Tesutul epitelial caracteristici : este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte -spatiile intercelulare sunt foarte

reduse (au putina substanta extracelulara) -celulele sunt unite prin jonctiuni -orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala. 1.Tesutul de acoperire : Clasificarile nu tin seama de particularitatile functionale. Deci epiteliile pot fi: -simple pavimentoase (scuamoase)= Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiti cubice = D.p.d.v. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens). Exista si locuri unde are rol de protectie cilindrice = Este format dintr-un rand de celule inalte.Nucleii sunt alungiti si ovalari, asezati spre membrane bazala. Functii: de secretie si absorbtie si de transport al moleculelor de-a lungul celulei. Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial.In cazul epiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si astfel ele isi pierd nucleii. In cazul epiteliului necheratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nuclei. Cubice= Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent epiteliul stratificat cilindric Cilindrice 2.Tesutul epitelial glandular Reprezinta grupuri de celule epiteliale specializate pentru procese de secretie a)Glande exocrine prezinta canale de excretie in care sunt elim. Produsi de secretie fie in inter. unor cavitati sau la suprafata corpului. Exista astfel urmatoarele tipuri de glande: glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala - glanda Lieberkhn) glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului - fundice si pilorice si glandele duodenale Brnner) Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase, glande mucoase si glande mixte Glandele mucoase secreta mucus.Glandele seroase au o secretie cu aspect apos, care contine protein-enzime.Glandele mixte pot fi: seromucoase au o secretie predominant seroasa.

De asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glande merocrine, apocrine sau holocrine. Majoritatea glandelor sunt merocrine. Acestea isi elimina produsii prin difusiune. Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe membrana care se pierde, impreuna cu o parte din citoplasma apicala.. In cazul glandelor holocrine, produsii de secretie invadeaza toata celula, ceea ce duce la moartea celulei. b)Glandele endocrine Isi elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential), in limfa sau in lichidul interstitial. c) Glande mixe = tes. endocrin si exocrine 3.Tesutul senzorial = format din cellule differentiate in receptionarea actiunii excitantilor din mediul inconjurator. Rol: de receptor. Aceste celule au cap. ca prin modif metab sa transf en unui stimul in en nervoasa care este condusa prin terminatiile nervoase appropriate la central nervos. Tesutul conjunctiv -leaga diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului; -au rol trofic datorita rezervelor de grasimi din celulele adipoase, dar si datorita participarii la metabolismul diferitelor substante; -asigura rezistenta sistemului locomotor; -protejeaza diferite organe (rinichi, muschi, creier etc.); -au rol de aparare (prin fagocitoza), distrugand atat microbii, cat si celule moarte din tesuturile in care se gasesc; -au rol in regenerarea elementelor figurante. -fac legatura dinte diferite tesuturi formeaza stroma organelor. Componente: fibro-blaste: tes tinere cu cap de secretie intense intense a subst organice condrina prezenta in comp chim a subst fundam. histocite: prov din maturizarea fibroblastelor prin prinderea cap secretorii,unele fibrocite form elem figurate ale sangelui,unele acum lipide se transf in cellule adipoase. Fibrele conjunctive: Sunt de natura proteica. In functie de aceasta proteina, ele pot fi: de colagen, elastice si de reticulina. Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile conjunctive, cu deosebire in alcatuirea ligamentelor si tendoanelor. Ele sunt foarte rezistente pentru ca contin colagen; acesta da gelatina prin fierbere.

Colagenul se reinoieste incet, dar cu varsta, fibrele se inmultesc si se impregneaza cu substante minerale si organice (colesterol), proces numit sclerozare. Fibrele elastice contin elastina, o proteina elastica. Fibrele elastice au o compozitie asemanatoare cu colagenul; prin fierbere elastina nu da gelatina. Ele sunt mai subtiri decat fibrele conjunctive si mai ramificate. Fibrele de reticulina se gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare: splina, ficat, maduva rosie, ganglionii limfatici. Ele contin reticulina, substanta asemanatoare colagenului. Substanta fundamentala are o structura amorfa si este formata dintr-un amestec de mucopolizaharide, proteine, saruri minerale si apa.Acest lucru face sa nu fie considerata ca un simplu material de umplutura ci ca un factor active cu rol imp in reglarea metab tisular si inmagazinarea subst de rezerva.aceasta reiese din faptul ca subst fundam este puternic vascularizata avand raporturi morfofunctionale cu capilarele invecinate de asemeni exista o bogata retea de fibre nervoase. Clasificare: Tesutul lax Celulele au forma stelata. Celulele, fibrele si substanta fundamentala se afla in proportii aproximativ egale. Prezinta celule mobile (leucocite si limfocite). Celule fixe sunt: fibrocitul si histiocitul, care are rol in distrugerea substantelor electronegative. Este cel mai raspandit tesut conjunctiv. El umple spatiile dintre organe si leaga fibrele musculare. Are rol de sustinere, legatura, trofic, aparare si hranire. Tesutul reticulat Cont celule reticulante sub forma de retea in ochiurile sale e retinuta subst fundamental. Celulele reticulate react spontan la act factorilor din mediu,isi retrag prelungirile si devin histocite macrophage in acste conditii ele se transforma in hemohistioblaste= rep elementele sursa din care se formeaza eritrocite granulate,limocite. Rol: au cap de a magazine subst de rezerva devenind cellule grase.In organism formeaza umplutura organelor limfopoetice si eretropoetice. Umple ca tesut corial axul vilozitatilor intestinale si spatiul dintre glandele intestinale.Dubleza endoteliul capilarelor epitelilor de acoperire si grandulare. Tesutul adipos Prezinta numeroase celule adipoase, care au nucleul inpins spre periferie si prezinta o picatura mare de grasime. Se afla in jurul organelor viscerale, hipoderm si mezenter (pliu al peritoneului care fixeaza organele abdominale (digestive) de peretele posterior al cavitatii abdominale).

