.

Comportamentul oamenilor este, in primul rnd, un comportament social, alturi de i mpreuna cu ceilali. De aceea, el trebuie sa se ncadreze intre anumite limite, astfel nct nici o persoana sa nu provoace rul semenilor. Fiecare persoana are propriile ei trebuine, scopuri, idealuri, dar satisfacerea acestora trebuie sa se produc doar in cadrul stabilit de regulile si normele societii. Doar astfel este posibila supravieuirea, ordinea si funcionarea normala a unei societi. Normele si regulile societii ne orienteaz aciunile, indicndu-ne ceea ce comunitatea ateapt de la noi, ce avem voie sa facem si ce nu, ce ne este permis si ce ne este interzis. Normele unei societi pot fi morale si juridice. Normele juridice sunt cunoscute sub numele de legi. Ele reprezint reguli cu caracter obligatoriu, elaborate, impuse si aparate de ctre autoritile statului. n general, att normele juridice, cat si cele morale conin interdicii. La prima vedere, aceste interdicii par a ne limita libertatea. In realitate, ele fac posibila libertatea fiecrui membru al societii. Nici un membru al unei colectiviti, indiferent cine ar fi el, nu are libertatea de a aciona dup bunul plac, pentru ca astfel ar putea afecta libertatea si chiar viata celorlali. Aceste interdicii, care adeseori ne supra sau ne enerveaz, au drept scop sa ne nvee s trim panic mpreuna cu ceilali, iar cu timpul, pe msura ce ne maturizam, ne vor aduce independena, ne vor nva cum sa fim liberi, respectnd totodat libertatea celorlali. ntre normele unei societi pot aprea contradicii. De exemplu, societatea ocrotete dreptul la viaa al oamenilor, dar membrul unui cult religios poate refuza asistena medicala pentru ca aceasta contravine credinei sale, protejata i ea de ctre lege, in virtutea dreptului la libera exprimare. Presiunile, constrngerile pe care le exercita societatea asupra membrilor si, prin intermediul normelor, pentru a-i obliga s se comporte ntr-un anumit mod poarta numele de control social Dar pentru a face faa exigenelor societii, oamenii trebuie, mai nti, sa le cunoasc. Ei trebuie sa le nvee, aa cum nva, la coala, scrisul i cititul. Numai c socializarea ncepe mult mai devreme, o data cu nvarea primilor pai, i dureaz practic toata viaa. De aceea, auzim adeseori spunndu-se despre cineva care nu se comport civilizat, c i lipsesc cei $apte ani de acas. n acest sens, se spune c omul nu se nate uman, ci devine in procesul educaiei. La nceput, aceasta nvare se produce prin imitaie. Copilul nva s se comporte imitndu-si prinii, bunicii, mai apoi prietenii, eroii din diferite

cri sau filme. Acetia sunt adevrate modele pentru fiecare om. Cu timpul, tinerii doresc s-i continue coala, s-i construiasc o cariera, particip la diferite activiti pe care societatea le apreciaz i recompenseaz. Toate acestea sunt posibile doar dac nva normele societii. Dar numai nvarea nu este suficient. Ea trebuie s fie nsoit de nelegerea i respectarea legilor, a regulilor scrise i nescrise ale colectivitii. Fiecare om trebuie s contientizeze c, n absena lor, existena societii, a speciei umane sunt imposibile. Controlul social se realizeaz prin intermediul recompenselor i pedepselor. Recompensele au drept scop ncurajarea oamenilor de a respecta regulile de convieuire sociala i pot veni din partea: unor instituii si organizaii: mulumiri publice, elogii, distincii, premii; familiei. prietenilor, vecinilor: aprobare, lauda. Pedepsele genereaz teama sau frica oamenilor de a nclica regulile i legile comunitii i pot fi date de: diferite autoriti ale statului (politic, justiie): contravenii, confiscarea de bunuri, privarea de libertate; prieteni, vecini, cunotine: dispre, batjocura, izolare, marginalizare. n ciuda pedepselor, atunci cnd nu este vzut de ceilali, individul ar putea s nesocoteasc cu buna tiina regulile societii. De aceea, cel mai important lucru este transformarea controlului social in autocontrol, astfel nct comportamentul s nu mai fie orientat, reglat din exterior, ci din interiorul fiecruia dintre noi. Doar atunci omul este cu adevrat liber, altfel este doar sclavul unor reguli a cror necesitate nu o nelege. Libertatea este o forma de autocontrol atunci cnd ea se bazeaz pe convingere, i nu pe teama.