You are on page 1of 67

Cuprins cursuri anatomie semestrul II 1. Anatomia topografica a capului si gatului Regiunile capului: 2. Regiunea frontala 3. Regiunea parietala 4.

Regiunea occipitala 5. Privire de ansamblu asupra regiunii fronto-parieto-occipitala Regiunile fetei: 6. Regiunea nazala 7. Regiunea orala 8. Regiunea mentala 9. Regiunea infraorbitala 10. Regiunea bucala 11. Regiunea zigomatica 12. Regiunea parotidomaseterica 13. Regiunea maseterica 14. Regiunea sternocleidomastoidiana 15. Anatomia topografica a cavitatii toracice 16. Mediastinul Cuprins microcursuri anatomie semestrul II 1. Inima 2. Pericardul 3. Regiunile pleuropulmonare 4. Anatomia topografica a cavitatii abdominale. Notiuni generale de anatomie a trunchiului. 5. Etajul supramezocolic 6. Bursa omentala 7. Spatiile periperitoneale 8. Etajul inframezocolic 9. Splina 10. Vasele si nervii abdomenului -Sistemul limfatic abdominal

Anatomia topografica a capului si gatului

La nivelul capului si gatului Terminologia Anatomica recunoaste doua grupe distincte de regiuni topografice: *Regiunile capului si fetei *Regiunile capului *Regiunile fetei *Regiunile gatului Regiunile capului La nivelul capului Terminologia Anatomica recunoaste patru regiuni topografice: *Regiunea frontala *Regiunea parietala *Regiunea occipitala *Regiunea temporala Regiunile fetei La nivelul fetei sunt descrise 8 regiuni topografice: Regiunile fetei (faciale):*regiunea orbitala *regiunea nazala *regiunea orala *regiunea mentala *regiunea infraorbitala *regiunea bucala *regiunea zigomatica *regiunea parotidomaseterica

Regiunea frontala

Definitie! Regiunea frontala reprezinta regiunea topografica nepereche a capului situata in portiunea anterioara a calvariei. Invecinari, limite, anatomie pe viu: Invecinari:*regiunile parietale - posterior *regiunea nazala - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile orbitale - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile zigomatice - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile temporale lateral (dr. si stg.) Limite: *inferior linia ce uneste de fiecare parte a planului mediosagital, linia temporala a scuamei osului frontal cu radacina nasului (punctul craniometric Glabella), trecand prin sutura zigomatico-frontala si marginea supraorbitala *superior corespunde suturii coronale *lateral liniile temporale Anatomie pe viu: *1/2 inferioara a regiunii frontale fruntea, realizeaza 1/3 superioara a fetei (etajul frontal), participand in mod esential la realizarea fizionomiei fetei si la realizarea expresiei mimice. *la limita inferioara a regiunii frontale se afla arcurile sprancenoase, intre care se afla punctul craniometric Glabella. *superior de arcurile sprancenoase se gasesc cate doua proeminente de fiecare parte: arcurile supraciliare si bosele (eminentele) frontale. *la nivelul fruntii se gasesc cute tegumentare transversale ce se accentueaza prin contractia pantecului frontal al muschiului occipitofrontal. *1/2 superioara a regiunii frontale este acoperita cu fire de par. Aceasta portiune este supusa prima procesului de calvitie (chelire), inaintea regiunii parietale si portiunii superioare a regiunii occipitale. Stratigrafie: Regiunea frontala cuprinde: *un plan osos - realizat de scuama osului frontal *acoperit spre suprafata de parti moi si tapetat in interior (spre cavitatea craniana) de meningele craniene, prin intermediul carora corespunde fetelor laterale ale polilor lobilor frontali ai encefalului. Partile moi sunt reprezentate de: *piele *TCS *plan musculo-aponevrotic *plan subaponevrotic Pielea: -este groasa, neteda la tineri si prezinta riduri la batrani.

-lipsita de foliculi pilosi in cea mai mare parte a sa (fruntea) -prezinta foliculi pilosi la nivelul arcurilor sprancenoase scurte ce formeaza sprancenele -in partea posterioara a regiunii firele de par devin lungi regiunea paroasa a capului. TCS: -cu panicul adipos redus -foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. Vase si nervi: Vasele si nervii se gasesc in stratul profund al TCS si alcatuiesc 3 PVN (pachete vasculo-nervoase): *PVN supratrohlear *PVN supraorbital *PVN temporal *Artera si nervul supratrohlear patrund in regiune prin incizura supratrohleara plasate la 2-3 cm medial de elementele supraorbitale. *Artera si nervul supraorbital parasesc orbita prin incizura supraorbitala. *Venele omonime arterelor, se gasesc spre comisura palepbrala mediala si se varsa-n vena unghiulara. *In prima lor portiune, aceste elemente vasculo-nervoase sunt situate profund (acoperite de muschi) pentru a deveni ulterior superficiale. *PVN vasculo-nervos temporal alcatuit din: *ramura frontala a a. temporale superficiale *vene ce dreneaza spre vena temporala superficiala *ramuri temporale ale n. facial *Limfaticele dreneaza spre: *nodurile limfatice parotidiene superficiale *nodurile limfatice submandibulare Stratul musculo-aponevrotic: In portiunea inferioara, la nivelul arcurilor supraciliare *partea orbitala a m. orbicular al ochiului, ce acopera: *m. sprancenos *m. coborator al sprancenei, iar in dreptul glabelei *m. procerus In portiunea superioara: *pantecul frontal al m. occipito-frontal acoperit de o lama subtire desprinsa din aponevroza epicraniana (Galea aponevrotica) si de prelungirea anterioara a acestei aponevroze. Intre planul muscular reprezentat de portiunea frontala a m. occipitofrontal si periostul ce acopera scuama osului frontal se interpune un strat subtire de tesut celular lax ce permite alunecarea in bloc a partilor moi pe planul periostic. Planul osos:

La nivelul regiunii scheletul este reprezentat de scuama osului frontal, acoperit de periost, ce adera slab de os si prin decolare duce la aparitia hematoamelor subperiostice (Cefalohematomul la nou nascut). In grosimea scuamei osului frontal intre corticala interna si cea externa, la nivelul Glabellei si a extremitatii mediale a arcurilor sprancenoase se gasesc sinusurile frontale separate printr-un sept median. Fiecare sinus frontal se deschide in cavitatea nazala printr-un orificiu sau canal la nivelul infundibilului etmoidal al meatului nazal mijlociu. Fata endocraniana a scuamei osului frontal este captusita de dura mater encefalica.

Regiunea parietala
Definitie! Regiune topografica pereche a capului situata pe partile superioare si laterale ale calvariei. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:*regiunea frontala anterior *regiunea temporala inferior *regiunea occipitala posterior *regiunea parietala de partea cealalta Limite: *anterior linie corespunzatoare suturii coronale *posterior linia corespunzatoare suturii lambdoide *superior despartite pe linia mediana de sutura sagitala *inferior liniile temporale superioare Anatomie pe viu: Regiunea parietala are aspect convex atat pe sectiune frontala cat si pe sectiune orizontala. La nivelul fiecarei regiuni parietale se evidentiaza cate o proeminenta reprezentat de bosa parietala. Regiunea parietala este acoperita cu fire de par. Ea este supusa procesului de calvitie dupa regiunea frontala. Stratigrafie: Stratigrafia regiunii parietale este aceeasi cu cea din regiunea frontala. Pielea: acoperita in intregime cu fire de par cu exceptia persoanelor cu calvitie. Prezinta numeroase glande sebacee. TCS: cu panicul adipos redus, foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. Stratul musculo-aponevrotic: reprezentat aproape in exclusivitate de aponevroza epicraniana (galea aponevrotica). Anterior apar fibre musculare ale pantecului frontal al m. occipito-frontal. Vase si nervi:

Vasle sanguine situate in TCS: -sunt sinuoase -au directia radiara (spre vertex) -formeazaa o bogata retea anastomotica Arterele provin din: -a. supratrohleara -a. supraorbitara -a. temporala superficiala: -ramura parietala -ramura frontala Venele sunt tributare: -venei faciale prin vena unghiulara -venei temporale superficiale -venei retromandibulare -venei jugulare extene Aceste vene realizeaza anastomoze cu sistemul venos intracranian prin vene emisare parietale care se varsa in sinusul sagital superior. Limfaticele dreneaza spre: -n. limfatice parotidiene superficiale si -n. limfatice retroauriculare Nervii sunt ramuri ale: -n. supratrohleari -n. supraorbitali -n. auriculotemporali Planul osteoperiostic: este un segment al osului parietal cuprins intre: -sutura coronala anterior -sutura lambdoida posterior -sutura sagitala mediala -linia temporala superioara a osului parietal lateral La nou nascut in regiunea parietala se situeaza pe linia mediana: Anterior fontanela sagitala anterioara (Brogmatica) Posterior fontanela posterioara (Lambdatica)

Regiunea occipitala
Definitie! Este o regiune topografica nepereche a capului si ocupa portiunea posterioara a calvariei. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunile parietale superior -regiunile temporale si -regiunile sternocleidomastoidiene lateral -regiunea cervicala posterioara (nucala) inferior Limite: -superior linia corespunzatoare suturii lambdoide -inferior protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion) si liniile nucale superioare -lateral (dr. si stg.) pana la insertia m. sternocleidomastoidian pe procesele mastoidiene. Anatomie pe viu: -aspect convex atat pe sectiune sagitala cat si orizontala

-pe linia mediana, in portiunea inferioara a regiunii se poate palpa o proeminenta osoasa, reprezentata de protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion) -regiunea occipitala este acoperita cu fire de par. Numai portiunea superioara a regiunii este supusa procesului de calvitie (si numai dupa ce procesul de calvitie a afectat regiuniile frontala si parietale). Stratigrafie: Stratigrafia regiunii occipitale este aceeasi ca si cea a regiunii frontale si a regiunilor parietale. Pielea: acoperita in intregime de fire de par chiar si la persoanele cu calvitie, contine numeroase glande sebacee. TCS: cu panicul adipos redus si foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. Planul musculo-aponevrotic reprezentat de: -aponevroza epicraniana superior -pantecul occipital al m. occipito-frontal inferior Vase si nervi: Arterele: reprezentat de ramuri occipitale ale: -a. auriculare posterioare si -a. occipitale Venele: formeaza o bogata retea ce dreneaza initial in v. occipitale si v. auriculare posterioare si prin intermediul lor in vena jugulara externa. Prin venele emisare occipitale se anastomozeaza cu sistemul venos intracranian. Limfaticele: dreneaza spre nodurile limfatice occipitale Nervii sunt ramuri ale: -n. occipital mic -n. occipital mare (nervul lui Arnold) -n. spinal C3 *Ramurile posterioare ale primilor 3 nervi spinali cervicali pot forma uneori prin anastomozare un veritabil plex nervos descris ca plexul cervical posterior de catre CRUVEILHIER. *Ramura posterioara a celui de-al doilea nerv cervical marele nerv occipital al lui Arnold poate fi abordat la 1-1.5 cm inferior si lateral de protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion). Planul osteoperiostic: -format de scuama osului occipital situata superior de: *protuberanta occipitala externa *linia nucala superioara Pe fata endocraniana este tapetat de dura mater encefalica, la nivelul careia se situeaza: *sinusul sagital superior *sinusurile transverse *sinusul occipital, care conflueaza la nivelul portuberantei occipitale externe => confluenta sinusurilor teascul lui HEROPHILLE.

Privire de ansamblu asupra regiunii fronto-parieto-occipitale

Prin aspectul anatomic asemanar, prin stratigrafia asemanatoare, precum si prin patologia clinica unitara, regiunile frontala, parietala si occipitala consituie o unitate anatomo-clinica. Limite: -anterior: marginea supraorbitara Glabella marginea supraorbitara -posterior: linia nucala superioara protuberanta occipitala externa (Inion) linia nucala superioara -lateral (dr. si stg.) linia temporala superioara Stratigrafie: Planurile stratigrafice ale regiunii fronto-parieto-occipitale cuprind: -Piele -TCS -Plan musculo-aponevrotic -Plan subaponevrotic -Plan osteo-periostic -Meninge craniene Pielea: anterior glabra riduri transversale la batrani. Posterior cu par sau calvitie. TCS: contine travee conjunctive ce solidarizeaza dermul cu planul musculoaponevrotic. Pielea + TCS + Plan musculoaponevrotic = bloc unitar ce poarta numele de scalp. Datorita prezentei traveelor conjunctive in TCS: -procesele patologice: colectiile se localizeaza, nu difuzeaza -vasele sanguine sectionate sangereaza continuu Planul musculo-aponevrotic: *aponevroza epicraniana superior in portiunea mijlocie *pantecul frontal si *pantecul occipital inferior (anterior si posterior) Vase si nervi: Pedicolii vasculo-nervosi pot fi grupati in 3 grupe: I. Grupul anterior: -Pedicol frontal medial: -ramura mediala a n. frontal (din oftalmic din trigemen) -a. supratrohleara din a. oftalmica din a. carotida interna -Pedicol frontal lateral: -ramura laterala a n. frontal -a. supraorbitala II. Grupul mijlociu: -Pedicolul preauricular: -n. auriculotemporal (din mandibular din trigemen) -vasele temporale superficiale -Pedicolul retroauricular: -ram. mastoidiana din plexul cervical -ram. auriculara din plexul cervical -a. auriculare posterioare (din carotida externa) III. Grupul posterior:

-Pedicolul occipital: cervicali 1, 2, 3

-ramuri posterioare ale n. spinali -vasele occipitale

Regiunile fetei
La nivelul fetei sunt descrise opt regiuni topografice: *Regiunea orbitala *Regiunea nazala *Regiunea orala *Regiunea mentala *Regiunea infraorbitala *Regiunea bucala *Regiunea zigomatica *Regiunea parotidomaseterica Dintre acestea: -trei sunt regiuni mediane si impare: *regiunea nazala *regiunea orala *regiunea mentala -cinci sunt regiuni laterale si pereche: *regiunea orbitala *regiunea infraorbitala *regiunea bucala *regiunea zigomatica *regiunea parotidomaseterica

Regiunea nazala
Definitie! Regiunea nazala este o regiune mediana si nepereche a etajului mijlociu al fetei ce corespunde: -in profunzime: cavitatii nazale si -la suprafata nasului nasului extern. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:*regiunea frontala superior *regiunea orbitala si *regiunea infraorbitala lateral (dr. si stg.) *regiunea orala inferior Limite: *superior cuta transversala a pielii situata in dreptul suturii fronto-nazale (separa radacina nasului de regiunea frontala). *lateral -santul nazopalpebral -santul nazogenian (neomologat NA) -in ansamblu cele doua santuri formeaza clasicul sant nazo-labio-genian (neomologat NA) *inferior santul nazolabial Morfologia nasului extern: Din punct de vedere morfologic, nasul extern prezinta:

*Radacina nasului situata intre cele doua arcuri supraciliare *Dosul nasului reprezentat de cele doua versante laterale *Varful nasului (apexul) *Aripile nasului situate posterior de varful nasului au contur rotunjit. *Baza nasului (neomologata NA) la nivelul careia se gasesc doua orificii reprezentate de narine. Anatomie pe viu: Exista mai multe tipuri morfologice de nas extern: *nas grec (drept) *nas acvilin (coroiat) *nas in sa (concav) La nou nascut si la copil nasul este intotdeauna usor concav. Stratigrafie: Pielea: Pe dosul nasului piele subtire, deasupra periostului datorita unei lame subtiri de tesut conjunctiv lax. Pe varful nasului si pe aripile nasului piele groasa aderenta, prezentand un numar mare de glande sebacee. TCS: slab reprezentat. Stratul muscular: Nu acopera toata piramida nazala osteo-cartilaginoasa. Este reprezentat de muschii mimicii: -m. procerus -m. nazal: cu trei componente: -m. compresor al narilor (portiunea transvera) -m. dilatator al narilor (portiunea alara) -m. depresor al septului (mirtiform) -m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului Acesti muschi sunt inervati de ramuri ale nervului facial. Stratul fibros (periost + pericondru) reprezentat de o membrana fibroasa continua ce solidarizeaza cartilajele nazale intre ele si de apertura piriforma (nazala anterioara). Vase si nervi: Arterele provin din: *A. dorsala a nasului (A. nazala externa) din a. oftalmica din a. carotida interna pentru portiunea superioara a regiunii *A. faciala (ramura a a. carotide externe) da nastere la: -ramura septului nazal din a. labiala superioara -ramura laterala a nasului -a. unghiulara Intre ramurile arteriale provenite din a. dorsala a nasului si a. faciala se realizeaza o bogata retea anastomotica Venele: sunt tributare: *venei faciale *venei unghiulare *venei oftalmice Limfaticele dreneaza catre:

*nodurile limfatice submandibulare *nodurile limfatice parotidiene (din portiunea superioara a nasului) Nervii: Motori: ramuri din n. facial: Senzitivi: din n. mandibular: -ram. -ram. -ram. -ram. zigomatice bucale nazale externe nazale interne

Planul osteocartilaginos realizat de: *oasele nazale si procesele frontale ale maxilelor *cartilajele nazale -cartilajul septului nazal -cartilajele nazale laterale -cartilajele alare mari cu: -stalpul lateral -stalpul medial -cartilajele alare mici -cartilajele nazale accesorii Tegumentul vestibului nazal: -are in structura sa: *glande sebacee *glande sudoripare *peri grosi vibrize -limita dintre vestibulul nazal si cavitatea nazala este reprezentata de pragul nazal.

