Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
8Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol 3) - Dicteu Divin prin Jacob Lorber

Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol 3) - Dicteu Divin prin Jacob Lorber

Ratings: (0)|Views: 223 |Likes:
Published by Billy Dean

"Caci trebuie sa stiti ca mai sunt multe alte lucruri pe care Iisus le-a facut si daca ar fi sa se scrie toate câte a facut cu de-amanuntul, cred ca lumea aceasta aproape ca n-ar putea cuprinde cartile care s-ar putea atunci scrie." (Ioan.21,25).

"Caci trebuie sa stiti ca mai sunt multe alte lucruri pe care Iisus le-a facut si daca ar fi sa se scrie toate câte a facut cu de-amanuntul, cred ca lumea aceasta aproape ca n-ar putea cuprinde cartile care s-ar putea atunci scrie." (Ioan.21,25).

More info:

Published by: Billy Dean on Jun 13, 2011
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/15/2014

pdf

text

original

 
Marea evanghelie a lui Ioan (Vol.3)1
Iubi
ţ
ilor, nu da
ţ
i crezare oric
ă
rui duh, ci cerca
ţ
i duhurile dac
ă
sunt de la Dumnezeu, fiindc
ă
 mul
ţ
i prooroci mincino
ş
i au ie
ş
it în lume.În aceasta s
ă
cunoa
ş
te
ţ
i duhul lui Dumnezeu: orice duh care m
ă
rturise
ş
te c
ă
Iisus Hristos avenit în trup, este de la Dumnezeu.
Ş
i orice duh, care nu m
ă
rturise
ş
te pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul luiantihrist, despre care a
ţ
i auzit c
ă
vine
ş
i acum este chiar în lume.
(1. Ioan 4, 1-3)
Marea Evanghelie a lui Ioan
(Vol.3)
Revelată de Domnul Iisus Hristos lui Jakob Lorber 
 
Iisus în preajma Cezareii lui Filip
(Evanghelia dup
ă Matei, capitolul 16
- continuare)
Capitolul 1
Oracolul din Delphi
1. Iisus:
Dintotdeauna au existat, la greci
şi la romani, bărbaţi care, chiar dacă nu au fostevrei şi nu s
-au format
nici în spiritul profeţilor, au avut totuşi o inspiraţie divină ş
i au recunoscut-o caatare.2. Când Cresus, regele lidienilor, s-
a hotărât odinioară să pornească război împotriva perşilor,el ar fi vrut să afle dinainte dacă va câştiga războiul sa
u nu. Cine i-ar fi putut
spune însă acest lucru
?
Aşa că s
-a gândit în sinea
lui şi şi
-a z
is: «Există o mulţime de oracole; unul dintre
ele se va dovedi
nă la urmă în stare să
-
mi spună adevărul! Dar cine va putea hotărî după aceea care dintre
oracolemi-
a spus adevărul?
 
O să încerc
-
şi
-a zis apoi în sinea lui - mai întâi diferite oracole,
ş
i apoi voivedea în care pot avea încredere!
 3. A luat a
şadar un miel
 
şi
 
o broască ţestoasă, le
-
a tăiat pe amândouă în bucăţele
mici, le-a
 băgat apoi pe toate î
ntr-
o oală de bronz, pe ca
re a acoperit-o cu un capac tot
de bronz, şi a pusamestecul la foc, ca să fiarbă. Ma
i înainte
însă şi
-
a trimis învăţaţii
la Delfi, la Abac
, în ţara luiProcion, în străvechea Dordona, dar şi la Amphiaraus
1
 
şi
la Trophonius
2
, pentru ca, la exact o su
tă dezile după
plecarea lor din Sardis, s
ă întrebe oracolele ce făcea el atunci: căci atunci el tocmai îşifierbea mielul şi broasca ţestoasă în
felul descris mai înainte.4. Majoritatea oracolelor au dat r
ăspunsuri a
tât de neclare încât nimeni nu s-
a puţin dumiri cevroiau să spună; oracolul din Delphi a răspuns însă, ca de obicei,
 în hexametrii
3
:5. «I
ată, număr firele de nisip, cunosc întinderile mării, ba îl aud chiar pe mut şi îl înţeleg pecel care tace! Acum însă simţul îmi este pătruns de un miros, ca şi cum într 
-un vas de metal fierbe
mielul împreună cu broasca ţestoasă. Metal se află sub ele, şi pe ele iarăşi metal.»
 
