Marea Evanghelie a lui Ioan vol. 2
1
Marea Evanghelie a lui Ioan (vol. 2)
(Din 10)(Vezi Vol.1 pe:
Capitolul 1
Despre pedepsirea r
ăufăcătorilor
1. Comorile din grota lui Kisjonah au fost aduse seara t
ârziu. Pe lângă mult aur şi
argint, era
şi o
mare cantitate de pietre
preţioase atât şlefuite, cât şi neşlefuite. La fiecare trei funţi de diamanteşlefuite şi şapte funţi de diamante neşlefuite corespundeau
tot atâte
a rubine, încă o dată pe atâtea
smaralde,
hiacinte, safire, topaze şi ametiste şi patru funţi
de
perle de măr
imea unor boabe mari de
mazăre. Douăzeci de mii de funţi erau de aur şi de cinci ori
pe atâta erau de argint.2. Când Faustus
a văzut această bogăţie uriaşă, şi
-a împreunat mâin
ile deasupra capului şi a
spus:
“
O, Doamne! Ca fiu al unuia dintre cei mai boga
ţi
patricieni, mi-a fost dat
să văd mari bogăţii
ale acestui
pământ, dar ceva asemănător cu ce este aici nu am mai văzut niciodată!
Îi într
ece pe toţi
faraonii şi întrece
ceea ce se zice în legenda lui Krosus, care nu mai
ştia ce să facă în cele din urmă c
u
atâta bogăţie şi
care
ş
i-ar fi construit
un palat din aur dacă cel care l
-a învins nu i l-ar fi luat.3. Acum spune-mi Tu, Doamne, Tu, celui c
ăruia
toate lucrurile îi sunt cunoscute, spune-mimie,
păcătosului, cum s
-
a putut ca aceşti slujitori
ai lui
Satana să strângă atâtea comori?
Într-un modcinstit
nu cred că au făcut
-
o şi
nici într-un timp scurt! Deci, cum a fost posibil?
”
4. Eu am spus:
“
Prietene, nu te mai ocupa de asta! Nici m
ăcar nu
merită oboseala de a mai
irosi cuvinte din cauza acestor mize
rii ale Satanei. Poţi fi sigur că nici un ban de aici nu este câştigat
cinstit. Ne-ar lua mult timp pent
ru a înşirui şi a povesti totul
cu de-
amănuntul, p
rin câte mii de fapte
mârşave a adunat toate bogăţ
iile acest neam de vipere, neam
de năpârci, şi cum a
strâns prin jaf asemenea comori.5. Sper c
ă nu te mai îndoieşti că pungaşii aceştia sunt de teapă joasă
; iar de ce sunt mai multdecât
nişte şarlatani, nu este
nevoie să mai afle nici un alt om. După legile Romei, îşi merită deja
înzecit moartea
şi asta n
umai pentru
jefuirea caravanei împărăteşti care transporta dăril
e. Acest jaf, a
cărui dovadă se află în faţa noastră, sub forma acestor comori uriaşe, nu este mai puţin grav,
chiar
dacă nu priveşte într
-un
mod atât de direct dările.
6. Chiar dac
ă ai şti to
tu
l, nu poţi să
-i omori de mai multe ori pentru faptele lor rele. Cel multle-ai mai putea prelungi chinurile, dar de ce? Cu cât chinurile sunt mai îngrozitoare -
ca să vorbesc în
termenii în care ju
decaţi voi
- cu atât mai repede aduc moartea. Cu cât sunt mai blânde, dar de o
durată mai mare, cu atât cel pedepsit simte
mai pu
ţin faţă de cum ai simţi tu atunci când te
-ar deranja
o muscă. Sufletul se teme de moartea trupului său mai mult decât de orice altceva. Fiind atât de legat
de materiali
tate, el se va retrage repede în lăcaşurile sale cele mai adânci, desprinzându
-se de
bunăvoie de trupul său, în care nu mai are de ce să rămână. Atunci poţi chinui un astfel de trup cumvrei, şi el va simţi doar puţin sau chiar nimic. Dacă supui trupul unei suferinţe mari, sufletul nu va putea rezista prea mult timp şi se va produce o ruptură puternică; atunci vei putea să fierbi sau să arzitrupul, dar acesta nu va mai simţi nimic din pedeapsă.
