Ministerul Educaiei din Republica Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Sociologie i Asisten social Specialitatea Sociologie

Calitatea vieii jurnalitilor n Republica Moldova

A efectuat: Diana Jalb Studenta anului III, grupa I, sociologie A verificat: Cristei Aliona Lector univeristar

Chiinu 2011

Calitatea vietii jurnalistilor din Republica Moldova

Introducere Difinitia domeniului studiat Potrivit lui K. Nordenstreng, in Protocolul Jurnalistilor, semnat 1981 in Franta, jurnalistul este orice persoana, indiferent de nationalitate, care are un serviciu platit si regulat de editor,reporter,fotograf, cameraman sau tehnician in presa scrisa, radio, teleziune, care isi exercita profesiunea in acord cu principiile etice si cu normele silite de profesie; activitatea sa profesionala consta in cautarea, primirea sau distribuirea informatiilor, opiniilor, ideilor, studiilor sau comentariilor pentru publicatiile periodice, agentii de presa, sercii de radio-teleziune sau stiri filmate, deci in analiza, persoana care contribuie prin tehnicile mass-media la informarea populatiei scrierea si editarea unor materiale care in general, prezinta si interpreteaza evenimente curente; Conform Codului Muncii RM art. 761, al. 2, acesta defineste jurnalistul ca o persoana a carei principala ocupatie, efectuata regulat si remunerat, consta in exercitiul profesiunii sale pentru un cotidan sau alta publicatie ori agentie de presa si care obtine majoritatea veniturilor sale din aceasta activitate. Date statistice n Republica Moldova sunt foarte multe publicaii, televiziuni i posturi de radio. n Republica Moldova este foarte mult media i foarte puin jurnalism. Conform portalului de stiri UNIMEDIA jurnalistii afirm c sunt neprotejai i mereu supui persecutrilor din partea justiiei. Asociaia Juritii pentru drepturile omului le promite susinere juridic jurnalistilor RM i i ndeamn s persevereze n descoperirea adevrului din aceasta cauza unicul sondaj de pe site-ul Consiliului de Pres din Republica Moldova sugereaza ca jurnalistii din R. Moldova nu respecta normele etice. Rezultatele sondajului, 80.5% vs. 19.5%, denota proportiile reale ale crizei etice a jurnalismului moldovenesc. Altfel spus, 80% de jurnalisti NU respecta normele etice din cauza presiunilor externe la care sunt supusi. Un studiu elaborat de consiliul International pentru Cecetare si Schimb (IREX) si facut public in anul 2008 plasa, RM, pe locul 16 intr-un clasament privind situatia presei in 20 de state din sud-estul Europei . Studiul indica degradarea principalelor indici de evaluare a situatiei presei : libertatea de expresie , standardele de calitate a jurnalismului, pluraliateta surselor de stiri, capacitatea de sustinere a jurnalistilor din partea guvernului. Scopul si obiectivele

Mi-am propus sa analizez calitatea vietii jurnalistilor in RM, modul in care condiioneaz i aduc la cunotina populatiei masa evenimentelor ce se produc in cadrul societatii mai ales n condiiile societii de azi cnd devine posibil satisfacerea plenar a nevoilor de cunotere i informare, s determin care sunt punctele tari i slabe ale acestei profesiuni in cadrul RM sau mai bine zis, confruntarile intilnite si care ar fi caile de remediere i mbuntire a situatiei in care se afla la moment.Obiectivele sunt de a analiza sursele de date, studiile care s-au realizat in domeniul dat si care confera o imagine comprehensibila asupra calitatii vietii jurnalistilor in RM avind ca dimensiuni venitul, securiatea profesionala, relatiile profesionale, atitudinea proprie fata de activitatea exrcitata, atitudinea societatii fata de acest tip de profesiune, si timpul liber. Ipoteze Pe masura ce se va dezvolta numarul institutiilor media in RM, cu atit mai lesne va avea loc incadrarea in cimpul profesional al jurnalistilor. Cu cit se vor mari remuneratiile si ajutorul din partea statului pentru jurnalisti, cu atit mai mult se va resimti o ameliorare a calitatii vietii jurnalistilor. Daca in continuare lucrurile vor progresa spre ingradirea accesului la evenimente, si restrictiei libertatii de exprimare, atunci jurnalistii vor percepe mai accentuat atacul asupra securitatii personale (prin hartuiri, intimidari, dosare penale, ect.) Operationalizarea Schema de operationalizare