 
6. Dup
ă încercarea aceasta, Cresus a întrebat oracolul din Delphi dacă să pornească sau nuîmpotriva perşilor; a primii însă binecunoscutul răspuns potrivii căruia, dacă va trece Halysul, un
 mare imperiu va pieri! I-a pus oracolului
ş
i o a treia
întrebare: dacă domnia sa va fi una lungă sau nu.
Iar Pilia i-
a răspuns:
 7.
«Dacă peste un mez va domni vreodată catârul,
atunci, lidianule zvel
t, să fugi în Hermosul
stâncos!
 Nu şovăi ş
i nici nu te t
eme de ocara fugii ruşinoase!»
 __________________________________
1;2
 
oracole greceşti
 
 
Marea evanghelie a lui Ioan (Vol.3)2
3
 
m
ăsura versului: şase picioare
 8. Dup
ă interpretarea
pe care a dat-o chiar oracolul
după cap
turarea lui Cresus, catârul îlreprezenta pe
Cirus, învingătorul său, care fusese zămislit de o nobilă meză, o fiică a lui Aslyages, şide un tată pe
rsan, un supus al acesteia.9. Acela
şi Cresus a întrebat odată oracolul şi dacă fiul
lui, mut
din naştere, s
-ar putea
însănătoşi vreodată şi a
primit
următorul răspuns:
 10. «Lidianule, tu - un rege atât de mare, dar deloc
chibzuit din fire, nu mai tânji să
auzi prinpalat mult
dorita voce a fiului care îţi vorbeşte! Căci ţie îţi va fi mai bine! Află dar că ziua în care va
vorbi va
fi una tristă pentru
line.»11.
Şi ce să vezi!
În ziu
a în care a fost cucerit oraşul
Sardis, un persan furios s-a repezit laCre
sus să
-l
înjunghie. Şi atunci, teama şi groaza au dezlegat limba fiului şi acesta a vorbit: «Omule,
nu-l ucide pe Cresus!» Acestea au fost primele cuvinte ale fiului cel mut,
şi de
atunci înainte el aputut vorbi toat
ă viaţ
a.12. Vede
ţi aşadar, oracolul ac
esta nu era,
după cum am văzut, un templu al înţelepciunii dinşcoala mozaică a profeţilor! C
i
ne însă
s-
ar putea îndoi, după puterea exemplelor de mai sus, că aveatotuşi o oarecare inspiraţie divină?”
 
Capitolul 2
Despre apari
ţiile unor fiinţe
superioare
 
1. Iulius:
Tot a
şa avem şi noi, romanii, destule cunoştinţe istorice. De pi
l
dă, Socrate, Plato
n,Aristide, precum
şi o serie de alţi înţelepţi, aveau întotdeauna în
preajma lor un spirit protector, care îi
 povăţuia şi le dădea, după puterea inimilor lor,
sfatu
ri înţelepte şi la nevoie o îndrumare; şi care dintre
ei nu urma sfatul,
acela avea să suporte urmările nefaste ale neascultării
sale.2. Ei bine, dac
ă ţinem seama de
toate aceste lucruri, cunoscute în parte din istorie
şi, în parte,
chiar din
experienţa noastră proprie,
 
atunci apariţiile pe care le
-am întâlnit aici nici nu ne mai apar cafiind chiar atât de neacceptat. Pe scurt,
ştim din
trecut precum
şi din zilele noastre, că nu arareorifiinţe superioare se pogoară către noi, ni se arată în cele mai felurite chipuri şi ne oferă câte oexplicaţie pentru una sau alta dintre frământările noastre. Iar dacă aşa stau lucrurile, atunci o apariţie aîngerului nostru păzitor nu mai pare atât ele neobişnuită cât ni s
-
ar părea
la prima vedere!3. C
ă
un spirit at
ât de desăvârşit deţine puteri de necuprins pentru mintea noastră
 