Marea Evanghelie a lui Ioan vol. 2
2
7. De aceea, Eu nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea; aceast
ă pedeapsă nu are mareimportanţă
pentru cel care este om
orât şi cu atât mai puţin va fi de folos vreunei dreptăţi. Astfel, îlomori pe unul şi alte mii jură răzb
unare! Din punctul de vedere al legii divine, Eu sunt în schimb deacord cu folosirea
fără odihnă a biciului cel mai tăios, până la totala
îndreptare! Biciul, folosit lamomentul potrivit, este mai bun decât banii sau decât aurul cel mai curat. Prin bici sufletul se
îndepărtează tot mai mult de materia lui şi se îndreaptă în sfârşit spre spi
ritul
său. Şi, dacă biciul a
provocat aceasta, atunci el a salvat
un suflet de la pieire şi totodată
l-a salvat pe om de la moartea
veşnică.
8. De aceea, flecare judec
ător care judecă după
ordinea lui Dumnezeu, nu trebuie
să
-l
pedepsească
cu moartea trupului, care oricum nu are rost, nici
pe cel mai mare răufăcător. El
trebuie
să
-l
pedepsească cu biciul, pe măsura fărădelegii făcute. Dacă face aceas
ta, atunci este un
judecător al oamenilor către cer; dacă însă nu o face, atunci este un judecător căt
re iad
, faptă pentru
care nu va primi
vreo răsplată de la Dumnezeu, ci îşi va primi răsplata chiar din împărăţia în numelecăreia a judecat! Acum, că ştii de ajuns de multe, hai să adăpostim
comorile! Mâine vo
r ajunge şi celedin Horazin şi
imediat va avea loc î
mpărţirea şi trimiterea acestor mizerii diavoleşti. Să intrăm în sala
de mese pentru
că ne aşteaptă cina! Toată povestea asta a durat deja prea mult şi este timpul să
pornesc spre Nazaret.
”
9. Faustus a spus:
“Îmi dau seama că nu
-
ţi place
deloc
această poveste respingătoare, dar ce
se mai poate face când lucruri
le au luat această întorsătură?
Te mai rog, Doamn
e, cel mai bun şimăreţ prieten al meu, să nu pleci de aici înaintea mea pentru că, în primul rând, nu văd
rostul vreunui
lucru fără Tine ş
i, în al doilea, cred c
ă m
-
aş plictisi de moarte aici,
chiar
ş
i cu draga mea
soţioarăalături. De aceea, Te rog să nu părăseşti acest loc până când nu se va
termina cu totul aceast
ă poveste!Cu ajutorul Tău, sper ca până mâine la amiază să se încheie.”
10. Eu:
“
Foarte bine! Dar nu mai vreau s
ă văd nimic din toate comorile şi
nici pe cei
unsprezece farisei; pentru că mi
-
e mai scârbă de ei decât de un hoit.”
11. Faustus a spus:
“
Vom avea grij
ă de asta.”
Capitolul 2
Iuda Iscarioteanul - ho
ţ de
aur
1. Am intrat atunci
în cameră, mai bine zis în
sala de mese, unde
ne aştepta o cină copioasă.
Dar
abia am început să mâncăm, că au venit doi slujitori aducându
-l pe Iuda Iscarioteanul. Ei i-auspus
judecătorului superior
că acest discipol, sau ce o fi
el, a vrut să fure câţiva funţi de aur, dar că
l-au prins asupra faptului, i-
au luat aurul şi
l-au adus aici pentru
a fi tras la răspundere.
2. Iuda st
ătea foarte ruşinat şi a spus: “Departe
de mine gândul de a fura aurul. Am vrut doar
să
verific câteva
bucăţi, dacă sunt cu adevăra
t atât de grele pe cât se spune
. Aceşti nebuni m
-au prins
însă şi m
-au adus aic
i ca pe un hoţ ordinar! Te rog, Faustus, ia această ruşine de la mine!”