Regiunea orala
Definitie! Regiunea orala sau regiunea labiala este o regiune topografica mediana si nepereche a regiunilor fetei (faciale) ce cuprinde toate tesuturile ce intra-n alcatuirea buzelor. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea nazala superior -regiunea mentala inferior -regiunile bucale lateral (dreapta si stanga) Limite: -superior plan tangent la partea mobila a septului nazal (subcloazonul nazal) -inferior sant mento-labial, situat intre baza inferioara si protuberanta mentala -lateral (dreapta si stanga) linie curba ce uneste extremitatea posterioare a narii cu santul mento-labial, trecand la 1 cm lateral de unghiul gurii. Anatomie pe viu: Buzele (superioara si inferioara) sunt formatiuni carnoase, moi, mobile, la extremitati unite prin unghiurile gurii.

Tesuturile moi ce participa la delimitarea fiecarui unghi al gurii formeaza comisura gurii. Buza superioara prezinta pe linia mediana un tubercul (tuberculul labial) caruia ii corespunde pe buza inferioara o depresiune. De la nivelul tuberculului labial urca spre portiunea mobila a septului nazal un sant tegumentar delimitat de doua margini proeminente ce formeaza filtrul. Fiecare buza are o: -fata: -anterioara cutanata -posterioara mucoasa -margine: -aderenta -libera La nivelul marginii libere, pielea se continua cu mucoasa. Marginea buzelor rosul buzelor are o coloratie speciala datorita: -bogatiei capilalelor -transluciditatii epiteliului Rosul buzelor are caracter rasial si se modifica in diverse afectiuni: -albicios anemii -cianotic (vanat) afectiuni cardiace Stratigrafie: Pielea: -mai groasa la barbat -aderenta de planul subiacent -la barbat, bogata-n foliculi pilosi -contine numeroase glande sudoripare si sebacee -la limita dintre tegument si mucoasa se interpune zona rosului buzelor in care stratul cornos este subtire si pigmentul melanic lipseste. TCS: -slab reprezentat, mai evident la periferia regiunii -strabatut de vase si nervi superficiali si de muschii mimicii ce se insera pe fata profunda a tegumentului. Stratul muscular: Planul muscular, prin grosimea sa, reprezinta stratul principal al buzelor. Poirier a impartit muschii buzelor in doua sisteme: *sistemul central circular cu rol constrictor *sistemul periferic radiar cu rol dilatator Sistemul central reprezentat de m. orbicular al buzelor cu: -portiunea labiala fibre circulare -portiunea marginala fibre radiare ce apartin sistemului periferic Muschiul orbicular al buzelor prin contractie: -inchide orificiul bucal -subtiaza marginea libera a buzelor -apropie buzele de arcurile alveolare Printre fibrele orbicularului se gasesc rar fibre musculare cu directie antero-posterioara ce alcatuiesc in ansamblu m. sectiunii lui Klein si Krause.

Sistemul periferic radial are rol in deschiderea orificiului bucal. Se grupeaza in: -muschi superficiali: -m. buccinator -m. ridicator al buzei superioare -m. ridicator al unghiului gurii (m. canin) -m. mental -m. coborator al buzei inferioare (m. patrat al buzelor) -muschi profunzi: -m. ridicator al aripii nasului si al buzei superioare -m. zigomatic mic -m. zigomatic mare -m. risorius -m. depresor al unghiului gurii (m. triunghiular al buzelor) Toti acesti muschi ai mimicii sunt inervati de nervul facial. Planul glandular format de glandele salivare labiale. Planul mucos format de mucoasa labiala ce: -reprezinta ultimul plan al regiunii -are culoare roza -dupa ce strabate santul gingivo-labial superior si santul gingivo-labial inferior, se reflecta pe procesul alveolar al mandibulei si al maxilei, transformandu-se in gingii, aderenta pe planul osos. -pe linia mediana nucoasa formeaza: -fraul buzei superioare -fraul buzei inferioare Vase si nervi: Arterele reprezentate de: -a. labiala superioara -a. labiala inferioara, -provin din a. faciala. -in vecinatatea comisurilor labiale se anastomozeaza intre ele pe linia mediana formand un adevarat cerc arterial peribucal. -plasate intre planul muscular si planul mucos in vecinatatea marginii libere, vena fiind mai aproape de aceasta margine. -cercul arterial peribucal se anastomozeaza cu ramuri arteriale din: -a. infraorbitala -a. bucala -a. transversa a fetei Venele situate superficial se varsa-n venele faciale direct sau prin intermediul venelor submentale. Drenajul limfatic al: -buzei superioare se realizeaza spre: n. limfatice submandibulare -buzei inferioare se realizeaza spre: n. limfatice submentale si submandibulare. Nervii: *inervatia senzitiva:

-a buzei superioare: din n. infraorbital (din n. maxilar, din trigemen) -a buzei inferioare: din n. mental (din n. dentarp-alveolar inferior, din n. mandibular din trigemen) *inervatia motorie: -a m. mimicii n. facial -buza superioara: ramuri zigomatice si ramuri bucale -buza inferioara: ramuri bucale si ramura marginala a mandibulei

Regiunea mentala
Definitie! Regiunea mentala este o regiune mediana si nepereche a regiunilor fetei, situata inferior de regiunea orala. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea orala superior -trigonul submental (partea suprahioidiana a regiunii anterioare a gatului) inferior -regiunile bucale lateral (dreapta si stanga) Limite: -superior santul mento-labial -inferior linia conventionala ce trece prin marginea inferioara a corpului mandibulei -lateral (dreapta si stanga) doua linii verticale ce trec la 1 cm lateral de unghiul gurii prelungite inferior pana la marginea inferioara a mandibulei. Anatomie pe viu: Relief proeminenta a fetei anterioare a corpului mandibulei realizeaza trei reliefuri: -unul median mijlociu protuberanta mentala -tubercul mental (pereche) in vecinatatea marginii inferioare Stratigrafie: Pielea: -groasa, cu foliculi pilosi la barbat -aderenta de straturile subiacente -in unele cazuri depresiune intre protuberanta mentala si tuberculii mentali gropita barbiei -datorita aderentei pielii la periost prin tracturi conjunctive TCS: -slab dezvoltat -contine fibrele anterioare ale m. platisma (pielosul gatului) precum si ale m. transvers mental. Stratul muscular solidarizat de tegument si este reprezentat de: -m. mental medial fibre verticale -m. depresor al buzei inferioare fibre oblice -m. depresor al unghiului gurii lateral fibre oblice Planul osteoperiostic reprezentat de: -fata anterioara a corpului mandibulei cu: -protuberanta mentala -tuberculii mentali

-gaurile mentale -marginea inferioara a corpului mandibulei Vase si nervi: Arterele sunt ramuri din: -a. mentala -a. submentala -a. labiala inferioara Venele sunt tributare venei faciale. Limfaticele dreneaza spre: -n. limfatice submentale -n. limfatice submandibulare Nervii: inervatie senzitiva n. mental Inervatie motorie n. facial prin ramura marginala a mandibulei

Regiunea infraorbitala
Definitie! Regiunea infraorbitala este o regiune topografica laterala si pereche a regiunilor faciale situata inferior de regiune orbitala. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea nazala medial -regiunea orbitala superior -regiunea zigomatica lateral -regiunea bucala inferior Limite: -superior marginea infraorbitala a maxilei -medial santul nazopalpebral si nazogenian -inferior linie orizontala ce continua marginea inferioara a arcului zigomatic pana la extremitatea posterioara a narii. -lateral aproape verticala, corespunde suturii dintre maxila si zigomatic, unind marginea infraorbitala cu limita inferioara. Anatomie pe viu: Aspect depresionat ce continua depresiunea portiunii inferioare a regiunii orbitale. Este situata intre reliefurile proeminente ale regiunii nazale si regiunii zigomatice. Stratigrafie: Pielea: fina, mobila, fara foliculi pilosi. TCS: slab reprezentat. Stratul muscular reprezentat in: -plan superficial de: -m. ridicator al buzei superioare si a aripii nasului -m. ridicator al buzei superioare -portiunea orbitala a m. orbicular al ochiului -plan profund: -m. ridicator al unghiului gurii (se insera la nivelul fosei canine)

Planul osteoperiostic realizat de fata anterioara a corpului maxilei cu ascpect concav. Ea prezinta: -fosa canina -gaura infraorbitala la 5 mm inferior de marginea infraorbitala pe verticala ce trece printre premolarii superiori. Vase si nervi: Arterele reprezentate de: -a. infraorbitala -a. faciala situata la limita anerioara a regiunii in santul nazopalpebral si nazogenian. Venele dreneaza spre: -vena unghiulara -vena faciala -vena transversa a fetei Vena faciala se anastomozeaza cu vena unghiulara din vena oftalmica favorizand propagarea infectiilor faciale spre sinusurile venoase ale durei mater (tromboflebita sinusului cavernos). Limfaticele dreneaza spre: -n. limfatice submandibulare -n. limfatice parotidiene superficiale -n. limfatice bucale Nervii: *motori: ramuri bucale si ramuri zigomatice ale n. facial *senzitivi: n. infraorbital din maxilar din n. trigemen

Regiunea bucala
Definitie! Regiunea bucala este o regiune topografica pereche a fetei ce alcatuieste portiunea centrala a obrajilor participand la formarea peretilor laterali ai vestibulului bucal. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea orala si -regiunea mentala anterior -regiunea parotidomaseterica posterior -regiunea infraorbitala superior -trigonul submental (regiune anterioara a gatului) inferior Limite: -anterior linie curba ce coboara la extremitatea posterioara a narii spre unghiul gurii fata de care trece la 1 cm lateral prelungindu-se apoi spre marginea inferioara a corpului mandibulei. -posterior marginea anterioara a m. maseter -superior linia orizontala dusa in prelungirea arcului zigomatic pana la extremitatea posterioara a narii. -inferior marginea inferioara a corpului mandibulei Anatomie pe viu: Regiunea bucala are aspect diferit in functie de:

-varsta -starea de nutritie -unele acte fiziologice La copii si obezi, regiunea bucala are aspect rotunjit datorita dezvoltarii accentuate a corpului adipos al obrazului (Bula grasoasa a lui Bichat). La batrani si persoane slabe este escavata avand aspect de depresiune situata intre: -os zigomatic -corpul mandibulei -marginea anterioara a m. maseter Stratigrafie: Pielea: -mobila -subtire la femei si copii -groasa la barbati, prezentand foliculi pilosi -culoare roz trandafirie datorita vascularizatiei bogate -contine numeroase glande sudoripare si sebacee TCS: contine o retea de lame conjunctive intre care se gaseste o cantitate variabila de tesut adipos. Plan muscular superficial: contine muschi cu directie radiala si converg spre comisura buzelor: -m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului -m. ridicator al buzei superioare -m. zigomatic mic -m. zigomatic mare -m. rizorius -fibrele posterioare ale m. platisma -m. depresor al unghiului gurii Plan muscular profund: -m. buccinator: -acoperit de fascia bucofaringiana: -mai puternica spre posterior unde se continua cu fascia m. constrictor superior al faringelui. -anterior se subtiaza si dispare in apropierea unghiului gurii. -m. ridicator al unghiului gurii Planul intermuscular contine: -corpul adipos al obrazului (bula lui Bichat) -ductul parotidian (canalul lui Stenon) -vase si nervi Corpul adipos al obrazului: -masa de grasime cuprinsa intr-un invelis fascial dependent de fasciile: maseterica si bucofaringiana. -se prelungeste: -posterior intre m. maseter si m. buccinator -superior spre regiunea zigomatica si regiunea infratemporala

-superficial tegument constitutie

printre muschii planului superficial spre -este considerat ca grasime de

-ultimul panicul adipos ce dispare in caz de casexie. Ductul parotidian: -traiect orizontal -depaseste marginea anterioara a m. maseter -inconjoara corpul adipos al obrazului -penetreaza m. buccinator -se plaseaza-ntre fata profunda a m. buccinator si mucoasa vestibulara -se deschide-n vestibulul bucal, in dreptul celui de-al doilea molar superior. Vase si nervi: Principalele elemente vasculo-nervoase sunt reprezentate de: -a. faciala -v. faciala -n. facial Artera si vena faciala strabat regiunea in diagonala dinspre: -posterior si inferior spre -anterior si superior A. faciala patrunde in regiune la nivelul marginii inferioare a corpului mandibulei in dreptul marginii anterioare a m. maseter, nivel la cae se poate lua pulsul. Paaseste regiunea lateral de aripa nasului, nivel la care se continua cu a. unghiulara. In regiunea bucala, din a. faciala iau nastere: -a. labiala inferioara si -a. labiala superioara, destinate regiunii orale In afara de a. faciala, in regiunea bucala mai patrund mici ramuri arteriale din: -a. transversa a fetei -a. infraorbitala -a. bucala -a. alveolara superioara posterioara -a. mentala Vena faciala se gaseste posterior si lateral de artera. Formeaza coarda arcului descris de artera. Ambele vase faciale (artera si vena) au un traiect sinuos. Limfaticele: -pe traiectul vaselor faciale se localizeaza mici noduri limfatice (ganglionii genieni) -limfa tegumentului dreneaza de-a lungul venei transverse a fetei spre: -n. limfatice parotidiene superficiale -limfa partilor moi (cu exceptia tegumentului) dreneaza spre: -n. limfatice bucale si -n. limfatice submandibulare Nervii: *inervatia senzitiva a regiunii bucale este asigurata de nervul trigemen prin doua dintre cele 3 ramuri ale sale: -n. maxilar -n. mandibular

*inervatia motorie destinata m. mimicii (pielosi ai regiunii) este asigurata de ramurile terminale ale n. facial: -ramuri zigomatice -ramuri bucale -ramura marginala a mandibulei Stratul glandular: reprezentat de: -glandele salivare bucale si -glandele salivare molare Stratul mucos reprezentat de mucoasa vestibulara ce adera strans de fata profunda a m. buccinator, in dreptul molarului al doilea superior orificiul de deschidere al ductului parotidian (mica proeminenta papila parotidiana)

Regiunea zigomatica
Definitie! Regiunea zigomatica este o regiune topografica pereche a fetei ce corespunde zigomaticului. Acesta impreuna cu partile moi ce-l acopera formeaza pometii obrajilor. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea temporala superior -regiunea orbitala antero-superior -regiunea infraorbitala anterior -regiunea bucala inferior Limite: sunt mai mult conventionale. Fara repere evidente la suprafata ei, fiind mai putin precise: -superior marginea infraorbitala si sutura zigomatica -inferior marginea inferioara a osului zigomatic -anterior sutura zigomatico-maxilara -posterior prelungirea liniei temporale a frontalului coborata de-a lungul procesului frontal al osului zigomatic pana la arcul zigomatic. Anatomie pe viu: Regiunea zigomatica = regiune proeminenta a fetei alaturi de priamida nazala si de menton. Ea este supusa frecvent traumatismelor directe. Stratigrafie: Pielea: subtire, mobila, fara foliculi pilosi. TCS: slab dezvoltat. Stratul muscular: -m. zigomatic mare -m. zigomatic mic -m. orbicular al ochiului (portiunea orbitala) Planul osteoperiostic: reprezentat de fata anterioara a osului zigomatic cu orificiul zigomatico-facial. Vase si nervi: Arterele sunt ramuri din a. transversa a fetei. Venele dreneaza in vena transversa a fetei. Nervii: motori: -ramuri zigomatice

nervului facial senzitivi: zigomatic din n. maxilar din n. trigemen.