şi, prinurmare, poate săvârşi ceea ce pentru noi înseamnă adevărate minimi, în lucrul acesta eu
nu v
ăd nimicneobişnuit.
 4. Am avut oda
ocazia s
ă întâlnesc nişte oameni
din
Egiptul superior şi să stau de vorbă cu
ei cu ajutorul
unui traducător. Erau complet goi şi nu
-
şi acopereau nici măcar ruşinea. Ei vedea
u în
noi, romanii, nişte fiinţe superioare, divine, şi se
mirau în cel mai înalt grad de cl
ădirile imense ş
ifastuoase ale Romei, de hainele
frumoase şi de podoabele
noastre sclipitoare; vedeau în toate cele
făcute de mâna omului o operă a lui
Dumnezeu, pe care Îl vede
au chiar în noi, şi mă întrebau dacă noiguvernăm după bunul nostru plac şi as
upra
soarelui şi stelelor, asupra lumii şi a tuturor celorlaltelucruri, sau mai sunt şi alţ
i zei pentru diferite îndeletniciri.5. Fire
şte că le
-am explicat cum stau lucrurile
şi, după
nici un an
, ei înţeleseseră deja că nici
noi nu suntem altceva decât o
ameni şi
 
au învăţat multe lucruri de la noi. Până la urmă s
-
au şiînveşmântat şi a fost o mare bucurie pentru ei când au învăţat să facă ei înşişi s
tofe
 pentru haine şi săfacă după aceea din ele tot felul de veşminte, bărbăteşti şi femeieşti. După câţiva
ani s-au întors în
 patria lor, înzestraţi cu tot felul de învăţătu
ri, au
înfiinţat acolo şcoli şi au adus în felul acesta o rază
de
lumină în sălbăticia aceea naturală.
 6. Ei bine, la fel
şi noi: atunci când, datorită lipsei noastre încă foarte mar 
e de cul
tură
 
Marea evanghelie a lui Ioan (Vol.3)3
spirituală, vedem un spirit desăvârşit în acţiune, ne surprinde
 
fără îndoială peste măsură cum de e
ste
cu putinţă aşa ceva; atunci însă când spiritul nostru va deveni el însuşi tot atât de desăvârşit, atuncivom fi şi noi în stare să facem lucruri deosebite şi fireşte că nu
ne vom mai mira la fel ca acum
văzând un astfel de spirit descompunând cu forţa sa binecunoscută o piatră în elementele
ei primare.7. Cât despre faptul
că noi putem ajunge, din punct
de vedere spiritual, la d
esăvârşire, acest
lucru ne este dovedit prin o mie de exem
 ple; iată, la masa aceasta stau
oameni care sunt deja destul deaproape de înger, iar unul dintre ei l-
ar putea întrece chiar cu mult, aşa cum
 
aţi
auzit mai înainte de lamedicul din Nazaret.8. De aceea, de acum înain
te urmăriţi să vă elevaţi cât mai mult spiritual şi veţi putea
descompune apoi nu
numai o asemenea piatră,
 
ci chiar şi un munte întreg în
elementele lui primare!
 9. Dup
ă care
Iulius s-
a întors şi i
-a spus:
Iar tu, Rafael.
spune dacă în discursul me
u - e drept,cam prea lung
 – 
am
rostit chiar şi numai un singur cuvânt neadevărat?!”
 