3. Faustus a spus (servitorilor):
“
L
ăsaţi
-
l să plece!
Este un discipol al Dom
nului şi pentru
aceasta îl voi
cruţa.”
Apoi s-a adresat lui Iuda:
“Şi tu să nu te mai
atingi, mai ales noa
ptea, de bucăţile
de aur
–
dacă nu eşti taxator împărătesc
- altfel vei fi pedepsit,
după lege, pentru furt! L
-
ai înţeles
bine pe
judecătorul suprem
Faustus?
”
4. Iuda a spus, foarte ru
şinat: “
Doamne, crede-
mă,
nu am avut nici cea
mai mică intenţie de a
fura, ci
voiam doar să fa
c o verificare - într-un moment
nepotrivit, este adevăr
at -
a greutăţii unei bucăţi de
aur.
”
5. Eu am spus:
“
Mergi
şi caută
-
ţi
un adăpost!
În
curând vei muri şi tu de mâna Satanei de răul
de
care mor toţi hoţii, pentru că ai fost, eşti şi rămâi un hoţ! Atâta timp cât
te sperii de asprimeapedepsei,
nu eşti încă un hoţ în întregime, dar în inima ta eşti de mult timp hoţ. Dacă aş înlătura astăzi
toate legile, tu ai fi primul care ar pune mâna pe comorile de
afară, pentru că
inima ta este departe delegile
dreptăţii şi omeniei. Păcat de capul tău că nu bate sub el o inimă mai bună! Du
-
te şi culcă
-te
Marea Evanghelie a lui Ioan vol. 2
3
acum şi să
fii mai treaz mâine decât azi!
”
6. Dup
ă ce i
-am f
ăcut această observaţie, Iuda a plecat, profund ruşina
t, din sala de mese îndormitor
şi s
-a întins; s-a ma
i gândit însă vreo două ore cum ar putea să scape de ceea ce i
-am prezis.Dar în inima
lui nu a găsit nici o scăpare, pentru că aceasta a
început imediat să
-
şi revendice setea deaur şi, astfel,
a adormit. Noi ne-
am dus, la rândul nostru, să ne odihnim fiindcă eram obosiţi.Dimineaţa nu s
-
a lăsat aşteptată.
7. Diminea
ţă însă,
tocmai când Faustus voia să se întoarcă pe cealaltă
parte pentru a mai trageun pui de somn, au ajuns
şi cei care aduceau comorile de
la Horazin. El a treb
uit să meargă să vadă
comorile,
să le taxeze şi să
le preia. Când a terminat, noi,
ceilalţi, eram deja în
picioare, gata pentru amânca, totul fiind deja aranja
t pe mesele din sală. Faustus a venit la braţ cu soţia lu
i, fiind obosit de
atâta muncă, şi s
-
a aşezat lângă Mine.
8. Dup
ă ce am lu
at micul dejun, de la care nu a
lipsit un vin bun, Faustus a început să
-Mipovesteasc
ă
despre ce
a făcut dimineaţă, lucruri care, în mo
d
obişnuit, cu toată hărni
cia de care ar fi
dat el dovadă ar fi durat două săptămâni. Toate erau acum pregătite
pentru a fi trimise la
destinaţie
.
Documentele erau încheiate, pregătite pe masa di
n
cancelarie, şi toate scrisorile judecătoreşti de liberătrecere erau întocmite fără nici o greşeală. Comoa
ra
din grota lui Kisjonah fusese bine împărţită şi
avea
acum alături documentele care arătau unde va f
i
trimisă. La fel şi banii
proveniţi din impozite,alătur
de marea co
moară a templului din Horazin, fuseseră expediaţi.
Î
n cancelarie mai erau însă şi
multe unelte
de tâmplărie care nu se ştia ale cui sunt.