-ramuri bucale ale -n. zigomatico-facial din n.

Regiunea parotidomaseterica
Definitie! Regiunea parotidomaseterica este o regiune topografica pereche a fetei, situata la nivelul portiunii laterale si posterioare a fetei. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea temporala si -regiunea zigomatica superior -regiunea bucala anterior -regiunea sternocleidomastoidiana posterior -trigonul submandibular al regiunii anterioare a gatului inferior Limite: -anterior marginea anterioara a m. maseter. -posterior marginea anterioara a m. sternocleidomastoidian -superior linia orizontala ce trece prin marginea inferioara a arcului zigomatic si apoi prin incizura mandibulei. -inferior marginea inferioara a corpului mandibulei -in profunzime (medial) se prelungeste pana la faringe. Anatomie pe viu: Prezenta glandei paroide la acest nivel, face ca regiunea sa se tumefieze foarte mult in cazul parotiditei epidemice (oreillonul). Portiuni: Un plan frontal care trece tangent la marginea posterioara a ramurii mandibulei separa: -posterior portiunea profunda a glandei parotide cu formatiunile vasculo-nervoase. -anterior de restul regiunii situata anterior si care contine portiunea superficiala a glandei regiunea maseterica. Portiunea profunda: -sau spatiul glandular al regiunii parotidomaseterice (clasic loja parotidiana sau fosa retromandibulara). -spatiul glandular are forma prismatic triunghiulara cu peretii: -posterior si medial -anterior -superior -posterior si medial perete musclo-fascial si ligamentar, contine: -pantecul posterior al m. digastric -muschii stilieni si fasciile lor: -m. stilofaringian -m. stilohioidian -m. stiloglos

-ligamentul stilohioidian -ligamentul stilomandibular -anterior: -marginea posterioara a ramurii mandibulei -m. maseter -m. pterigoidian medial -ligamentul sfenomandibular -lateral: -fascia carotidiana -TCS -pielea -superior urca pana la incizura mandibulara si meatul acustic extern, comunica cu regiunea infatemporala. -spatiul glandular al regiunii parotidomaseterice cuprinde elemente vasculo-nervoase intrinseci dispuse pe 3 planuri: *planul medial - arterial: -a. carotida externa *planul mijlociu - venos: -v. jugulara externa -v. retromandibulara *plan lateral - nervos: -n. facial cu plexul intraprotidian -n. auriculotemporal Portiunea superficiala, partea anterioara a regiunii parotidomaseterice cunoscuta ca regiunea maseterica, corespunde m. maseter si contine portiunea superficiala a glandei.

Regiunea maseterica
Limite: -superior orizontala prin marginea inferioara a arcului zigomatic. -inferior marginea inferioara a ramurii mandibulei -anterior marginea anterioara a m. maseter -posterior marginea posterioara a m. maseter Forma: este variabila in functie de dezvoltarea m. maseter Stratigrafie: Pielea: groasa dar mobila pe structurile subiacente este acoperita cu foliculi pilosi la persoanele de sex masculin. TCS: -de grosime variabila -in portiunea inferioara contine fibrele posterioare ale m. platisma -in partea superioara m. zigomatici (mic si mare) -partea anterioara a glandei parotide cu ductul parotidian -contine vase si nervi superficiali: -vasele transversale ale fetei -ramuri bucale si -ramuri zigomatice ale n. facial Fascia maseterina prezinta o: Fata superficiala care este in contact cu vasele transverse ale fetei si cu prelungirea anterioara a glandei parotide.

Fata profunda care formeaza impreuna cu planul osteoperiostic, loja maseterina, loja osteo-fibroasa in care se gaseste: -m. maseter -PVN maseterin Planul muscular reprezentat de m. maseter. Intre fata profunda a m. maseter si planul osteoperiostic se plaseaza PVN maseterin care: -provine din regiunea infratemporala -trece prin incizura mandibulei si se plaseaza pe fata laterala a ramurii mandibulei. Planul scheletic: format de fat alaterala a ramurii mandibulei. In contact cu fata mediala a ramurii mandibulei se afala m. pterigoidain medial. Vase si nervi: Superficial: Artere: -a. transversa a fetei -ram. maseterina inferioara (inconstanta din a. faciala) Nervii: -motori ramuri zigomatice si ramuri bucale ale n. facial. -senzitivi n. mandibular, n. auricular mare din plexul cervical. Profund: PVN maseterin: -a. maseterina din a. maxilara -n. maseterin din n. mandibulara Venele sunt tributare: -venei faciale -venei unghiulare -venei oftalmice Drenaj limfatic catre: -n. limfatice submandibulare -n. limfatice parotidiene (din portiunea superioara a nasului) Nervii: *motori ramuri din n. facial: -ramuri zigomatice -ramuri bucale *senzitivi din n. mandibular: -ramuri nazale externe -ramuri nazale interne

Regiunea sternocleidomastoidiana (scm)


Definitie! Regiunea scm este o regiune topografica pereche situate in portiunea laterala a gatului ce corespunde proiectiei la suprafata a m. scm, avand o forma dreptunghiulara alungita. Invecinari, limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea parotidomaseterica -regiunea anterioara a gatului:

-trigonul carotic -trigonul muscular (omotraheal) anterior -regiunea cervicala laterala: -trigon omoclavicular (fosa supraclaviculara mare) -trigon omotrapezian -regiunea occipitala posterior -regiunea presternala -fosa infraclaviculara si regiunea pectorala inferior -regiunea temporala superior Limite: -anterior marginea anterioara a m. scm -posterior marginea posterioara a m. scm -inferior incizura jugulara a sternului si treimea mediala/sternala a claviculei. -superior baza procesului mastoidian orizontala de la punctual craniometric Porion, la punctual craniometric Inion -in profunzime pana la nivelul coloanei vertebrale, fara a putea fi precis delimitata de celelalte regiuni cervicale cu care astfel comunica larg la acest nivel. Anatomie pe viu: Relieful m. scm se interpune ca un relief proeminent oritentat dinspre lateral spre medial si dinspre superior spre inferior la nivelul regiunilor cervicale. El separa regiunea cervicala anterioara de regiunea cervicala laterala. Contractura unilaterala duce la aparitia torticolisului. Stratigrafie: Stratigrafia regiunii scm este impartina in doua planuri distincte: *planuri superficiale *planuri profunde Planurile superficiale: Pielea: -subtire si lipsita de folicului pilosi -mobila in cele doua treimi inferioare ale regiunii -fixa in treimea superioara, unde adera de fascia m. scm (lipseste TCS si m. platisma) TCS: -in treimea superioara este dens areolar, slab reprezentat, fixeaza pielea la fascia m. scm. -in cele doua treimi inferioare este bine reprezentat. Strat muscular superficial: -planul muscular superficial este reprezentat de m. platisma in cele doua treimi inferioare ale regiunii. Planul vasculo-nervos superficial: Venele: -v. retromandibulara si -v. auriculara posterioara Ele formeaza v. jugulara externa ce se anastomozeaza cu v. jugulara anterioara. Nervii: sunt ramuri terminale ale plexului cervical: -n. occipital mic

-n. auricular mare -ramura anterioara -ramura posterioara -n. transvers al gatului -ramura superioara -ramura inferioara -n. supraclaviculari -mediali -intermediari -laterali (posteriori) Planul musculo-fascial reprezentat de: -m. scm -fascia m. scm formata prin dedublarea lamei superficiale a fasciei cervicale superficiale: -foita anterioara mai groasa -foita posterioara mai subtire -intre capetele de origine ale m. scm, capul sternal si capul clavicular, se formeaza fosa supraclaviculara mica. Planurile profunde: Planurile profunde ale regiunii scm sunt diferite in cele trei portiuni ale sale: -inferior de tendonul m. omohioidian -superior de tendonul m. omohioidian -la nivelul procesului mastoidian Portiunea infraomohioidiana a planurilor profunde Portiunea inferioara a planurilor profunde este: -strabatuta de formatiuni vasculo-nervoase importante. -forma prismatic triunghiulara cu trei pereti: -anterior si lateral -medial -posterior Peretele anterior si lateral este constituit din: -planurile superficiale si m. scm si fascia sa si o lama de tesut celular lax. -lama pretraheala a fasciei cervicale intinsa intre corpul m. sternotiroidian. Peretele medial constituit din: -viscerele situate in partea infrahioidiana a regiunii anterioare a gatului cu care regiunea scm se continua in profunzime fara limita precisa. Peretele posterior este alcatuit din: -procesele transverse ale ultimelor trei vertebre cervicale C5, C6, C7 invelite de: -m. lungul gatului -m. lungul capului -m. scalen anterior -m. scalen mijlociu -ligamentele vertebro-pleurale -ligamentele costo-pleurale -ligamentele transverso-pleurale

Aceste ligamente formeaza aparatul suspensor al domului pleural. Intre structurile ce formeaza cei trei pereti se delimiteaza un spatiu format de spatiul profund al regiunii scm. Formatiuni vasculare si vasculo-nervoase: Sunt dispuse in mai multe planuri: I. Planul muscular II. Planul venos III. Planul nervos IV. Planul arterial V. Planul prevertebral I. Planul muscular contine: -m. sternotiroidian lateral -m. sternohioidian medial Ambii inveliti de lama pretraheala a fasciei cervicale. II. Planul venos are in constitutia sa: -v. jugulara interna -confluentul jugulosubclavicular si ductele limfatice III. Planul nervos: -n. frenic -anastomoza dintre n. frenic (plex cervical) si n. subclavicular (plex brahial). -ramura descendenta a ansei subclavii (VIENSEUS) -n. vag -trunchi simpatic cervical IV. Planul arterial: partea prescalenica a a. subclavie din care ia nastere: -trunchiul tirocervical din care iau nastere: -a. tiroidiana inferioara -a. suprascapulara -a. transversa a gatului -a. vertebrala (portiunea prevertebrala). V. Planul prevertebral: Muschi: -m. scalen anterior -m. scalen mijlociu -m. scalen posterior -m. lung al gatului Fascie: -lama prevertebrala a fasciei cervicale. Nervi: -radacinile plexului cervical (inferioare) Oase: -procese transverse ale ultimelor trei vertebre cervicale Portiunea supraomohioidiana a planurilor profunde: Are dispozitie mai simpla, contine: -v. jugulara interna in dreptul trigonului carotic -n. frenic -n. accesor ramura externa (de pe fata profunda a m. scm pe care-l inerveaza). -nodurile limfatice din grupul cervical profund -muschii prevertebrali

Portiunea mastoidiana Este situata posterior de pavilionul auricular. In TCS se gasesc numeroase elemente vasculo-nervoase superficiale: -n. auricular mare -n. occipital mic -ramura posterioara a n. auricular mare -ramuri ale arterelor: -auriculara posterioara -occipitala In incizura mastoidiana se gasesc: -pantecul posterior al m. digastric -a. occipitala, situata medial In portiunea superioara (portiunea mastoidiana a regiunii scm) se gaseste triunghiul de atac al lui CHIPAULT utilizat pentru trepanatiile antrului mastoidian. El este delimitat: -superior latura superioara (cateta orizontala) la 2 mm inferior de linia temporala si paralela cu aceasta. -anterior latura anterioara (cateta verticala) trece la 3 mm de spina suprameatum a lui Henle si peretele posterior al meatului acustic extern. -posterior latura posterioara (ipotenuza) oblica corespunde suturii pietro-scuamoase; uneste varful mastoidei cu cateta superioara orizontala. Trepanarea se face in unghiul drept pe o suprafata de 1-2 cm2.

Anatomia topografica a cavitatii toracice


Toracele este partea superioara a trunchiului si adaposteste in interiorul sau: -o mare parte a aparatului respirator -o parte a aparatului circulator si organul propulsor al acestuia (inima) -si esofagul (ce apartine aparatului digestiv) Forma: Forma cavitatii toracice este hemiovala. *la adult - toracele este latit spre lateral si prezinta diametrul antero-posterior mult mai mic. Datorita ortostatismului, coloana vertebrala proemina in interiorul toracelui diminuand si mai mult diametrul anteroposterior = trunchi de piramida cu baza mare superior. *la copil - diametrul antero-posterior este mai mare decat la adult (asemanandu-se destul de mult cu toracele patrupedelor) = trunchi de piramida cu baza mare inferior. Delimitari: Cavitatea toracica este delimitata: -posterior - coloana vertebrala toracica -anterior - stern -lateral - coaste -spatii intercostale si -muschii intercostali

-superior - apertura toracica superioara prin care toracele comunica cu gatul. Ea este delimitata de: -coasta I (dr si stg) -coloana vertebrala - vertebra T1 -incizura jugulara a manubriului sternal -inferior - m. diafragma Caracteristicile toracelui: *mobilitate - modificarea diametrului odata cu respiratia *elasticitatea - protejeaza organele interne Interiorul cavitatii toracice e mult diminuat fata de exterior prin bombarea m. diafragma, care prin convexitatea sa centrala, ajunge in dreptul celei de-al saselea spatiu intercostal. Anterior - cavitatea toracica are inaltimea sternului fara apendice xifoid. Posterior - are inaltime egala cu cea a portiunii toracice a coloanei vertebrale. Din punct de vedere topografic, la nivelul cavitatii toracice se descriu trei regiuni distincte: -doua regiuni laterale, simetrice: -regiunile pleuropulomnare -o regiune mediana: -mediastinul Regiunile pleuropulomonare sunt separate prin mediastin si ocupa cea mai mare parte a cavitatii toracice.

Mediastinul
Definitie! Etimologic, notiunea de mediastin provine din limba latina: quo per medium stat, adica ceea ce este situat la mijloc. Mediastinul reprezinta o regiune topografica situata in cavitatea toracica intre regiunile pleuropulomonare, stern si coloana vertebrala. Are aspectul unui sept median, asimetric, deviat spre stanga, ce ocupa 1/5 din intreaga cavitate toracica. Delimitari si comunicari: Invecinari: Anterior - stern, coaste si spatiile intercostale Posterior - coloana vertebrala toracica, coaste si spatii intercostale Lateral (dreapta si stanga) - portiunea mediastinala a pleurei parietale Superior - apertura toracica superioara Inferior - m. diafragma Comunicari: Lateral - cu regiunile pleuropulomonare prin pediculul pulmonar: -trimite spre plaman: -bronhiile -arterele pulmonare -arterele bronhice -filete nervoase -primeste: -venele pulmonare

-venele bronhice -limfaticele Superior - cu gatul: -trimite spre gat: -ramurile arcului aortic -primeste: -venele -traheea -esofagul -nervul frenic -fasciile respective Inferior - cu abdomenul prin orificiile diafragmatice: -trimite: -aorta -esofagul -nervi -primeste: -VCI -ductul toracic -venele sistemului azigos Impartirea mediastinului: Impartirea mediastinului a reprezentat un punct de discutie in Anatomie. Ea este conventionala si se poate baza pe ratiuni: -anatomice -clinico-chirurgicale -anatomo-clinice Terminologia Anatomica descrie mediastinului 4 unitati descriptive: Mediastinul superior Mediastinul inferior o Mediastinul anterior o Mediastinul mijlociu o Mediastinul posterior Mediastinul superior - situat superior de bifurcatia traheei, cuprinde: -traheea -esofagul -arcul aortic (spre stanga) -arcul venei azigos (spre dreapta) -VCS, rezultata din unirea celor doua vene brahiocefaclice -timusul sau resturi timice Mediastinul inferior cuprinde: o Mediastinul anterior - sub forma unei lame inguste de tesut conjunctiv lax si resturi timice, situat anterior de pericard. o Mediastinul mijlociu - contine: -Pericard -Inima -Vase mari (portiunea intrapericardica) o Mediastinul posterior - contine: -esofagul

-venele hemiazigos -simpaticul toracic -ductul toracic -portiunea descendenta a aortei Conceptia clasica franceza: Conceptia clasica franceza imparte mediastinul printr un plan frontal care trece prin fata anterioara a bifurcatiei traheei, in: Mediastinul anterior o Etajul inferior o Etajul superior Mediastinul posterior o Segment anterior o Segment posterior Mediastinul anterior - portiunea cea mai voluminoasa, e subimpartit in doua etaje: -etajul inferior - pericardico-cardiac: -pericard si inima -etajul superior - timovascular: -timusul -VCS -aorta ascendenta -trunchiul pulmonar -ramurile acestor vase Mediastinul posterior - de dimensiuni mai mici, ocupa 1/3 posterioara a mediastinului. E subdivizat de un plan frontal in doua segmente: anterior si posterior. *Segmentul anterior -cuprinde: -traheea -bronhiile principale -portiunea toracica a esofagului -nervii vagi *Segmentul posterior -cuprinde: -ductul toracic -aorta descendenta -vena azigos -vena hemiazigos -lanturi simpatice toracice Impartirea si compartimentarea mediastinului dupa scoala timisoreana: Mediastinul este impartit de un plan vertical (frontal) care trece la nivelul fetei posterioare a traheei, a bronhiilor si a pericardului in: mediastin anterior mediastin posterior Mediastinul anterior este impartit la randul sau de un plan orizontal ce trece prin bifurcatia traheei pana la nivelul discului intervertebral T4-T5 in doua etaje: -etajul superior

