

Cartea de plata este un instrument fara numerar, prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumparate de
100

la comerciantii abilitati sa o accepte sau prin utilizarea careia poate obtine lichiditati (dispune sau retrage numerar in si din contul sau personal) de la banca emitenta. In raport de functiile specifice pe care le indeplinesc exista urmatoarele tipuri de carti de plata: Carti de credit Carti de debit Carti de retragere a numerarului Carti de garantare a cecurilor Carti multifunctionale sau derivate Carti pentru transferul electronic al fondurilor la punctele de vanzare Din punct de vedere al emitentului, cartile de plata se grupeaza astfel: Carti emise de banci (carti bancare) Carti emise de comercianti (carti private) Carti emise de alte institutii sau organizatii Cartile de plata bancare indeplinesc diferite functii, si anume: de identificare, de plata si de credit. In cazul cartii de identificare, intra in relatie doar doi parteneri: detinatorul si banca (emitentul), iar obiectul acestor relatii este contul si soldul care este inscris in el. Daca este o carte de plata sau de credit, sunt prezenti urmatorii participanti: clientul (platitorul), beneficiarul (cel care incaseaza) si gestionarul contului platitorului, respectiv banca emitenta a cartii. In acest caz, clientul platitor foloseste cartea pentru a regla datoria sa fata de comerciant, substituind astfel plata prin cec sau numerar. Pentru achitarea merfurilor achizitionate de la comerciantii acceptanti ai acestui tip de instrument de plata si pentru retragerea de la ghiseele bancii, posesorii cartii de plata procedeaza astfel: prezinta cartea la comerciantul acceptat, completeaza si semneaza documentele care atesta incheierea tranzactiei si primesc un exemplar din documentele respective. Eliberarea cartii de plata presupune deschiderea unui cont analitic in cadrul contului curent, cu aceeasi denumire, care se alimenteaza fie din disponibilul existent in contul curent al clientului, fie pe baza unui credit acordat de catre banca.

101

Avantaje si dezavantaje, emitere si intretinere

102

Instrumentul de plata specific al monedei electronice este cardul. Cu ajutorul lui se pot efectua plati din conturi personale sau se poate retrage (depune) numerar in aceste conturi, utilizandu-se infrastructura platilor electronice. Precursorii cardurilor sunt bonurile valorice utilizate in cadrul programului de credite lansat la New York, conceput in 1946. S-a creat o retea de acceptanti ai bonurilor valorice care depuneau bonurile la banca. Aici avea loc decontarea. In 1951, Franklin National Bank din New York inlocuia bonurile cu o cartela de plastic, care permitea efectuarea de plati catre toti comerciantii din retea. In 1960, Bank of America (in prezent VISA International) a materializat ideea de creditare pe baza cardului plastic. Dupa numai zece ani existau peste 20 de milioane de detinatori de carduri, pana in 1980 cifra ajungand la 73 de milioane, iar in 1991 la 105 milioane. In paralel cu extinderea retelelor de utilizatori si acceptanti, s-au dezvoltat sistemele de decontare interbancara a tranzactiilor prin carduri. In 1966 un grup de 16 banci infiinteaza Asociatia Interbancara de Carduri, redenumita in 1979 Master Card. Si aceasta retea a cunoscut o dezvoltare exponentiala, ca si VISA International: de la 36 de milioane carduri in 1970 la peste 90 de milioane in 1990. In prezent, cardul este cel mai modern si unul dintre cele mai utilizate instrumente de plati si de credit in intreaga lume. Daca in cazul instrumentelor de plata pe suport hartie (cecuri, ordine de plata) decontarea are loc la nivelul caselor de compensatii (in cazul Romaniei la sucursalele BNR), in cazul cardurilor functioneaza sisteme de decontare la nivel international. Aceste sisteme sunt patronate de marile corporatii de carduri la care sunt afiliate banci din intreaga lume. De exemplu, in sistemul VISA International exista peste 20.000 de banci membre. Sistemul VISA are in fiecare tara centre de procesare-autorizare (in Romania- Romcard) prin intermediul carora tranzactiile sunt transmise electronic la Londra. In tara noastra acest sistem de decontare interbancara a cardurilor in lei a devenit operational din iulie 1997. Anul 2000 marcheaza esential extinderea folosirii cardurilor in tara noastra. Cardul reprezinta un succes al banking-ului modern. El este un instrument integrat de acces la cele mai diversificate servicii bancare informatizate. Trasaturile cardului: Este un instrument bancar multifunctional, imbinand caracteristicile unor instrumente de economisire, de credit si de plata. Disponibilitatile din contul de carduri pot fi mobilizate