Dimensiuni Venitul Securitate profesionala

Relatiile profesionale

Respectarea conditiilor profesionale

Indicatori Posibilitatea angajarii, salariul, satisfactia fata de salariu, sprijinul statului Abuzare, ingradire a informatiilor, riscuri, presiuni, hartuiri, arestari, dosare penale, judecati, evaluarea proprie a starii de securitate, atitudinea societatii fata de jurnalisti. Tipul de relatii profesionale, fregventa interrelationarii dintre diferite grupuri media, concurenta, cooperare. Libertatea de exprimare, transparenta, pluralitatea surselor de stiri, respectarea

codului deontologic, coruptie,liberatea presei Atitudinea societatii fata de Ingradirea accesului la jurnalisti evenimente, deschidere si transparenta in raport cu jurnalistii, libertatea presei,aprobarea difuzarii informatiilor, respectarea drepturilor jurnalistilor, aprecierea proprie. Timpul liber Activitati, hobby, costul acestor ocupatii, realizarea unor altor munci in afara de jurnalism. Chestionarul
D1 In opinia Dvs, in RM, exista sanse optime sa profesezi in domeniul jurnalismului? 1)Da 2)Nu 3)Nu stiu D2 Ati resimtit implicari directe din partea statului pentru ameliorarea situatiei jurnalistilor la momentul actual? 1) Intr-o mare masura 2) Intr-o mica masura 3) Deloc 4) Nu stiu D3 Considerati dvs, ca implicarea statului in vederea marirei remuneratiilor jurnalistilor ar contribui nemijlocit la ridicarea calitatii vietii jurnalistilor? 1) Da 2) Nu 3) Nu stiu D4 Pe o scala de la 0 la 10 determinati gradul dvs de satisfactie privitor la venitul care il aveti din cariera jurnalistica 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

D5 Cu care probleme din sirul urmator V-ati confruntat personal in exercitarea profesiei de jurnalist: 1)abuzare 2)presiune 3)hartuire 4)dosare penale 5)judecata 6) nu m-am confruntat D6 Cunoasteti astfel de cazuri printre colegii dvs jurnalisti? 1) Da 2) Nu 3) Nu stiu D7 Cum caracterizati relatiile sociale dintre jurnalisti? 1) Relatii de solidaritate 2) Ostilitate 3) Concurenta 4) Indiferenta 5) Cooperare 6) Nu stiu D8 Cit de des interactionati cu jurnalistii care apartin altor institutii media ? 1)foarte des 2)des 3)foarte rar 4) rar 5)niciodata 6) uneori

7) nu stiu D9 Daca ne referim la respectare codului deontologic al jurnalistilor, in opinia Dvs la ce nivel este respectat acest cod in conditiile RM? 1) Nivel inalt 2) Nivel mediu 3) Nivel mic 4) Nu stiu D10 Datorita carui fenomen este datorat acest lucru?

D 11 In RM dupa parerea dvs este respectata liberatea presei si libertatea de exprimare a jurnalistilor? 1) Da 2) Nu 3) Nu stiu D12 In RM Guvernul manifesta deschidere si transparenta in raport cu jurnalistii? 1) Mereu 2) De cele mai multe ori 3) Rar 4) Uneori 5) Nu stiu D13 In ultima jumatate de an vi s-a ingradit accesul din partea guvernarii la unele evenimente sociale? 1) Da 2) Nu 3) Refuz D14 Practicati jurnalismul ca unica sursa de venit? 1) Da

2) Nu 3) Refuz Date socio - demografice Sexul respondentului 1) Masculin 2) Feminin Virsta (nr de ani impliniti)

Starea civila 1) Necasatorit 2) Casatorit 3) Divortat 4) Concubinaj

Va rog incadrati venitul dvs. In una din urmatoarele categorii

1) 800-1500lei 2) 1500-2500lei 3) 2500-3500lei 4) 3500-5000 lei

VA MULTUMESC !

Actiuni
Situatia mass-media din RM este marcata de discrepanta dintre libertatile si drepturile garantate de Constitutie si respectarea acestora in realitate. Aplicarea principiilor libertatii presei, libertatii de exprimare si pluralismului, in corespundere cu obiectivele de integrare europeana, este compromisa de reflexele autoritariste, de tendinta guvernantilor de a tine mass-media sub control, de a le folosi ca instrument in lupta politica cu opozitia, in acestei conditii ar trebui constituite un sir de masuri capabile sa instaureze si sa asigure accesibiliatatea jurnalistilor la diferite evenimente de importanta

sociala, deschidere si transparenta in raport cu jurnalistii, aprobarea difuzarii informatiilor; Reinfiintarea gazetelor raionale de catre administratiile publice locale ar fi un punct forte in incadrarea noilor specialisti in cimpul mass-media informational, dar si remunerarea acestora conform standardelor internationale ar ridica potentialul jurnalismului moldovenesc si calitatea vietii acestora. Aplicarea legilor in vigoare care ar contribui la crearea unui climat economic favorabil dezvoltarii mass-media ca afacere.(politici) Mass-media in RM este o putere, acest lucru nu mai este contestat de nimeni. ntrebarea este cum este folosit aceast putere, n ce scopuri si cum sunt tratati jurnalistii in conditiile unei ari democratice cu presa liber. Fr a face observaie cuiva, jurnalistii care i fac corect meseria pot fi numrai pe deget i din aceast cauza mass-media moldoveneasc este divizat i pe alocuri neprofesionist. Sunt sigur ns c cu timpul lucrurile se vor schimba, iar presa moldoveneasc va ajunge acolo unde i este locul, adic va deveni n sensul direct al cuvntului, a patra putere n stat.