-etajul inferior Fiecare etaj poate fi compartimentat la randul sau. MEDIASTINUL ANTERIOR: -este impartit de un plan orizontal ce trece prin bifurcatia traheei si discul intervertebral T4-T5 intr-un etaj superior si unul inferior. Etajul superior: are patru compartimente: -compartimentul timic -compartimentul venos -compartimentul arterial -compartimentul traheo-bronhic Compartimentul timic contine timusul la copil. La adult contine tesut celulo-adipos si insule de tesut timic, ramase dupa involutia organului. Compartimentul venos al doilea compartiment al etajului superior, isi justifica numele numai in portiunea superioara. Este format de: -afluentii de origine ai venelor brahiocefalice si de VCS, formata prin confluenta venei brahiocefalica dreapta si stanga -nervii frenici -ductul toracic -ductul limfatic drept (ce se varsa in confluentele jugulosubclavii) -nodurile limfatice mediastinale anterioare Compartimentul arterial reprezentat de: -arcul aortic si ramurile sale: -trunchiul brahiocefalic cu: -a. subclavie dreapta -a. carotida comuna dreapta -a. carotida comuna stanga -a. subclavie stanga -trunchiul pulomnar cu: -a. pulmonara dreapta -a. pulmonara stanga -nervii vagi si nervii laringei inferiori Compartimentul traheo-bronhic reprezentat de trahee care la nivelul discului intervertebral T4-T5 se bifurca in cele doua bronhii principale: dreapta si stanga. -bronhia principala dreapta: -mai scurta -mai groasa -mai oblica -este incalecata dinspre posterior spre anterior de arcul venei azigos. -bronhia principala stanga: -mai lunga -mai subtire -mai putin oblica -este incalecata dinspre anterior spre posterior de arcul aortic. Etajul inferior al mediastinului anterior:

-este impartit in doua compartimente: Compartimentul prepericardic (retrosternal), situat anterior Compartimentul pericardic, situat posterior Comparimentul prepericardic (retrosternal) foarte ingust, este cuprins intre fata posterioara a plastronului sternocostal (manubriu si stern+coaste si cartilaje) si fata anterioara a pericardului. Contine: -m. transvers al toracelui -vase toracice interne -noduri limfatice paramamare situate de-a lungul vaselor toracice interne, in imici depresiuni endotoracice ale plastronului sternocostal (fosetele lui SOULIGNOUX) -grupul anterior (2-3 noduri) al nodurilor limfatice frenice superioare (cunoscute in Anatomia Clasica drept nodurile/ganglionii limfatici supraretroxifoidiene ale lui SAPPEY) -franjuri grasosi (POIRIER) -ligamentele sterno-pericardice ale lui LUSCHKA -in portiunea inferioara a compartimentului prepericardic se afla 3 fante diafragmatice. Comparimentul pericardic contine: -inima si pericardul -nervii frenici si vasele frenice superioare -portiunea postero-inferioara a compartimentului pericardic este strabatuta de VCI. In portiunea posterioara a compartimentului pericardic se afla cele 4 vene pulomnare ce se deschid la nivelul peretelui posterior al atriului stang. Venele pulmonare superioare (dreapta si stanga) dispuse intr-un plan anterior fata de venee pulmonare inferioare (dreapta si stanga). In timp ce venele pulomnare inferioare au un traiect orizontal, cele superioare au traiect oblic descendent spre medial. Verticala ce trece prin venele cave impreuna cu orizontala ce trece intre venele pulmonare superioare si inferioare, formeaza crucea venoasa a lui BEHNINGHOFF. MEDIASTINUL POSTERIOR: -cuprinde doua compartimente: Compartimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) Comparimentul pre- si laterovertebral Comparimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) -este situat posterior de: -compartimentul traheo-bronhic al etajului superior al mediastinului anterior -compartimentul pericardic al etajului inferior al mediastinului anterior

-cuprinde: -portiunea toracica a esofagului, flancata de nervii vagi -n. vag stang este situat pe fata anterioara a esofagului in vecinatatea marginii stangi -n. vag drept este situat pe fata posterioara a esofagului in vecinatatea marginii drepte -nodurile limfatice mediastinale posterioare Comparimentul pre- si laterovertebral este situat intre: -compartimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) -fata anterioara a corpurilor vertebrale toracice Contine: -portiunea toracica a aortei (in stanga) -vena azigos (in dreapta) -ductul toracic intre portiunea toracica a aortei si vena azigos -vena hemiazigos superioara si vena hemiazigos inferioara posterolateral de portiunea toracica a aortei -lant simpatic toracic (drept si stang) situat paravertebral.

Microcursuri Inima
-face parte din aparatul circulator in cadrul caruia joaca rolul unei pompe aspiratoare-respingatoare ce asigura circulatia sangelui. Localizare: -este situata in etajul inferior al mediastinului anterior (compartimentul pericardic), imediat deasupra diafragmei intre cei doi plamani, o treime la dreapta si doua treimi la stanga liniei mediane. Culoare: este rosiatica cu tenta mai inchisa spre dreapta. Consistenta: ferma. Greutate: 270-300 grame. Capacitate: 500-600 cm3. Dimensiuni: -diametrul longitudinal 133 mm -diametrul transversal 103 mm Forma: -are forma unui con turtit antero-posterior cu axul orientat oblic sau ca o piramida triunghiulara cu un perete mai ingust (marginea stanga mai latita a inimii). Morfologie externa si raporturi: inimii i se descriu o baza, un varf si doua margini. Baza este orientata posterior in sus si spre dreapta. Prezinta doua segmente: -drept corespunzand atriului drept -stang corespunzand atriului stang La nivelul segmentului drept se gasesc orificiile venei cave superioare si inferioare. Extremitatile laterale drepte ale acestor orificii fiind unite printr-un tesut terminal care spre interiorul inimii corespunde crestei

terminale a lui Hiss. Acest segment al bazei vine in raport cu pleura mediastinala si prin intermediul ei cu: -fata mediastinala a plamanului drept -n. frenic drept -vasele frenice superioare drepte La nivelul segmentului stang se gasesc orificiile celor patru vene pulmonare: -doua stangi (superior si inferior) -doua drepte (superior si inferior) Acest segment are raporturi identine cu fata posterioara a pericardului. La baza inimii se deseneaza crucea venoasa a lui Benninghof cu importanta in orientarea spatiala a inimii. Varful sau apexul: -este orientat anterior in jos si spre stanga -corespunde spatiului 5 intercostal stang la 7 cm de stern, pe linia medio-claviculara stanga, nivel la care se poate observa socul apexian. -la dreapta varfului inimii, pe marginea dreapta exista o mica scobitura numita incizura varfului inimii, unde se intalnesc santurile interventriculare anterior si posterior. Fata sternocostala: -are raporturi identice cu fata anterioara a pericardului. -orientata anterior, este brazdata de un sant transversal, numit santul atrio-ventricular sau santul coronar anterior. In portiunea sa mijlocie, santul coronar anterior este intrerupt de emergenta trunchiului arterei pulmonare. Santul coronar anterior separa doua segmente: -superior -inferior Segmentul superior are 4 planuri: Planul I: -format de: -auriculul drept - care imbratiseaza in totalitate fata anterioara a aortei -auriculul stang - care imbratiseaza partial trunchiul arterei pulmonare. Planul II: -format de trunchiul arterei pulmonare la stanga si la dreapta. -acestora si pe un plan mai posterior si spre dreapta li se adauga vena cava superioara -la emergenta, trunchiul arterei pulmonare se situeaza anterior fata de aorta. Practic artera pulmonara, aorta si vena cava superioara sunt dispuse pe un plan oblic dinspre stanga spre dreapta si dinainte inapoi. Planul IV: -reprezentat de fata anterioara a atriilor. Segmentul inferior: -situat intre santul coronar anterior si varful inimii, este strabatut de santul longitudinal sau santul interventricular anterior ce separa: -o zona dreapta mai intinsa ce corespunde ventriculului drept de, -o zona stanga mai ingusta ce corespunde ventriculului stang Fata diafragmatica: -este oritentata posterior si inferior -are aceleasi raporturi cu baza pericardului

-este separata de baza inimii prin santul coronar posterior dispus transversal, in care se afla sinusul coronar = portiunea terminala dilatata a venei coronare mari. -sub santul coronar posterior, fata diafragmatica este brazdata de santul longitudinal sau interventricular posterior ce separa o zona stanga mai intinsa corespunzand ventriculului stang, de o zona dreapta mai redusa ce corespunde ventriculului drept. Marginea dreapta: -este ascutita si prezinta doua portiuni: una verticala si alta orizontala ce formeaza intre ele un unghi obtuz de unde si denumirea de margine obtuza a inimii. Marginea stanga: -latita si rotunjita -unii autori o considera fata pulmonara -prezinta raporturi cu: -pleura mediastinaa -fata mediastinala a plamanului stang -nervul frenic stang -vasele frenice superioare stangi In santurile coronare (se continua unul cu celalalt) si santurile interventriculare (se intalnesc la nivelul incizurii varfului inimii) se situeaza vasele coronare si principalele lor ramuri, toate avand un traiect sinuos. Pe langa vase, in aceste santuri, dar si pe suprafata inimii se gaseste un tesut celulo-adipos care umple golurile de pe suprafata inimii, rotunjind contururile. Configuratia interna: -inima este impartita de un sept longitudinal care la exterior corespunde santurilor interventriculare (anterior si posterior) in doua jumatati: -dreapta: inima venoasa -stanga: inima arteriala -fiecare jumatate este impartita de un sept transversal intr-un atriu situat spre baza si un ventricul situat spre varf. -septul atrioventricular corespunde la suprafata inimii santurilor coronare, anterior si posterior. La nivelul lui se gasesc orificiile atrioventriculare si arteriale (al arterei pulmonare la dreapta si al aortei la stanga). Atriile: 1. Atriul drept: -pe peretele inferior in portiunea antero-inferioara se gaseste triunghiul lui Koch, delimitat de: -insertia valvei septale a tricuspidei anterior -orificiul sinusului coronar cu valvula lui Thebesius posterior -banda sinusala superior. Aceasta banda este determinata partial de relieful sinusului coronar si partial de tendonul lui Todaro care se intinde de la extremitatea libera a valvei lui Eustachio la peretele intern. In aria triunghiului lui Koch se afla nodulul atrioventricular al lui Aschoff-Tavara.

Auriculul drept: -forma triunghiulara si imbratiseaza in totalitate fata anterioara a aortei pe care o amputeaza formand patul auricular. -margina superioara a auriculului drept determina pe fata anterioara a aortei o condensare numita plica preaortica. -auriculul drept reprezinta calea de abord chirurgical. 2. Atriul stang: -peretii superior, inferior si extern sunt netezi. Auriculul stang: -mic si neregulat, imbratiseaza partial fata anterioara a trunchiului arterei pulmonare. Ventriculele: Septul interventricular prezinta doua portiuni: -musculara mare -membranoasa mica, la jonciunea septului interventricular cu septul atrioventricular. Fiecare ventricul prezinta doua componente: R de receptie E de evacuare spre torentul circulator 1. Ventriculul drept: -comparabil cu o palnie sau un con -poarta numele de infundibilul lui Wolff sau cornul arterial al lui Luschka. 2. Ventriculul stang: -are aspect cilindric -poarta numele de canalul arterial al lui Mark See La nivelul ventriculelor exista numeroase proeminente musculare numite coloane musculare sau trabecule carnoase grupate in trei ordine: Ordinul I: muschii papilari: -au forma conica cu baza la peretele ventricular si varful spre interiorul ventriculului -la nivelul varfului, care este uneori bifid, se ancoreaza corzile tendinoase, care adera la valva atrio-ventriculara. -sunt mai puternici la ventriculul stang decat la ventriculul drept. Ordinul II: arcuri musculare: -prin extremitati adera la peretele ventricular Ordinul III: reliefuri musculare care pe toata intinderea adera la peretele ventricular. La varful fiecarui ventricul exista o aglomerare (conglomerat) si o intrepatrundere a trabeculelor carnoase de ordinul II si III formand zona cavernoasa. 1. Ventriculul drept: -are forma de piramida triunghiulara -i se descriu o baza, un varf, trei pereti: Peretele anterior: este concav si prezinta muschiul papilar anterior. Peretele inferior: este concav si prezinta muschiul papilar inferior. Peretele intern: convex si prezinta muschiul papilar intern sau septal.

Muschii papilar anterior si papilar intern sunt conectati prin bandeleta ansiforma a lui Poirier sau trabecula septo-marginala = moderator band cu rol in a impiedica supradilatarea ventriculului drept. Aceasta banda are o margina convexa ce adera la pereti si o margine concava ce priveste spre interiorul ventriculului. Pare a se continua cu creasta supraventriculara. Baza prezinta orificiul atrioventricular drept prevazut cu valva tricuspida si orificiul arterei pulmonare prevazut cu trei valvule semilunare. Cele doua orificii sunt separate de creasta supraventriculara sau de pintenele lui Wolff. Varful situat la dreapta varfului inimii. 2. Ventriculul stang: -are forma unui con turtit transversal -prezinta baza, varf si doi pereti Peretele extern: concav Peretele intern: sau septal concav La jonctiunea peretilor se gasesc muschii papilar anterior si posterior. Baza prezinta orificiul aortei cu cele trei valvule semilunare situat superior si orificiul atrioventricular stang cu valvula mitrala situat inferior. Varful situat exact la varful inimii prezinta zona cavernoasa. Scheletul fibros si aparatul valvular al inimii: -se situeaza la nivelul septului atrioventricular -scheletul fibros este reprezentat de cele patru inele fibroase Lower si cele doua trigonuri fibroase carora unii autori le mai adauga si portiunea membranoasa a septului interventricular. Cele patru inele fibroase Lower circumscriu cele doua orificii atrioventriculare precum si cele doua orificii arteriale. Trigonul fibros stang solidarizeaza inelele fibroase Lower ale oriciului atrio-ventricular stang si orificiul aortei. Trigonul fibros drept mai alungit solidarizeaza trei inele fibroase: -orificiul aortei -orificiul atrio-ventricular drept -orificiul atrio-ventricular stang Orificiul arterei pulmonare este prevazut cu trei valvule semilunare: anterior, drept si stang. Orificiul aortei este prevazut cu trei valvule semilunare: posterior, drept si stang. Orificiul atrio-ventricular drept prevazut cu trei valvule tricuspide ce prezinta trei cuspide: -anterioara (cea mai mare) -inferioara -interna (septala) Orificiul atrio-ventricular stang prevazut cu valva mitrala ce prezinta doua cuspide: -anterior (interna sau septala) -posterior (externa) Scheletul fibros al inimii da insertii atat aparatului valvular cat si miocardului atrial si ventricular. Aparatul valvular al inimii:

-reprezentat de valvele atrioventriculare si valvele semilunare ce au rolul de a regla sensul circulatiei sangelui. -valvele atrio-ventriculare permit trecerea sangelui numai dinspre atriu spre ventricul, iar cele semilunare numai dinspre ventricul spre artere. -poate fi sediul unor afectiuni: -stenoze: stenoza mitrala -insuficiente: insuficienta aortica Valvele atrio-ventriculare: -au forma tronconica (trunchi de con) careia i se descriu: doua circumferinte (mare si mica) si doi pereti: Circumferinta mare: adera la inelul fibros Lower ce circumscrie orificiul atrio-ventricular. Circumferinta mica: este neregulata si se situeaza spre interiorul ventriculului. Peretele axial: in raport cu fluxul sanguin ce trece din atriu in ventricul. Peretele parietal: in raport cu peretii ventriculari. Pe peretele parietal si circumferinta mare se ancoreaza corzile tendinoase ce leaga valva atrio-ventriculara de muschii papilari. Rolul acestora este de a permite inchiderea valvelor atrio-ventriculare si de a nu permite rasfrangere lor spre interiorul atriului. Valva atrio-ventriculara dreapta prezinta trei cuspide iar cea stanga doua cuspide. Valvele semilunare: -strajuiesc orificiile arteriale: -al arterei pulmonare la dreapta -al aortei la stanga -au forma unor cuiburi de randunica fiecare prezentand: -o margine aderenta la peretele arterial corespunzand inelului fibros Lower ce circumscrie orificiul .. -o margine libera pe care exista o mica proeminenta: -tuberculul lui Arantius la aorta -tuberculul lui Morgagni la artera pulmonara Existenta acestor tuberculi permite inchiderea perfecta a orificului arterial in diastola ventriculara. -o fata axiala: convexa in raport cu fluxul sanguin care in sistola ventriculara trece dinspre ventricul spre artere. -o fata parietala: concava in raport cu peretele arterial cu care delimiteaza sinusul Valsalva. Acesta este deschis in diastola ventriculara si inchis in sistola ventriculara. Miocardul: -formeaza peretele inimii -invelit in epicard (foita viscerala a pericardului seros) si captusit de endocard care la nivelul vaselor mari ce vin sau pleaca de la inima se continua cu endoteliul vascular. -se distinge un miocard de tip embrionar si un miocard propriu-zis. Miocardul embrionar = sistem excito-conductor al inimii sau cardiovector ce are rolul de a genera si transmite influxurile necesare automatismului cardiac.