103

prin actul platii, indiferent daca provin din resursele proprii ale titularului sau dintr-o linie de credit negociata cu banca Este un instrument personalizat. Fiecare titular de cont are propriul card, cu care poate avea acces la aproape toate serviciile bancare Este un instrument de credit/plata universal, care poate fi utilizat pentru efectuarea succesiva a unor operatiuni nelimitate din punct de vedere numeric, spre deosebire de cec- instrument obiectivizat, folosit pentru o singura operatiune In varianta cardului cu memorie, instrumentul ofera informatiile necesare pentru efectuarea platii si prezinta capacitati de stocare a datelor cu privire la tranzactii In sistemele performante, efectuarea platii prin card reprezinta impulsul initial al declansarii unei intregi serii de operatiuni si participanti: clienti, comercianti, banci, centre de autorizare, centre de decontare nationale si internationale, legate intre ele prin retele informatice si de telecomunicatii ce au inlocuit treptat circuitele clasice ale instrumentelor de decontare pe suport hartie. Dezvoltarea sistemelor de plati electronice si a moneticii are profunde implicatii psiho-sociale, influenteaza strategiile de marketing ale bancilor, intreprinzatorilor si comerciantilor, antrenand practic intreaga societate, ansamblul economiei. Continutul si tehnicile decontarilor vor trebui sa reflecte procesul integrarii economice si monetare europene, instituirea monedei comune euro, evolutia in directia accentuarii globalizarii economiei mondiale, accelerarea platilor prin Internet, ca si implicatiile deosebite pe care le poate aduce deplinul anonimat in detinerea si cheltuirea banilor. Experienta atesta insa ca decontarile evolueaza nu atat in functie de conditiile si calitatea gestiunii agentilor economici, de rezultatele economici, de rezultatele financiare ale acesteia sau de tipul de reglare a economiei. Raspandirea automatelor bancare are un impact puternic asupra activitatii bancilor, determinand numeroase modificari de ordin social si psihologic. Bancile pierd contactul cu clientii, ceea ce le va obliga sa gaseasca alte metode de marketing in vederea atragerii clientelei. Luarea deciziei de catre banca este ingreunata pentru ca are loc o pauperizare a surselor de informare. Pe de alta parte, deciziile bancii pot dobandi o doza de obiectivitate mai ridicata. O modificare semnificativa cunoaste structura personalului si calificarea acestuia. Salariatii specializati in operatiuni de ghiseu se vor reduce numeric, in schimb bancile vor trebui sa-si asigure
104

serviciile unui personal tehnic de intretinere si exploatare a aparatelor si retelelor informatice. Asa cum automatele bancare pun in legatura directa clientul si banca, terminalele instalate la punctele de vanzare asigura conectarea intre comercianti si banca, respectiv centrul de autorizare. Cardul clientului este introdus in nisa aparatului, se tasteaza parola si suma de plata, iar terminalul are posibilitatea de a autoriza electronic tranzactia, de a stoca informatia si- eventual- de a transmite datele la banca unde are loc decontarea in timp real. In raport de functiunile pe care le pot indeplini, terminalele la punctele de vanzari (TPV) pot fi de doua categorii: Terminale off- line- neconectate cu calculatorul bancii si care pot reclama obtinerea autorizarii de plata telefonic Terminale on- line- conectate direct cu banca, respectiv cu centrul de autorizare, ceea ce permite indeplinirea automata a functiunilor de autorizare, transmitere de date si creditarea contului comerciantului. Solicitarea telefonica a autorizatiei este complet exclusa, iar decontarea tranzactiei se efectueaza in timp real, imediat dupa inregistrarea ei la punctul de vanzare Banca la domiciliu este un serviciu bancar ce permite clientilor sa ordone bancilor direct de la domiciliu efectuarea unor operatiuni, prin intermediul retelelor informatice si de telecomunicatii. Problema principala cu care se confrunta bancile rezida in securitatea sistemului, avand in vedere posibilitatea producerii fraudelor; stabilirea identitatii ordonatorului nu prezinta un grad ridicat de certitudine. Accesul la sistem este conditionat de parole, numere de cod si carduri speciale. Serviciile de electronic banking asigura accesul clientilor la servicii precum: plati interne, plati internationale, gestiunea trezoreriei, acreditive documentare si garantii bancare, informatii despre situatia conturilor. Dezvoltarea infrastructurii video si de telecomunicatii precum si cresterea parcului de terminale favorizeaza extinderea sistemului videotext, ce prezinta caracteristici calitativ superioare.

105