Capitolul 3
Despre menirea
şi despre evoluţia spirituală a
omului
 
1. Îngerul a spus:
D
impotrivă, lucrurile sunt exact aşa cum
le-ai descris tu foarte bine. Deaceea, ar fi bine
ca cei treizeci de fraţi ai
 
noştri să
-
şi ducă sârguincioşi viaţa după cum vor auzi de
la
fraţii aceştia ai noştri, şi
atun
ci ei vor deveni cât de curând fraţii noştri în toate.
 2. Dumnezeu nu d
ă nici unui înger şi nici unui om
-
care în realitate est e şi el un înger în
devenire - mai mult
decât o viaţă proprie, dar îi dă puterea ca, prin forţa sa, să atingă
 în
viaţa acea
sta o
asemănare cât mai mare cu
Dumnezeu, în toate. Atunci î 
nsă când un înger n
ou creat, sau un om,cunoa
şte bine calea sigură pe care poate ajunge oricând la deplina asemănare cu Dumnezeu, dar nuvrea să păşească pe ea, ei bine, a
tunc
i este doar vina lui că rămâne mai departe
 în muritoarea sa
neasemănare cu Dumnezeu.
 3. Fire
şte că
u
n spirit, oricât de desăvârşi
t ar fi el, nu-L poate ajunge în veci pe Dumnezeu în
desăvârşirea Sa nelimitată; dar acest lucru nu ar trebui să
-l tulbure cu
nimic. Căci, oricum, el poate săfacă tot ceea ce doreşte
-
fireşte, după rânduiala l
ui Dumnezeu. El poate chiar ca,
 prin el însuşi, să
cr
eeze până la urmă, asemenea lui Dumnezeu, fiinţe
 
de sine stătătoare, dându
-le o
existenţă veşnică,liberă şi, prin aceste fiinţe, poa
te
căpăta o mare bucurie şi fericire, asemenea unui tată pământean care
este mândru de
copiii săi
- iar aceasta
este cu prisosinţă o asemănare cu Dumnezeu!
 4. Eu însumi am creat deja - din mine însumi
 – 
mai
multe lumi de aştri în care înfloreşte viaţa
pe deplin.
Şi
toate acele lumi pot fi înzestrate cu de toate, chiar mai
 bine decât pământu
l acesta alvostru. Toa
te se dezvoltă
acolo la fel ca
ş
i aici, iar spirite
le au acolo, la fel ca şi aici,
o mare putere de
desăvârşire. Şi de ce n
-ar avea a
ceastă putere? Căci fiecare spirit vine de fapt din acelaşi
Dumnezeu,chiar
dacă multitudinea de germeni ai
viitoarelor creaturi s-a
u şi reprodus deja din germenii
de la început de câteva miliarde de ori.5. Iar dac
ă voi, deşi
 
sunteţi urmaşi ai Satanei*, mai purtaţi încă în voi şi spiritul lui
Dumnezeu, cu atât mai
mult urmaşii pu
terii n
oastre creatoare se vor asemăna ei înşişi cu Dumnezeu!
 6. Vede
ţi aşadar, toate acestea le puteţi
face
şi voi dacă veţi merge pe cărările ce vă vor fi
 
ară
tate! Aceia
dintre voi însă
care nu v
or dori să meargă pe ele, aceia
vor purta singuri vina da
vor
rămâne în muritoarea lor neasemănare cu Dumnezeu, întru nesfârşita veşnicie.
 7. De aceea, nimeni dintre voi s
ă nu iubească lumea şi trupul său mai presus decât spiritul! Ci
cu to
ţii să
 
vă îndeletniciţi mai ales cu cele spirituale, şi atunci veţi căpăt
a cât mai repede ceea ce esteal spiritului,
şi anume asemănarea deplină cu Dumnezeu!
 8. Aceia
însă care se
vor întoarce mai mult spre cele
lumeşti şi trupeşti, doar a lor va fi vina
pentru fap
tul că vor rămâne pe acelaşi tărâm al întunericului morţii.
 _________________________________

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
aandrei liked this
amdumitru liked this
carol2222 liked this
imihai_cosmin liked this
imihai_cosmin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->