-este reprezentat de fibre ce formeaza noduli, fascicule si retele. -impulsul prin contractia cardiaca pleaca de la nivelul nodului sinoatrial. Nodulul sino-atrial sau nodulul lui Keith-Flack, se afla in peretele atriului drept intre orificiile de varsare ale celor doua vene cave, mai aproape de locul de varsare a venei cave superioare. Nodulul atrio-ventricular sau nodulul lui Aschoff-Tawara se situeaza la locul de intalnire a septului interatrial (mai mult spre atriul drept) cu septul atrio ventricula. I se descriu doua portiuni: -una atriala nodulul lui Lahn, situat in triunghiul lui Kohn langa orificiul sinusului coronal si -una ventriculara numita capul fasciculului lui Hiss sau Kent. Fasciculul Hiss porneste din capul fasciculului Hiss, descinde in septul interventricular si la locul unde portiunea membranoasa a acestui sept se continua cu portiunea musculara, fasciculul Hiss se bifurca, cele doua ramuri, dreapta si stanga, fiind destinate celor doua ventricule la nivelul carora se ramifica bogat formand reteaua Purkinje. Miocardul propriuzis: -septul atrio-ventricular la nivelul caruia se afla scheletul fibros al inimii separa complet miocardul atrial de cel ventricular permitandu-se astfel contractia izolata a acestuia. Miocardul atrial: -este slab reprezentat, rolul sau functional fiind de importanta minora -in cadrul miocardului atrial se disting fibre proprii fiecarui atriu si fibre comune ambelor atrii. Fibre proprii ale atriului drept: -fasciculul terminal -fasciculul lui Lower -fasciculul limbic inferior si superior ce inconjoara fosa ovala -fibre circulare in jurul orificiilor venelor cave si sinusului coronar. Fibre proprii ale atriului stang: -fibre circulare in jurul celor patru vene pulmonare. Fibrele circulare, similar celor ale atriului drept, se considera ca ar avea rolul unor sfinctere. Fibre comune ambilor atrii: -se grupeaza in ansiforme si transversale. Fibrele ansiforme: incaleca prin concavitatea lor atriile; la nivelul septului interatrial aceste fibre se condenseaza intr-un fascicul ansiform interatrial. Fibrele transversale: se dispun atat pe fata anterioara cat si pe fata posterioara a atriilor cu mentiunea ca la nivelul auriculelor diverg ocolindu-le. Miocardul ventricular: -este foarte bine dezvoltat si joaca rol esential in dinamica inimii. -in arhitectura micorcardului ventricular se disting fibre spirale si fibre circulare. 1. Fibrele spirale se impart in externe si interne.

a. fibrele spirale externe sunt atat proprii fiecarui ventricul cat si comune ambilor ventriculi. -fibrele spirale externe proprii fiecarui ventricul pornesc de la scheletul fibros al inimii dintr-o parte si descriu o spirala in jurul ventriculului respectiv. Daca pornesc posterior se termina de aceeasi parte, dar anterior. -fibrele spirale externe comune ambilor ventriculi pornesc de la scheletul fibros al inimii dintr-o parte si descriu o spirala in jurul celor doi ventriculi si se termina tot pe scheletul fibros de partea opusa. In concluzie, fibrele spirale externe descriu la varful inimii un vartej denumit trandafirul lui Senac. b. fibrele spirale interne: iau nastere la varful inimii din fibrele spirale externe. O parte din fibrele spirale interne patrund in septul interventricular. 2. Fibrele circulare = forta motrice a inimii. -dispuse circular in jurul fiecarui ventricul intre stratul spiral extern si intern. Cele doua straturi formeaza un V cu varful la varful inimii, iar intre bratele sale departate se afla fibrele circulare. Printre fibrele miocardului ventricular se afla si numeroase fibre de colagen ce actioneaza ca un resort ce se comprima prin contractia miocardului ventricular si se decomprima prin relaxarea lui.

Regiunile pleuropulmonare
Regiunile pleuropulmonare (dr. si stg.) reprezinta regiunile laterale ale cavitatii toracice fiind separate intre ele de mediastin. Fiecare regiune pleuropulmonara contine: -pleura -plamanul respectiv Intre pleura parietala pe de-o parte si fata interna a cutiei toracice pe de alta parte se intind o serie de tracturi conjunctive care solidarizeaza pleura parietala de structurile invecinate. Aceste travee impreuna cu tesutul conjunctiv formeaza fascia endotoracica (toracica, subpleurala sau endotoracica a lui Lushcka). Ea este constituita din 2 portiuni: -membrana suprapleurala -fascia frenico-pleurala Membrana suprapleurala (extrapleurala) tapeteaza pleura costala pe care o solidarizeaza de fata interna a peretelui toracic. Fascia frenico-pleurala tapeteaza pleura diafragmatica pe care o solidarizeaza de fata toracica a diafragmei.

Pleura

=membrana cu rol de protectie si de usurare a miscarilor plamanilor in dinamica respiratorie -ca orice seroasa este formata dintr-o: -foita viscerala ce acopera plamanul

-foita parietala ce captuseste peretii toracelui -cele doua foite se continua una cu alta la nivelul hilului pulmonar reflectandu-se in jurul radacinii plamanului -limita de reflectie este prelungita inferior, constituind ligamentul pulmonar (ligament triunghiular al plamanului, ligamentul lui MOROZOV), de forma triunghiulara cu: -varful la hilul pulmonar -baza la diafragma -o margine aderenta -o margine libera spre mediastin Ligamentul pulmonar -prezinta doua foite: -anterioara in plan sagital -posterioara in plan frontal -se intinde de la hilul pulmonar, medial si inferior pana la diafragma -contine in grosimea sa vase, nervi si tesut conjunctiv. Fata viscerala a pleurei (pleura pulmonara): -adera intim la suprafata plamanului, este lucioasa, subtire si transparenta -prin transparenta sa se vizualizeaza desenul lobular al plamanului -patrunde la nivelul scizurilor pana la hil, invelind astfel in totalitate fiecare lob pulmonar. -la nivelul hilului ligamentului pulmonar se reflecta si se continua cu fata parietala a pleurei (pleura parietala). Foita parietala a pleurei (pleura parietala): -mai groasa, captuseste peretii cavitatii toracice si in functie de localizarea topografica i se descriu trei portiuni: -costala -diafragmatica -mediastinala -la nivelul locului de schimbare a directiei pleurei parietale de pe un perete pe altul (dintr-un plan in altul) se formeaza recesuri pleurale sau sinusuri pleurale: -costo-diafragmatic -costo-mediastinal anterior -costo-mediastinal posterior -frenico-mediastinal -cupola pleurala Portiunea mediastinala a pleurei parietale: -e portiunea pleurei parietale aplicata pe fata mediastinala a plamanului cu exceptia hilului pulmonar si are aspect relativ plan. Organele mediastinului isi lasa amprenta pe aceasta fata a pleurei si plamanului. Are raporturi diferite-n partea dreapta fata de stanga. Partea dreapta: Prehilar: -impresiunea cardiaca -impresiunea trunchiului brahiocefalic -impresiunea venei cave superioare

-n. frenic -vase frenice superioare Suprahilar: -arcul venei azygos Retrohilar: -vena azigos -portiunea toracica a esofagului -n. vag drept Infrahilar: -ligamentul pulmonar drept Portiunea diafragmatica a pleurei parietale: -solidarizata de fata toracica a diafragmei prin intermediul fasciei frenicopleurale (fascia endotoracica) -prin intermediul diafragmei vine in raport cu organelle etajului supramezocolic al abdomenului. -raporturile sunt diferite in dreapta fata de stanga. Cupola pleurala (domul pleural): -reprezentat de portiunea cea mai inalta a cavitatii pleurale -ea depaseste coasta I cu 4-5 cm so clavicula cu 2-3 cm. -la nivelul sau se gaseste apexul pulomnar. -isi mentine aspectul convex datorita aparatului suspensor al domului pleural (SEBILEAU) care este format din: -ligamentele costopleurale cu originea pe coasta I. -ligamentele vertebropleurale cu originea pe corpul vertebrelor C7, T1, T2. -ligamentele transversopleurale cu originea pe procesele transverse ale vertebrei C7. -m. scalen minim Wood si Gillis. -vine in raport: -medial: -corpul prismei vertebrale toracice (T1) -esofag -trahee -n. laringeu recurent -n. vag -timusul (la copii) sau tesut adipos cu insule de tesut timic (adult) -vase subclaviculare -lateral: -coasta I -muschii scaleni: anterior, mijlociu si posterior -vase subclaviculare (a. si v.) -plex brahial -anterior: -coasta I -vase subclaviculare -n. frenic -posterior: -coasta I -aparatul suspensor al cupolei pleurale -foseta supraretropleurala Recesul diafragmatic sau fundul de sac costodiafragmatic (sinusul diafragmatic): -reces pleural situat intre diafragma si peretele toracic -constituit prin jonctiunea portiunii diafragmatica si costala ale pleurei -e situat in plan aproape orizontal si are forma unui unghi diedru, ascutit, curb cu deschidere superioara.

-foarte adanc, nu e umplut de marginea inferioara a plamanului nici in inspir profund -in sensul antero-posterior, diferenta dintre marginea inferioara a plamanului si recesul costo-diafragmatic creste de la: -3 cm pe linia medioclaviculara -6 cm pe linia axilara mijlocie -9 cm pe linia scapulara Recesuri costomediastinale =recesuri pleurale constituite la jonctiunea protiunii costale cu portiunea mediastinala a pleurei parietale. -se descrie: -un reces costomediastinal anterior situat posterior de stern si de cartilajele cotale si -un reces costomediastinal posterior situat anterior de coloana vertebrala toracica (fiind mai larg..) -proiectia recesului costomediastinal anterior difera in dreapta fata de stanga -proiectia marginilor anterioare ale plamanului se realizeaza in vecinatatea proiectiei recesurilor costomediastinale anterioare: -1-2 cm in expiratie -0,5 cm in inspiatie -intre portiunea inferioara a recesului costomediastinal stang si portiunea corespunzatoare a marginii anterioare a plamanului stang unde se afla incizura cardiaca, se afla un spatiu mai mare definit ca spatiul complementar GERHARD. Recesul costomediastinal posterior -format prin rasfrangerea portiunii costale a pleurei parietale pe pleura mediastinala de-o parte si de alta a coloanei vertebrale. -este mult mai larg decat recesul costomediastinal anterior -imediat anterior de recesruile costomediastinale posterioare, portiunea mediastinala a pleurei parietale prezinta, de fiecare parte, cate doua recesuri: -in dreapta: -reces preesofagian drept mai slab evidentiat -reces retroesofagian drept (interazigoesofagian) mai pronuntat. -in stanga: -reces preesofagian stang mai slab evidentiat -reces retroesofagian mai pronuntat. Recesul frenicomediastinal = reces al pleurei parietale format prin reflectia portiunii diafragmatice a pleurei parietale pe portiunea mediastinala a acesteia. Are traiect antero-posterior si uneste baza recesurilor costomediastinale anterioare si posterioare.

Etajul supramezocolic
-reprezinta portiunea superioara a cavitatii peritoneale -este delimitat: -superior de peritoneul parietal ce captuseste fata inferioara (abdominala) a diafragmei.

-anterior de peritoneul parietal ce acopera partea superioara a peretelui anterior al abdomenului (cuprins intre marginea coastelor) -posterior de peritoneul parietal al partii superioare a peretelui posterior al abdomenului (peretele lombar si diafragmatic) -inferior de: -colonul transvers -mezocolonul transvers -ligamentele frenocolice (drept si stang) -comunica cu etajul inframezocolic prin spatiul ingust dintre peritoneul parietal anterior si colonul transvers (continuat inferior de omentul mare). -se numeste si etajul glandular contine ficatul si pancreasul. -este impartit I 3 mari loji viscerale care comunica larg intre ele: -loja hepatica -loja gastrica -loja splenica (lienala) -posterior de stomac se afla un spatiu virtual, prelungire a cavitatii peritoneale, numit bursa omentala. Loja hepatica -contine: -ficatul -caile biliare extrahepatice (cu exceptia partii inferioare a coledocului) -peretii: -anterior, superior, lateral(drept), posterior sunt formati in totalitate de peritoneul parietal -inferior loja hepatica prezinta un perete numai in partea laterala peritoneul parietal ce acopera: -fata anterioara a rinichiului drept -portiunea supra-mezocolica a duodenului -portiunea dreapta a colonului si mezocolonului transvers -medial comunica larg cu loja gastrica Peritoneul visceral al ficatului se rasfrange de pe ficat pe peretii lojei, continuandu-se cu peritoneul parietal si formeaza astfel o serie de ligamente: Ligamentul coronar: -format prin reflexia peritoneului de pe ficat pe diafragma, in plan frontal. -este alcatuit din doua foite peritoneale (superioara si inferioara), la distanta una de alta la nivelul lobului hepatic drept. -cele doua foite peritoneale delimiteaza intre ele un spatiu triunghiular, area nuda hepatis, in care ficatul nu este acoperit de peritoneu, iar capsula conjunctiva a ficatului este leata de diafragma prin tesut conjunctiv fibros. -la extremitatile laterale (dr. si stg.) foitele ligamentului coronar vin in contact intre ele si se prelungesc cu ligamentele triunghiulare (dr. si stg.) Ligamentul falciform: -este format prin reflexia peritoneului de pe fata diafragmatica a ficatului pe diafragma si peretele anterior al abdomenului in plan sagital.

-este alcatuit din doua foite, dreapta si stanga si are forma de triunghi. I se descriu: -un varf ce corespunde foitei superioare a ligamentului coronar -marginile corespund fetei diafragmatice a ficatului, fetei inferioare a diafragmei si in continuare peretelui anterior al abdomenului. -baza este libera si se intinde intre incizura ombilicala a marginii inferioare a ficatului si ombilic si cuprinde in grosimea sa ligamentul rotund al ficatului. Omentul mic (epiplonul mic; ligamentul esofago-gastroduodeno-hepatic) -este format prin reflexia peritoneului de pe fata viscerala a ficatului din dreptul hilului spre: -portiunea abdominala a ficatului -mica curbura a stomacului -bulbul duodenal -este alcatuit dintr-o foita anterioara si o foita posterioara -dupa viscerele pe care le leaga I se descriu trei portiuni: *segmentul dintre esofag si ficat (pars densa) contine: -a. hepatica accesorie (din a. gastrica stanga) -ramuri din nervii vagi (mai ales din n. vag stang) destinate -vene porte accesorii ale sistemului gastric (al omentului

plexului hepatic mic) *segmentul dintre stomac si ficat (ligamentul hepatogastric) (pars flaccida), foarte subtire si friabil. *segmentul dintre partea superioara a duodenului si ficat (ligamentul hepatoduodenal) ce reprezinta marginea libera a omentului mic. Contine pedicolul hepatic: -vena porta hepatica -a. hepatica proprie -ductul hepatic comun Inconstant exista si: Ligamentul hepatocolic - intre fata inferioara a lobului drept al ficatului si flexura colica dreapta.Ligamentul hepatorenal si ligamentul hepatosuprarenal intre fata inferioara a lobului hepatic si fetele anterioare ale rinichiului drept si glandei suprarenale drepte. Ligamentul hepatocistic (mezocistul) intre fosa cistica si vezica biliara. Aceste ligamente impart spatiul dintre ficat (peritoneu visceral) si peretii lojei (peritoneu parietal) in recesuri ce sunt prelungiri ale cavitatii peritoneale. Recesurile subfrenice sunt situate intre: -peritoneul visceral al fetei diafragmatice a ficatului si -peritoneul parietal diaphragmatic Ligamentul falciform le imparte in recesul subfrenic drept si stang. Posterior se intind pana la foita superioara a ligamentului coronar. Comunica cu cavitatea peritoneala.