9. Eu am spus:
“
Acolo jos, la cap
ătul mesei, lângă
mama Maria, stau cei doi fii ai lui Iosif, penume
Jose şi Joel. Al
e lor s
unt acestea! Le fuseseră luate drept gaj, împreună
cu mica lor căsuţă din
Nazaret
Să le fie, deci, date înapoi.”
10. Faustus a spus:
“
Doamne, atunci doresc
să
primeasc
ă înapoi şi casa! O, Doamne şi
prietene,
câtă supărare mi
-
au adus până acum aceşti
farisei negri la suflet! Legea
însă a fost de partealor şi nu au putut fi atinşi în nici un fel. În faţa ochilor mei au făcut nedreptăţile cele mai mari şi, cu
puterea pe care o are un om, nu li s-a putut face nimic. Dar aici Satana i-
a lăsat totuşi baltă şi ac
umam în mâinile mele aceste documente î
n faţa cărora aceşti nelegiuiţi
vor tremura ca frunza-n vânt!Raportul autentificat
către guvernatorul Cyrenius este o operă de artă şi
tocmai îl trimitem la Roma,
împreună cu dările. Din Tir, Sidon şi Cez
areea, vasu
l împărătesc cu douăzeci şi patru de vâsl
e, avândun vânt bun, ajunge în
douăsprezece zile pe ţărmul roman, şi atunci acest
raport va fi în mâinile
împăratului! Să vedem cum vă veţi mai bucura peste douăsprezece zile voi,
oameni negri la suflet!
Î
ngâmfarea voastră va avea
de suferit.
”
11. Eu:
“
Prietene!
îţi spun: nu te
buc
ura prea devreme! O cioară nu
scoate ochii alteia. Celorunsprezece nu le va merge într-
adevăr prea bine în temniţă! Ei nu vor fi omorâţi, dar
vor fi
închişi peviaţă în camera
poc
ăinţei. Ca scuză publică pentru
Roma, vor fi sp
ălaţi ca lâna, ca să
devin
ă albă.Dar, mai departe, îţi va fi
foarte greu s
ă răspunzi
tuturor
întrebărilor Romei ce
-
ţi vor fi puse în
urm
ătoarele rapoarte. Ţie nu
-
ţi va fi
atins nici un fir de p
ăr, dar vei
putea sc
ăpa doar cu greu de un
anumit necaz, dac
ă nu te vei înţelege cu martorii cinstiţi şi nu vei cunoaşte celelalte
semneprevestitoare. De aceea
ţi
-l las
ţie pe Pilah. El te va ajuta în toate
lucrurile. Imbrac
ă
-l
însă repede în
straie romane pentru ca s
ă nu fie
recunoscut de tovar
ăşii săi care sunt în Capernaum!
Pentru c
ă pot să
-
ţi spun:
Satana nu şi
-a organizat nici, pe departe într-un mod atât de viclean regimentul precum acestneam de vipere. De aceea renun
ţă la
aceast
ă blândeţe a ta, asemănătoare ce
lei a unui porumbel,
şi fii
ca un şarpe, altfel nu te vei descurca
cu acest neam de n
ăpârci.”
12. Faustus:
“
Î
ţi mulţumesc mult pentru acest sfat! Dar acum, că această poveste s
-a terminatatât de bine pe cât se
putea, să facem ceva care să ne înveselească!”
13. Eu:
“
Foarte bine! Sunt de acord, dar s
ă
-l
aşteptăm şi pe Kisj
onah, care va încheia încurând
să
-
şi aranjeze casele lui de bani!”
Capitolul 3
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Capitolul 151 for Marea Evanghelie a lui Ioan (vol 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber
"Caci trebuie sa stiti ca mai sunt multe alte lucruri pe care Iisus le-a facut si daca ar fi sa se scrie toate câte a facut cu de-amanuntul, cred ca lumea aceasta aproape ca n-ar putea cuprinde cartile care s-ar putea atunci scrie." (Ioan.21,25).
4.1K
Reads
9
Readcasts
1
Embed Views
Recommended
More From This User
Notes
Load more