Recesul subhepatic -este reprezentat de spatiul dintre peritoneul visceral de pe fata inferioara a ficatului si peritoneul ce alcatuieste peretele inferior al lojei hepatice. Partea dreapta a acestui reces este situata intre: -fata inferioara a lobului hepatic drept si -rinichiul drept -flexura colica dreapta -partea supramezocolica a duodenului formeaza recesul hepatorenal (punga lui Morison sau firida hepato-reno-duodeno-colica). El comunica: -inferior: cu santul paracolic drept (de care este separat incomplet prin ligamentul frenocolic drept) -medial: prin foramen epiploicum (ce se gaseste posterior de marginea libera a omentului mic) -anterior: de omentul mic comunica liber cu loja gastrica. Partea stanga prezinta doua portiuni: -una situata anterior de ligamentul hepatogastric -alta situata posterior de acesta, corespunzand bursei omentale. Loja gastrica Loja gastrica corespunde stomacului. Ea comunica larg cu: -loja hepatica la dreapta -loja splenica la stanga -posterior este in raport cu bursa omentala Peritoneul visceral gastric ce acopera fetele anterioare si posterioare ale stomacului se continua: -la nivelul micii curburi a stomacului cu omentul mic -la nivelul marii curburi a stomacului cu omentul mare Omentul mare Porneste de la curbura mare a stomacului, inferior, spre colonul transvers. Adera de fata anterioara a acestuia si coboara mai departe inferior in etajul inframezocolic, anterior de ansele intestinale uneori chiar pana la nivelul simfizei pubiene. Se prelungeste lateral de flexurile colice cu ligamentele freno-colice (drept si stang). Portiunea omentului mare, situata intre curbura mare a stomacului si colonul transvers = ligamentul gastrocolic ce contine pediculul arterial al marii curburi a stomacului: -a. gastro-epiploica dreapta -a. gastro-epiploica stanga Ligamentul gastrocolic se continua superior si la stanga fara o limita precisa de demarcare cu ligamentul gastro-splenic sau ligamentul gastrolienal. Portiunea propriu-zisa a omentului mare ce atarna inferior de colonul transvers este format de doua foite peritoneale anterioara si posterioara intre care se afla tesut adipos.

Loja splenica A fost descrisa-n 1899 de anatomistul roman C. Constantinescu. Pereti: -superior, lateral, posterior pereti completi formati de peritoneul parietal diafragmatic -medial, anterior comunica larg fara nicio delimitare cu loja gastrica -inferior delimitat de: -flexura colica stanga si -ligamentul frenocolic stang Peritoneul visceral splenic se reflecta la nivelul hilului: -spre marea curbura a stomacului formand ligamentul gastrosplenic (gastrolienal) -spre pancreas formand ligamentul pancreatico-splenic (renosplenic sau frenosplenic) alcatuit dintr-o: -foita anterioara ce se continua spre dreapta cu peritoneul parietal posterior a bursei omentale (acopera fata anterioara a corpului pancreasului) -foita posterioara ce captuseste fata posterioara a cozii pancreasului apoi se rasfrange la stanga continuandu-se cu peritoneul parietal ce acopera fata anterioara a rinichiului stang, continuandu-se cu peritoneul parietal ce acopera fata anterioara a rinichiului stang si in continuare diafragma. -intre foitele ligamentului pancreaticosplenic se gaseste pediculul splenic.

Bursa omentala
-este o prelungire a marii cavitati peritoneale, posterior de stomac si de omentul mic, sub forma unui sac turtit antero-posterior, inchis, singura comunicare dintre bursa omentala si marea cavitate peritoneala facandu-se prin foramen epiploicum (hiatul lui Winslow), situat posterior de marginea libera a omentului mic. -prezinta: *doua compartimente: -vestibulul bursei omentale, situat posterior de omentul mic. -bursa omentala propriu-zisa, situata posterior de stomac. *patru prelungiri (recesuri): -recesul lienal (prelungirea splenica sau stanga) -recesul omental superior -recesul omental inferior -prelungire dreapta (neomologata NA) Vestibulul bursei omentale -este situat posterior de omentul mic -comunica la dreapta prin orificiul epiploic cu cavitatea peritoneala -orificiul epiploic (hiatul lui Winslow) este delimitat: -anterior pediculul hepatic, cuprins in marginea libera a omentului mic (ligamentul hepatoduodenal) -superior lobul caudat (SPIEGEL)

-inferior prima portiunea duodenului (D1) -posterior vena cava inferioara acoperita de peritoneul parietal posterior -comunica la stanga si inferior cu bursa omentala propriu-zisa prin orificiul bursei omentale (foramen bursae omentale neomologat NA) -orificiul bursei omentale (foramen bursae omentale) este delimitat: -anterior: mica curbura a stomacului -posterior: de cele 2 plici: -gastropancreatica (a. gastrica stanga) -hepatica proprie (a. hepatica) Peretii vestibulului bursei omentale Peretele anterior format de omentul mic. Peretele posterior format de peritoneul parietal posterior ce acopera: -portiunea abdominala a aortei de la hiatul aortic al diafragmei la marginea superioara a corpului pancreasului. -trunchiul celiac -stalpul drept al diafragmei -plexul solar (celiac) Peretele superior format de peritoneul visceral de pe fata inferioara a ficatului (lobului caudat). Peretele inferior format de: -mica curbura a stomacului -bulbul duodenal -prima portiune a duodenului (D1) Bursa omentala propriu-zisa -reprezinta segemntul bursei omentale situat posterior de stomac Peretele anterior: -peritoneul visceral de pe fata posterioara a stomacului -foita posterioara a ligamentului gastrocolic Peretele posterior reprezentat de peritoneul parietal posterior ce acopera: -corpul pancreasului -rinichi stang -glanda suprarenala stanga -stalpul stang al diafragmei -ganglionul celiac stang -omentul mare -mezocolonul transvers -stomacul -ligamentul gastro-colic Peretele inferior (postero-inferior) foita superioara a mezocolonului transvers. Peretele superior foarte ingust, reprezentat de reflexia peritoneului parietal cu cel visecera la nivelul ligamentului gastro-frenic. Prelungirile/recesurile bursei omentale Recesul lienal (prelungirea splenica/stanga) este delimitat: -anterior: de ligamentul gastrosplenic.

-posterior: ligamentul pancreatico-splenic. Ambele se intalnesc la nivelul hilului splinei pe fata viscerala. Reces omental superior = prelungirea superioara a vestibulului bursei omentale situata posterior de lobul caudat al ficatului. Prezinta doua portiuni: Portiunea dreapta -ce urca intre vena cava inferioara la dreapta si portiunea abdominala a esofagului la stanga. -este limitata superior de foita inferioara a ligamentului coronar al ficatului. Portiunea stanga ce este inconstanta, este situata in partea stanga a cardiei, limitata superior de ligamentul gastro-frenic. Reces omental inferior (inconstant) -in mod normal exista numai la fat si reprezinta prelungirea caudala a bursei omentale in omentul mare. -dispare dupa nastere prin lipsa foitelor mezogastrului. Prelungirea dreapta (neomologata NA) -situata posterior de prima portiunea a duodenului (segmentul din vecinatatea pilorului). Bursa omentala are rolul unei burse seroase ce favorizeaza miscarile stomacului si permite dilatarea acestuia in cursul alimentatiei. Cai de acces in bursa omentala
1. 2. 3. 4.

5. 6.
7.

Foramen epiploicum (hiatul lui Winslow) singura cale naturala de patrundere in vestibulul bursei omentale. Ligamentul gastro-hepatic (pars flaccida a omentului mic) se patrunde din vestibulul bursei omentale. Ligamentul gastrocolic prin sectionare cu respectarea cercului arterial al marii curburi. Mezocolonul transvers sectionare la nivelul ariei avasculare (calea chirurgicala cea mai utilizata) Ligamentul gastrolienal Ligamentul pancreaticolienal Decolarea coloepiploica sau dezlipirea foitelor constitutive ale omentului mare (foarte rar utilizata).

Vasele si nervii abdomenului


Portiunea abdominala a aortei -continua la nivelul cavitatii abdominale portiunea toracica a aortei descendente. Incepe la nivelul hiatului aortic al diafragmei, adica la nivelul corpului vertebral T11. -se termina la nivelul marginii inferioare a vetebrei L4 unde se divide in cele doua artere iliace comune (dreapta si stanga).

Traiect: are un traiect descendent, retroperitoneal pe fata anterioara a coloanei vertebrale cu o usoara deviatie stanga, urmand convexitatea anterioara a coloanei vertebrale lombare (partea laterala). Este invelita intr-un tesut conjunctiv dens si este insotita de-a lungul ei de: -plexul simpatic aortic abdominal -nodurile limfatice juxtaaortice Raporturi: *anterior plexul celiac - peritoneul parietal posterior - bursa omentala fascia de coalescenta retroduodenopancreatica a lui TREITZ si prin intermediul sau cu: -colul pancreasului -portiunea orizontala a duodenului (D3) -vena renala stanga - peritoneul parietal posterior al spatiului mezentericocolic stang (firida colica stanga) si prin inetermediul acestuia cu ansele jejunileonului. *posterior cisterna chilului (cisterna lui Pecquet) si portiunea initiala a ductului toracic. - fata anterioara a corpurilor vertebrelor T11-L4 (pe tot traiectul) *lateral dreapta vena cava inferioara, ce se apropie de flancul drept al aortei, pe masura ce aceasta coboara. *lateral stanga - glanda suprarenala stanga - rinichi stang Portiunea abdominala a aortei prezinta trei categorii de ramuri: I. ramuri parietale II. ramuri viscerale III. ramuri terminale I. Ramurile parietale:-destinate peretilor abdomenului -sunt pereche si sunt dispuse simetric -au traiect extraperitoneal -sunt: 1. arterele frenice (diafragmatice) inferioare 2. arterele lombare 3. artera sacrala mijlocie 1. Arterele frenice inferioare (dreapta si stanga) se desprind din portiunea abdominala a aortei imediat inferior de hiatul aortic al diafragmei. Orientandu-se oblic, superior si lateral, se plaseaza pe pilierii diafragmei si se aplica pe fata inferioara a m. diafragma. Emite ramuri pentru: -diafragma -esofag -glanda suprarenala prin artera suprarenala superioara. Se anastomozeaza cu: -ramuri ale a. intercostale -ramuri ale a. musculofrenice

2. Arterele lombare sunt patru perechi de artere ce continua seria arterelor intercostale posterioare, avand aceeasi semnificatie morfologica si filogenetica. - de la origine, au traiect lateral, strabat arcadele muschiului psoas, continuand apoi traiectul lateral pe fata posterioara a muschiului patrat al lombelor. -se anastomozeaza cu: -a. iliolombara -a. circumflexa iliaca profunda -arterele epigastrice -in dreptul gaurii intervertebrale se divid in doua ramuri: *Ramura dorsala trece printre procesele costiforme ale vertebrelor lombare spre musculatura si pielea spatelui. *Ramura spinala emisa spre maduva spinarii. -Ramura anterioara (abdominala) se distribuie musculaturii peretelui abdominal antero-lateral. 3. Artera sacrala mijlocie: -este ramura parietala impara -ia nastere de pe fata posterioara a bifurcatiei aortei. -reprezinta portiunea pelvina, atrofiata a aortei fetale. -coboara peste vertebra L5 si promontoriu, apoi pe fata anterioara a sacrului si coccisului, unde se termina in glomusul coccigian (glanda coccigiana a lui Luschka). -da nastere la: -artere lombare inferioara (a. lombara a cincea) -ramuri sacrale laterale sau ramuri transversale -cateva mici ramuri destinate peretelui posterior al rectului. II. Ramuri viscerale: -sunt mai voluminoase si mai importante din punct de vedere functional. -se pot grupa in: -ramuri anterioare, impare, destinate viscerelor intraperitoneale: 1. trunchiul celiac 2. artera mezenterica superioara 3. artera mezenterica inferioara -ramuri laterale, perechi, destinate viscerelor extraperitoneale: 1. arterele suprarenale mijlocii 2. arterele renale 3. arterele testiculare sau ovariene Ramuri viscerale laterale 1. Arterele suprarenale mijlocii (dreapta si stanga) pornesc de pe fata laterala a portiunii abdominale a aortei de la nivelul discului intervertebral T12-L1. Au un traiect lateral, retroperitoneal, incruciseaza pilierii diafragmei si se distribuie glandei suprarenale respective. 2. Arterele renale (dreapta si stanga) se desprind de pe fetele laterale ale portiunii abdominale a aortei la nivelul vertebrei L1 sau discului intervertebral L1-L2. Artera renala stanga este mai scurta, iar artera renala dreapta este mai lunga, trecand posterior de vena cava inferioara.

Cu toate ca tipologia modala descrie o singura artera renala de fiecare parte, se descriu numeroase variatii mai ales prin prezenta arterei polare (superioara si inferioara). In vecinatatea hilului renal, fiecare artera renala se imparte in doua ramuri: -ramura anterioara -ramura posterioara *din ramura anterioara iau nastere: -a. segmentului superior -a. segmentului anterior superior -a. segmentului anterior inferior -a. segmentului inferior *din ramura posterioara iau nastere: -a. segmentului posterior Din punct de vedere anatomic au caracter terminal, constituind cinci segmente renale: - segmentul superior - segmentul inferior - segmentul antero-superior - segmentul antero-inferior - segmentul posterior Intre teritoriile arterelor segmentare anterioare si posterioare, parenchimul este mai slab vascularizat fiind descric clasic ca planul avascular al lui HYRTL, de fapt un plan paucivascular (vascularizat putin, nu deloc). Acest plan trece prin hilul renal, printr-un sant longitudinal situat la 0.5-1 cm posterior de marginea laterala a rinichiului, pe fata lui posterioara. Din artera renala iau nastere: -arterele capsulare (perirenale) -artera suprarenala inferioara -ramuri ureterice 3. Arterele testiculare sau ovariene coboara retroperitoneal de-a lungul m. psoas pana in dreptul fosei iliace respective, unde traiectele devin diferite in functie de sex: *la barbat a. testiculara patrunde in canalul inghinal. *la femeie a. ovariana, dupa ce incruciseaza vasele iliace externe, coboara in pelvis si ajunge la ovar pe calea ligamentului suspensor al ovarului. Ramuri viscerale anterioare 1. Trunchiul celiac -sau trepiedul lui Haller, ramura colaterala a portiunii abdominale a aortei, vascularizeaza viscerele etajului supramezocolic al cavitatii abdominale. Origine -ia nastere de pe fata anterioara a portiunii abdominale a aortei, la nivelul marginii inferioare a corpului vertebrei T12. Traiect -de la origine, trunchiul celiac se orienteaza oblic, anterior, inferior si la dreapta, indepartandu-se de fata anterioara a portiunii abdominale a aortei sub un unghi de 20o. -in contact cu marginea superioara a istmului pancreatic se termina de obicei prin trei ramuri: -a. gastrica stanga

-a. hepatica comuna -a. lienala (splenica) Dimensiuni -trunchiul celiac are o lungime de 20 mm si un diametru mediu de 7 mm. Raporturi -situat retroperitoneal in centrul regiunii celiace (a lui Luschka) -este inconjurat de: -nodurile limfatice celiace -ganglionii celiaci (semilunari) Anatomie pe viu -trunchiul celiac se proiecteaza pe peretele abdominal anterior, pe linia xifo-ombilicala, la nivelul treimii sale superioare. Ramurile terminale: -a. gastrica stanga -a. hepatica comuna -a. splenica a) A. gastrica stanga denumita in anatomia clasica a. coronara stomahica, ramura terminala a trunchiului celiac cu diametrul cel mai mic. De la origine se orienteaza superior si la stanga, aplicata pe pilierul stang al diafragmei, fiind cuprinsa in plica gastro-pancreatica ce ia parte la limitarea marginii superioare a foramen bursae omentale. Ajunsa in regiunea gastroesofagiana, se incurbeaza inferior de cardia, pentru ca la nivelul micii curburi a stomacului sa aiba traiect descendent. La acest nivel da nastere la ramuri esofagiene care iriga cardia si portiunea abdominala a esofagului si se anastomozeaza cu ramuri esofagiene provenite din portiunea toracica a aortei. Pe mica curbura a stomacului, a. gastrica stanga da nastere la doua ramuri terminale, una anterioara si una posterioara, ce se anastomozeaza cu ramuri omonime ale a. gastrice drepte (din a. hepatica comuna) pentru a forma cercul arterial al micii curburi a stomacului. Rareori, din a. gastrica stanga ia nastere a. hepatica stanga, care constituie un vestigiu arterei gastrohepatice din cursul dezvoltarii embrionare. b) A. hepatica comuna este cea de-a doua ramura terminala a trunchiului celiac. De la origine se orienteaza orizontal, anterior si la dreapta, ridicand un pliu peritoneal la nivelul marginii inferioare a foramen bursae omentalis. La nivelul tuberculului omental al pancreasului se termina prin doua ramuri: 1.a. hepatica proprie 2.a. gastro-duodenala 1. Artera hepatica proprie este una din cele doua ramuri terminale ale arterei hepatice comune. Ia nastere la nivelul tuberculului omental al pancreasului. Se plaseaza anterior de vena porta hepatica pe versantul stang al acesteia. Urca pe fata anterioara a venei porte hepatice in ligamentul hepatoduodenal. In treimea superioara a pediculului hepatic, se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale:

*ramura dreapta -din care iau nastere: -a. cistica -a. lobului caudat -si care se termina prin: -a. segmentului anterior -a. segmentului posterior *ramura stanga din care ia nastere a. lobului caudat si se termina prin: -a. segmentului medial -a. segmentului lateral Uneori din a. hepatica proprie sau din una din ramurile sale de bifurcatie ia nastere ramura intermediara, destinata lobului patrat. 2. Artera gastro-duodenala este cea de-a doua ramura terminala a a. hepatice comune. De la origine descinde inferior si la dreapta, insinuandu-se intre fata posterioara a portiunii superioare a duodenului (D1) si pancreas. Din prima sa portiune iau nastere: *A. supraduodenala inconstanta, participa la vascularizatia portiunii superioare a duodenului *A. pancreaticoduodenala superioara posterioara -trece anterior de ductul coledoc si descinde pe fata posterioara a capului pancreasului, la dreapta ductului coledoc. -se anastomozeaza cu a. pancreaticoduodenala inferioara posterioara, ramura a a. mezenterice superioare constituind arcada pancreaticoduodenala posterioara. -da nastere la: -ramuri pancreatice -ramuri duodenale -ramuri coledociene (neomologate NA) *Aa. retroduodenale iau nastere din a. gastro-duodenala, posterior de portiuea superioara a duodenului. La nivelul marginii inferioare a portiunii superioare a duodenului se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: -A. gastroepiploica (omentala) dreapta -A. pancreaticoduodenala superioara anterioara *A. gastroepiploica (omentala) dreapta una din cele doua ramuri terminale ale a. gastro-duodenale. De la origine se orienteaza inferior si la stanga, de-a lungul marii curburi a stomacului la 1 cm de aceasta intre foitele ligamentului gastrocolic. Se anastomozeaza de regula in plin canal cu a. gastroepiploica (omentala) stanga din a. splenica si da ramuri gastrice si omentale. *A. pancreaticoduodenala superioara anterioara cea de-a doua ramura terminala a a. gastro-duodenale. De la origine se orienteaza pe marginea stanga a portiunii descendente a duodenului D2, inconjoara marginea dreapta a capului pancreasului inferior de nivelul ampulei hepatopancreatice. Se anastomozeaza cu a. hepaticoduodenala inferioara anterioara din a. mezenterica superioara cu care constituie arcada pancreaticoduodenala anterioara.

Da nastere la ramuri pancreatice si duodenale. c) Artera splenica (lienala) reprezinta cea dea treia ramura terminala, cea mai voluminoasa, a trunchiului celiac. De la origine, se orienteaza lateral spre stanga, spre hilul splenic, fiind satelita marginii superioare a corpului si cozii pancreasului. Pe traseul sau, de la nivelul trunchiului celiac la nivelul hilului splenic, i se descriu (trei portiuni) in functie de raporturile sale cu pancreasul: I. portiunea suprapancreatica II. portiunea retropancreatica III. portiunea prepancreatica Traiectul sau este deosebit de sinuos mai ales in ultimele doua portiuni. In ultima portiune, artera splenica se plaseaza intre fetele ligamentului pancreatico-splenic. Artera splenica este insotita de: -plexul periarterial lienal -vasele si nodurile limfatice lienale -vena splenica, situata inferior de artera, in raport cu fata posterioara a pancreasului. Pe parcursul sau, a. splenica da nastere la ramuri colaterale pentru: pancreas, stomac, oment mare, splina. Ramuri pancreatice destinate corpului si cozii pancreasului, reprezentate de: *A. pancreatica dorsala (a. pancreatica principala sau a. pancreatica superioara) ia nastere in prima portiune a arterei splenice - de la origine, se orienteaza inferior si posterior de corpul pancreasului si se termina prin doua ramuri: -ramura dreapta ce se anastomozeaza cu a. pancreaticoduodenala superioara anterioara -ramura stanga ce se anastomozeaza cu a. pancreatica inferioara. *A. pancreatica inferioara (sau transversa) poate reprezenta continuarea ramurii stangi a a. pancreatice dorsale sau poate lua nastere din a. mezenterica superioara. Parcurge fata posterioara a corpului si cozii pancreasului in vecinatatea marginii inferioare si se termina anastomozandu-se cu a. cozii pancreasului. *A. pancreatica mare (artera pancreatica magna a lui Faller) destinata partii stangi a corpului pancreasului, de la origine se orienteaza inferior, situandu-se in contact cu fata posterioara a corpului pancreasului. La mijlocul distantei dintre marginea superioara si cea inferioara a corpului pancreasului, se imparte in trei ramuri: dreapta, mijlocie si stanga ce se anastomozeaza cu a. pancreatica inferioara. *A. cozii pancreasului are origine in hilul splinei dintr-una din ramurile terminale ale a. splenice. Are un traiect recurent si patrunde in coada pancreasului. La nivelul marginii inferioara a cozii pancreasului se anastomozeaza cu capatul terminal al a. pancreatice inferioare. Ramuri gastrice, omentale (epiploice), splenice

*A. gastroomentala (epiploica) stanga ramura colaterala ce ia nastere din portiunea terminala a trunchiului arterei splenice. De la origine se orienteaza inferior si la dreapta de-a lungul marii curburi a stomacului, fiind situata la o distanga medie de 2 cm de aceasta. Este situata intre foitele omentului mare si se anastomozeaza in plin canal cu a. gastroomentala dreapta, ramura a a. gastroduodenale. Da nastere la ramuri: -gastrice -omentale (epiploice) -aceste ramuri descind intre foitele omentului mare pentru a se anastomoza la nivelul marginii libere a omentului mare prin intermediul arcului arterial al lui Barkow. *A. gastrice scurte de dimensiuni mici, iau nastere din portiunea terminala a a. splenice. - se distribuie portiunii superioare a marii cuburi si a fetei posterioare a stomacului. *A. gastrica posterioara ia nastere din portiunea mijlocie a a. splenice. De la origine se orienteaza superior, patricipand la vascularizatia fetei posterioare a stomacului. *Ramuri splenice sunt ramuri colaterale ale portiunii terminale ale a. splenice ce abordeaza parenchimul splenic extrahilar. Dintre acestea doua sunt mai importante: -a. polara superioara -a. polara inferioara Artera splenica se termina de obicei prin doua ramuri terminale ce patrund in parenchimul splenic la nivelul hilului. 2. Artera mezenterica superioara este ramura colaterala a portiunii abdominale a aortei, care vascularizeaza jejunul, ileonul, cecul, colonul ascendent, partea dreapta a colonului transvers. Ia nastere de la nivelul fetei anterioare a portiunii abdominale a aortei, la 1,5-2 cm inferior de originea trunchiului celiac, in dreptul marginii superioare a corpului celei de-a doua vertebre lombare (L2), la nivelul patrulaterului lui Rogie delimitat de: -superior: trunchiul venos mezenterico-splenic -inferior: vena renala stanga -la dreapta: vena mezenterica superioara -la stanga: vena suprarenala stanga (in plan apropiat) sau de vena mezenterica inferioara (in plan departat) Vena renala stanga si vena suprarenala stanga sunt situate in plan imediat anterior portiunii abdominale a aortei, in timp ce vena mezenterica superioara, trunchiul mezenterico-splenic si vena mezenterica inferioara (situate in planul venei porte hepatice) sunt situate intr-un plan anterior precedentelor vase sanguine. Traiect: de la origine, a. mezenterica superioara se orienteaza vertical descendent, initial posterior de colul pancreasului, apoi anterior de portiunea orizontala a duodenului, dupa care se plaseaza intre cele doua foite ale mezenterului. Traiectului sau i se descriu trei portiuni distincte: *portiunea retropancreatica *portiunea preduodenala

*portiunea intramezenterica *in portiunea retropancreatica vine in raport: -la dreapta cu vena mezenterica superioara -la stanga cu vena mezenterica inferioara -posterior cu vena renala stanga cuprinsa in pensa aorticomezenterica. -anterior fata posterioara a istmului pancreatic *in portiunea preduodenala trece anterior de: -procesul uncinat al pancreasului -portiunea orizontala a duodenului D3, cuprinse in pensa aortico-mezenterica. *in portiunea intramezenterica vine in raport cu: -la dreapta vena mezenterica superioara -posterior vena primei anse jejunale -anterior emergenta arterei colice mijlocii In mezenter, artera descrie o curba cu concavitatea orientata la dreapta si se termina la 45-50 mm de unghiul ileocolic. Ramuri: *A. pancreatico-duodenala inferioara: -ia nastere din portiunea retropancreatica a a. mezenterice superioare sub forma fie a unui trunchi comun sub forma fie a unui trunchi comun din care iau nastere cele doua ramuri: ramura anterioara si ramura posterioara, fie sub forma a doua artere separate: -a. pancreatico-duodenala inferioara anterioara si -a. pancreatico-duodenala inferioara posterioara -participa la realizarea celor doua arcade pancreatico-duodenale (anterioara si posterioara) impreuna cu a. pancreatico-duodenala superioara (anterioara si posterioara) din a. gastroduodenala. *Aa. jejunale - ramuri colaterale stangi ale portiunii intramezenterice superioare a a. mezenterice superioare. -in numar de 4-5, au un traiect scurt si un calibru considerabil. -intre foitele mezenterului au traiect aproape orizontal, fiind paralele intre ele. -la o oarecare distanta de la peretele intestinal aa. jejunale se impart in: -o ramura superioara -o ramura inferioara, fiecare din ele anastomozandu-se cu ramura invecinata pentru a forma arcada jejunala (arcada marginala a lui Dwight), situata la 4-5 cm distanta de intestin. -din arcada jejunala iau nastere a. drepte lungi ce traverseaza ultima portiune a marginii intestinale (libere) a mezenterului pentru a aborda peretele jejunal prin intermediul a doua ramuri, formand arcade arteriale concentrice. *Aa. ileale - ramuri colaterale ale portiunii intramezenterice inferioare a a. mezenterice superioare. -in numar de 8-10 sunt lungi si subtiri.

-intre foitele mezenterului au traiect oblic descendent la stanga. -in apropierea peretelui ileal, fiecare a. ileala se imparte in doua ramuri ce se vor anastomoza cu ramuri vecine pentru a forma arcadele ileale: -primele patru aa. ileale dau nastere la cate doua arcade ileale -ultimele aa. ileale dau nastere la cate trei arcade ileale -din ultima arcada ileala (arcada marginala a lui Dwight) iau nastere a. drepte scurte care prin arcadele arteriale concentrice abordeaza peretele ileal. -prima a. ileala se anastomozeaza cu ultima a. jejunala. -ultima a. ileala (sau portiunea terminala a a. mezenterice superioare) se anastomozeaza cu ramura ileala a a. ileocolice, nivel la care exista o singura arcada ileala, considerata ca o zona cu vascularizatie mai slaba. Actualmente, prin descrierea unor ramuri recurente cecale s-a demonstrat ca ultima portiune a ileonului are o vascularizatie satisfacatoare. *A. ileocolica - ramura colaterala a a. mezenterice superioare ce ia nastere din portiunea mijlocie a segmentului intramezenteric al trunchiului arterial. Se orienteaza oblic, inferior si la dreapta, pentru ca in vecinatatea regiunii ileocecale sa se termine bifurcandu-se in doua ramuri: Ramura ileala - are un traiect descendent si se anastomozeaza cu ultima a. ileala (portiunea terminala a a. mezenterice superioare) Ramura colica - cu traiect ascendent si se anastomozeaza cu ramura descendenta a a. colice drepte. Uneori, intre cele doua ramuri se formeaza o arcada cecala. A. cecala anterioara si a. cecala posterioara iau nastere printr-un trunchi comun sau independent din trunchiul a. ileocolice sau din una din ramurile sale de bifurcatie si se distribuie fetelor omonime ale cecului. A. apendiculara ia nastere din a. ileocolica sau din ramura ileala si de la origine se plaseaza in marginea libera a mezoapendicelui. Din ea se desprind: -a. cecoapendiculara pentru baza apendicelui si partial a cecului. -2-3 ramuri apendiculare. *A. colica dreapta - este ramura colaterala a a. mezenterice superioare care are cea mai mare variabilitate atat in ceea ce priveste existenta cat si originea si traiectul. In vecinatatea colonului ascendent se termina impartindu-se in doua ramuri terminale: Ramura descendenta ce se anastomozeaza cu ramura colica a a. ileocolice. Ramura ascendenta ce se anastomozeaza cu ramura dreapta a a. colice medii. *A. colica medie - sau colica transversa, ia nastere din a. mezenterica superioara, la nivelul marginii inferioare a pancreasului. De la origine patrunde intre cele doua foite ale mezocolonului transvers. In vecinatatea peretelui colonului transvers se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale:

*ramura dreapta - ce se anastomozeaza cu ramura ascendenta a a. colice drepte. *ramura stanga - ce se anastomozeaza cu ramura ascendenta a a. colice stangi. In acest fel, la nivelul marginii mediale a cadrului colic (colon ascendent, transvers si descendent) se formeaza o arcada arteriala denumita artera marginala a colonului, segmentul mijlociul al acesteia de la nivelul mezocolonului transvers fiind denumit clasic arcada lui RIOLAN. 3. A. mezenterica inferioara - ramura colaterala anterioara a portiunii abdominale a aortei. Vascularizeaza: -partea stanga a colonului transvers -colonul descendent -colonul sigmoidian -o mare parte a rectului Are originea pe fata anterioara a portiunii abdominale a aortei, la 3-5 cm superior de bifurcatia aortei, la nivelul discului intervertebral L3-L4. Are o lungime medie de 7 cm si un diametru de 5 mm la origine. De la origine se orienteaza inferior si la stanga pana la nivelul v. iliace comune stangi, apoi vertical pentru a se termina cu a. rectala superioara. Raporturi: -la origine este acoperita de portiunea orizontala a duodenului D3. -incruciseaza apoi fata anterioara a portiunii abdominale a aortei si a trunchiului simpatic lombar. -repauzeaza apoi pe fata anterioara a m. psoas stang anterior de ureter si de vasele genitale stangi (a. si v. ovariana sau testiculara). -portiunea terminala a a. mezenterice inferioare coboara in grosimea segmentului vertical al radacinii mezocolonului sigmoidian. -in traiectul sau este insotita de plexul si nodurile limfatice mezenterice inferioare. -atat originea cat si numarul si traiectul a. mezenterice inferioare si ale ramurilor sale prezinta o mare variabilitate. Ramuri: *A. colica stanga - ia nastere de pe flancul stang al a. mezenterice inferioare, fiind cea mai mare ramura colaterala a acesteia. -de la origine are un traiect ascendent si la stanga, trece prin marginea libera a plicii ce determina recesul duodenal inferior. -incruciseaza anterior vena mezenterica inferioara, formand arcul vascular al lui TREITZ, ce realizeaza recesul paraduodenal. -ocoleste flexura duodenojejunala si patrunde in radacina mezocolonului transvers indreptandu-se spre flexura colica stanga. -in vecinatatea acesteia se imparte in doua ramuri: -o ramura ascendenta (a. ascendenta sau a. interemezenterica) ce se anastomozeaza cu ramura stanga a a. colice medii, participand la realizarea arcadei lui RIOLAN. -o ramura descendenta ce ia parte la vascularizarea flexurii colice stangi si a portiunii superioare a colonului descendent.

*Aa. sigmoidiene - de obicei in numar de 3: superioara, mijlocie si inferioara, dar numarul lor poate ajunge pana la 1-9. -au origine fie printr-un trunchi comun (trunchiul sigmoidienelor) fie independent. -descind inferior si la stanga, trecand intre cele doua foite ale mezocolonului sigmoidian. Fiecare dintre cele trei artere sigmoidiene se impart in final in doua ramuri: una ascendenta si una descendenta. *A. sigmoidiana superioara se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. colice stangi -ramura ascendenta a a. sigmoidiene mijlocii *A. sigmoidiana mijlocie se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. sigmoidiene superioare -ramura ascendenta a a. sigmoidiene inferioare *A. sigmoidiana inferioara se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. sigmoidiene mijlocii -a. rectala superioara Ramurile de anastomoza ale arterelor sigmoidiene dau nastere arcadei colonului sigmoidian sau arcadelor arteriale paracolice ale lui Mondor. Din acestea iau nastere a. lungi sau scurte ce vascularizeaza colonul. Ramura descendenta a a. sigmoidiene inferioare, denumita si a. sigmoidiana ima (impara) se anastomozeaza cu a. rectala superioara. Aceasta zona, considerata precara din punct de vedere al vascularizatiei arteriale a fost denumita in anatomia clasica punctul critic al lui SUDECK. *A. rectala superioara - ramura terminala a a. mezenterice inferioare ce patrunde in pelvis - superior, strabate radacina mezosigmoidului iar cand ajunge la nivelul rectului se plaseaza pe peretele sau posterior. In partea superioara a ampulei rectale se imparte in doua ramuri: -ramura dreapta - mai voluminoasa este destinata peretilor rectului. -ramura stanga - va lua parte la realizarea anastomozei cu a. sigmoidiana ima si la realizarea punctului critic al lui SUDECK. Vena cava inferioara: -este trunchiul colector al venelor din portiunea infradiafragmatica a corpului. -venele tubului digestiv, al glandelor sale anexe, ale splinei - sunt afluenti de origine sau colaterali ai sistemului venos port al ficatului - a carui sange dupa ce strabate ficatul, ajunge tot in VCI prin intermediul venelor hepatice. Origine: VCI se formeaza prin unirea a doua vene iliace comune (dr si stg - afluenti de origine) in dreptul corpului vertebrei L5 sau discului intervertebral L4-L5, la 1,5 cm inferior si la dreapta bifurcatiei aortei. Unghiul de confluenta al celor doua vene iliace comune (unghiul iliacelor) are o valoare medie de 65. Traiect si raporturi

VCI are traiect ascendent, retroperitoneal, pe flancul drept al coloanei vertebrale cu directie usor oblica superior si la dreapta. Punctul cel mai apropiat de linia mediana este la originea sa. De la acest nivel, VCI se indeparteaza de flancul drept al portiunii abdominale a aortei, cu care delimiteaza spatiul interaortico-cav, de forma triunghiulara cu varful orientat inferior. Lungimea VCI este de 22-25 cm, diametrul inferior de 22 mm, superior 32 mm. Calibrul VCI prezinta doua dilatari (sinusurile lui CALORI), una situata imediat superior de varsarea venelor renale si alta situata la nivelul trecerii prin diafragma. Traiectului VCI i se descriu trei portiuni: -portiunea abdominala (20 cm) -portiunea diafragmatica (5 cm) -portiunea toracica sau pericardica (3,5 cm) I. Portiunea abdominala - situata retroperitoneal primitiv, prezinta la randul sau doua segmente: -segmentul subhepatic -segmentul retrohepatic Segmentul subhepatic este inconjurat de nodurile limfatice lombare dintre care: unul este mai voluminos, situat anterior de bifurcatia aortei, numit nodul limfatic precav inferior. Raporturile posterioare: -aa. lombare drepte -lant simpatic lombar drept -m. psoas -flancul drept al coloanei vertebrale lombare (L2-L4) -a. renala dreapta (la nivelul L2) -pilierul drept al diafragmei -a. suprarenala mijlocie dreapta (la nivelul polului superior al rinichiului drept) Raporturi anterioare: -la origine, la nivelul unghiului ileocav este incrucisata oblic pe fata sa anterioara de a. iliaca comuna dreapta. -dupa raporturile sale anterioare, segmentului subhepatic al VCI, i se pot descrie trei portiuni: *portiunea infraduodenala, L4 *portiunea retroduodenopancreatica (L4-L2) *portiunea supraduodenala *Portiunea infraduodenala: -VCI este acoperita anterior de peritoneul parietal posterior -incrucisata oblic de: -radacina mezenterica -a. ileocolica -a. colica dreapta -prin intermediul peritoneului parietal posterior vine in raport cu ansele intestinului subtire. -este incrucisata si de a. testiculara/ovariana dreapta.

*Portiunea retroduodenopancreatica: -acoperita anterior de fascia de coalescenta a lui Treitz. -traversata de prima si a doua portiune a duodenului. -separata de fata posterioara a capului pancreasului prin originea venei porte hepatice. *Portiunea supraduodenala: -acoperita de peritoneul parietal posterior cu care formeaza peretele posterior al orificiului epiploic (hiatul lui Winslow) iar prin intermediul acestuia intra in raport cu elementele pediculului hepatic, in special cu vena porta hepatica. Raporturi mediale (stangi): -bifurcatia aortei -a. sacrala mijlocie -nervul presacrat -flancul stang al portiunii abdominale a aortei -a. testiculara/ovariana dreapta Raporturi laterale (drepte): -m. psoas -lantul simpatic lombar -ureter drept -marginea mediala a rinichiului drept -glanda suprarenala dreapta Segmentul retrohepatic: -relativ scurt, corespunde santului venei cave de pe fata viscerala a ficatului, dintre lobul drept si lobul caudat (lobul lui SPIEGEL), de unde urca apoi la nivelul ariei nuda a ficatului. -aceasta ultima portiune poate fi transformata in canal prin intermediul unei punti de parenchim hepatic. Raporturi anterioare: -adera intim de ficat atat prin tracturi fibroase cat si prin abusarea venelor hepatice. Raporturi posterioare: -diafragma -a. frenica inferioara Raporturi mediale: -insotita de ramura abdominala a nervului frenic drept si de ramuri ale plexului celiac (solar). Raporturi laterale: -glanda suprarenala dreapta si vasele acesteia. II. Portiunea diafragmatica - VCI traverseaza diafragma la nivelul orificiului venei cave, orificiu patrulater situat in centrul tendinos al diafragmei intre foliola anterioara si cea laterala dreapta in dreptul vertebrei T9. Orificiul venei cave este fibros, inextensibil. Peretii venei sunt solidarizati de orificiu prin intermediul unor tracturi fibroase.

III. Portiunea toracica - dupa ce strabate diafragma, VCI patrunde direct in pericard prin zona de aderanta frenopericardica, fara a avea traiect mediastinal. La acest nivel vine in raport: -anterior - cu atriul drept -la stanga - cu sinusul oblic al lui HALLER -la dreapta - cu ligamentul frenopericardic lateral drept (ligamentul lui TEUTLEBEN) iar prin intermediul acestuia cu baza plamanului drept. Afluentii VCI: -dupa teritoriul pe care il dreneaza acestia se impart in doua grupe: *Afluenti parietali - venele lombare si venele frenice (diafragmatice) inferioare *Afluenti viscerali - -venele testiculare/ovariene -venele renale -venele suprarenale -venele hepatice -vena ombilicala Afluentii parietali: *Venele lombare - patru perechi de vene ce insotesc traiectul arterelor lombare avand dispozitie asemanatoare venelor intercostale. -provin din venele musculaturii peretelui abdominal. -la nivelul gaurilor intervertebrale primesc venele spinale din plexurile venoase vertebrale (intern si extern) -trec pe sub arcadele m. psoas si se deschid pe flancurile laterale ale VCI. -anterior de m. psoas, venele lombare se anastomozeaza in sens longitudinal formand pe laturile coloanei vertebrale vena lombara ascendenta dreapta si stanga. La extremitatea lor superioara se continua: -in dreapta - cu vena azigos -in stanga - cu vena hemiazigos -inferior se deschid: -fie in VCI -fie in vena iliaca comuna de partea respectiva. Ele realizeaza o anastomoza de tip cavo-cav (VCI-VCS). *Venele frenice (diafragmatice) inferioare - insotesc arterele omonime pe fata inferioara, abdominala a diafragmei. Adesea sunt bilateral. Primesc ca afluent vena suprarenala. Afluentii viscerali: *Venele testiculare - provin din venele testiculului si epididimului. -formeaza in jurul ductului deferent si al arterelor funiculului spermatic, plexul venos pampiniform. -desi unic, acest plex este impartit dupa raporturile cu ductul deferent in doua grupe venoase secundare: -grupul posterior - ce inconjoara a. cremasterica si se termina de regula in vena epigastrica inferioara -grupul anterior - mai mare ce inconjoara a. testiculara si se termina in vena testiculara -sunt satelite arterelor omonime dar se termina diferit.

-vena testiculara dreapta se varsa in VCI, iar vena testiculara stanga se varsa in vena renala stanga. Acest mod de varsare creaza conditii de staza venoasa in partea stanga ceea ce explica frecventa varicocelului (varice ale plexului pampiniform in partea stanga) *Venele ovariene - provin din plexul venos al mezoovarului, plex situat in jurul a. ovariene. -colecteaza sangele venos al: -ovarului -fundului corpului uterin -ligamentului larg al uterului -ligamentului rotund al uterului -au acelasi traiect si mod de varsare ca venele testiculare *Vena ombilicala - este prezenta in cursul vietii embriofetale. *Venele suprarenale - variabile ca numar. Cea mai importanta si constanta fiind vena centrala. *Venele renale - fac parte impreuna cu arterele renale din pediculul renal. Formeaza planul anterior al pediculului renal. Fiecare vena renala se formeaza la nivelul rinichiului respectiv prin unirea a 5-6 vene. Au traiect retroperitoneal primitiv, transversal si medial spre VCI. Vena renala dreapta este mai lunga datorita pozitiei laterale drepte fata de coloana vertebrala a VCI. Vena renala stanga trece anterior de portiunea abdominala a aortei si posterior de artera mezentrica superioara. In vena renala stanga se varsa in plus vena testiculara sau ovariana stanga. La suprafata rinichiului exista o retea venoasa ce se varsa pe de-o parte in vena renala respectiva, iar pe de alta parte intr-o arcada venoasa exorenala, arcada situata la 2 cm de marginea laterala (convexa) a rinichiului. *Venele hepatice - dreneaza sangele venos al ficatului adus in principal de vena porta hepatica. Dupa calbrul lor se impart in: -vene hepatice mari - in numar de trei: dreapta, mijlocie, stanga. -vene hepatice mici - 10-15, ce se varsa in portiunea inferioara a portiunii hepatice a VCI. Vena porta hepatica Circulatia porta hepatica formeaza circulatia functionala a ficatului. Prin sistemul venos portal se desemneaza sistemul vascular capilarizat la ambele sale capete: -capilare din: -tubul digestiv abdominal -formatiunile peritoneale -pancreas si splina -capilarele sinusoide din interiorul lobulilor hepatici. Sangele portal dupa ce strabate ficatul se varsa prin intermediul celor trei vene hepatice in VCI. Vena porta hepatica nu are artera echivalenta, ea preluand sangele din teritoriul irigat de 5 artere mari:

-a. splenica -a. gastrica stanga -a hepatica comuna -a. mezenterica superioara -a. mezenzerica inferioara Prin v. porta hepatica trece 70+80% din sangele care patrunde in ficat, restul fiind adus de a. hepatica proprie. Venei porte hepatice I se pot descrie trei portiuni distincte: -I. Portiunea de convergenta trunchiurile venoase de origine -II. Trunchiul propriu-zis al v. porte hepatice -III. Portiunea de divergenta la nivelul parenchimului hepatic. Avand in vedere aspectul sau, anatomistii clasici au comparat o cu un arbore la care: -radacina reprezinta portiunea de convergenta -trunchiul este reprezentat de trunchiul venei -ramurile reprezinta portiunea de divergenta I. portiunea de convergenta afluentii de origine Afluentii de origine ai v. porte hepatice sunt reprezentati de: -v. mezenterica superioara -v. splenica (lienala) -v. mezenterica inferioara In mod clasic, vena splenica si vena mezenterica inferioara dau nastere unui trunchi comun trunchiul splenomezenteric. Acesta se uneste cu v.mezenterica superioara, posterior de corpul pancreasului si da nastere venei porte hepatice. Actualmente, vena mezenterica inferioara este considerata afluent al venei splenice. In acest caz, vena porta hepatica se formeaza prin confluenta venei mezenterice superioare cu vena splenica. (Desen 1) Vena mezenterica superioara: -incepe la mica distanta de unghiul ileocecal -urca prin radacina mezenterului -trece: -anterior de portiunea a III-a a duodenului -posterior de capul pancreasului -in traiectul sau se situeaza la dreapta a. mezenterice superioare -colecteaza sangele de la: -portiunea orizontala a stomacului -din regiunea pancreaticoduodenala -din intreg intestinul subtire -din jumatatea dreapta a colonului (desen 2) Vena mezenterica inferioara: -considerata actualmente afluent al venei splenice -are originea din vena rectala superioara -incruciseaza artera colica stanga, formand arcul vascular al lui Treitz

-trece profund in raport cu radacina mezocolonului transvers -posterior de corpul pancreasului se varsa in vena splenica -colecteaza sangele din: -jumatatea stanga a colonului -portiunea superioara a rectului Vena splenica: -se formeaza pe fata viscerala a splinei prin 6-8 ramuri care ies din hilul splinei. -traiect orizontal pe fata posterioara a cozii si corpului pancreasului. -primeste vena mezenterica inferioara -la nivelul fetei posterioare a corpului pancreasului, se uneste cu vena mezenterica superioara si formeaza vena porta hepatica. -colecteaza sangele de la: -splina -pancreas -stomac (desen 3) II. trunchiul venei porte hepatice -are traiect oblic ascendent spre dreapta, ce continua directia venei mezenterice superioare incrucisand in X trunchiul VCI. -lungime de 8-10 cm. -diametrul de 15-20 mm -trunchiului venei porte hepatice I se pot descrie 3 portiuni: -retropancreatica -retroduodenala -intraepiploica -portiunea intraepiploica este portiunea situata intre cele doua foite ale omentului mic, ocupand portiunea libera (dreapta) a acestuia. -participa la formarea pedicolului hepatic impreuna cu: -ductul hepato-coledoc (anterior si la dreapta) -a. hepatica proprie (anterior si la stanga) -prin intermediul foitei posterioare a omentului mic, vine in raport cu orificiul epiploic (hiatul lui Winslow) si prin acesta cu VCI. (desen 4) III. segmentul de divergenta In vecinatatea hilului hepatic, vena porta hepatica se imparte in doua ramuri terminale: -ramura dreapta -ramura stanga Ramura dreapta este mai voluminoasa si pare sa continue traiectul trunchiului venei porte hepatice. Se imparte in: -ramura anterioara -ramura posterioara Ramura stanga mai subtire, prezinta: -portiunea transversala prima portiune -portiunea ombilicala a doua portiune. Din aceasta pornesc: -ramuri laterale

-ramuri mediale (desen 5) Afluentii venei porte hepatice -venele care se deschid direct in trunchiul venei porte hepatice sau in ramurile sale de bifurcatie sunt: -vena gastrica stanga -vena prepilorica -venele pancreaticoduodenale -vena cistica -vena ombilicala (la fat) -venele porte accesorii: -mici vene ce transporta spre ficat sangele din diferite regiuni ale peretelui abdominal si a unor viscere abdominale situate in etajul supramezocolic. -ca si vena porta hepatica, prezinta capilarizari la ambele capete. -sunt 5 grupe mai importante de vene porte accesorii: *grupul gastrohepatic strabate omentul mic si I se pot atasa vena pilorica si vena gastrica stanga. *grupul cistic situat la nivelul fosei cistice *grupul diafragmatic printre foitele ligamentului coronar al ficatului. *grupul ligamentului falciform *grupul venelor paraombilicale a lui Sappey cel mai numeros, insoteste ligamentul rotund al ficatului.

You might also like