Au rol de izolant termic si antisoc. In stari de anemii grave tesutul gras din maduva galbena prin pierderea lipidelor isi reiau activitatea hemopoetica .Tot in anemie se pastreaza tes adipos de pe fata palmara si plantar a membrelor din orbita,fese. Tesutul fibros Celulele si substanta sunt putine. Prezinta multe fibre de colagen si elastice dispuse paralel. Se afla in ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater, cavitatile unor organe, apronevroze.Au rol de protectie in locurile de frecare, tractiune si presiune. Tendoanele: Tesut fibros prin intermediul caruia un muschi se prinde de un os. Tendoanele sunt formate din fibre de colagen, hranite prin vase sangvine foarte fine. Unele (cele ale mainilor, incheieturii mainilor, picioarelor) au in plus un invelis, teaca sinoviala, de aceeasi natura cu membrana sinoviala care tapeteaza capsula articulatiilor mobile. Ea secreta un lichid lubrifiant care permite o mai buna alunecare in aceste regiuni anatomice supuse unor importante frecari. Flexibil, dar putin elastic (muschiul este cel elastic), tendonul este foarte rezistent.La embrioni predom celulele in struct tendoanelor,ulterior ele se different in fibre de collagen.Pana la aparitia fibrelor capilare sangvine sunt in tendon ulterior se retrag la periferia lor .La exterior tendonul e acop cu o teaca conj cu peretii dubli,cel extern intra in contact cu cel din jur iar cel intern cu tendonul.Intre cei doi pereti exista un spatiu cu lichid synovial care reprez subst fundam fluida,moale. Ligamentele Ligamentele sunt tot structuri de legatura, care leaga oasele unul de altul si mentin articulatiile. Ligamentele sunt alcatuite tot din fibre albe, dar sunt mai subtiri si mai putin elastice decit tendoanele. Ligamentele se atas.eaza de oase. Ele se unesc cu fibrele care penetreaza invelis.ul extern al osului (periostul). Periostul are o vasculahzatie si o inervajie care ii permit sa hraneasca osul, cat si sa fumizeze suprafata de fixare pentru ligamente si muschi. Aponevrozele sunt membrane conj subtiri avand fibrele conjunctive dispuse in mai multe planuri,astfel fibrele conj din acelasi plan sunt dispuse perpend pe fibrele conj din planul invecinat.Inconjoara muschiul sau separa planurile de muschi,prez lor e nec pt a asig o contractie muscular uniforma. Tesut conj. elastic form din fibre elastic ii confera elasticitate,e present in ligamentele elastic dintre vertrebe in tunica medie a arterelor mari si a venelor. Tesut conj.cartilaginos (semidur):rol de sustinere si de support fiind un tesut elastic si rezistent

1.Cel conj dupa varsta lor:a) condroblaste = au o forma sferica sit in cavit sau lacunee sepate in subst fundam numita condroblaste.Ele au cap de a se divide la inceput raman sub forma de gramezi iar ulterior se dispun sub forma de raze.Aceste cellule au o intense cap de sinteza a subst organice numita condrina prez in subst fundam a celulei. b)condrocitele = tesuturi mature care au pierdut cap de sinteza. c) Fibrele conjunctive = predomina fibrele de collagen,ele sunt prezente in toate tipurile de tesut cartilaginous.Fibrele de collagen sunt dispuse sub forma de fascicule la periferia condroblastului si perpend pe fibrele din zona invecinata. Subst fundam ocupa spatiile dintre lacune are 2 compart una anorganica reprez prin apa saruri minerale mai ales de saruri de calciu si sodium si un compart organic reprez prin condrina. Tipuri de tes cartilaginous: hialin = caracterizat prin elasticitate,rezistenta si flexibilitate. Este un esut conjunctiv metaplaziat cu aspect sticlos i/sau translucid datorit aspectului omogen al substanei intercelulare n care se afl condrocitele. fibros = f.rezistent nu se deform structural ,seaseamana cu cel hialin dar cont o cant mare de fibre de collagen dispuse in facicule groase,iar in spatiile mici cont mai putina subst fundamental si cellule.In organism se gasesc la niv semfizei pubiene,la nivelul discurilor intervertrebrale acestea au 3 componente: un invelis periferic format din numeroase fascicule de fibre de collagen,o teaca mijlocie fibrocartilaj si central ce prezinta nucleul pulpos de natura gelatinos cu rol de ungere. elastic = caracterizat prin prezena, n substana fundamental, a unor granulaii i fibre conjunctive elastice, care formeaz reele n ochiurile crora se dispun celulele cartilaginoase. Tesutul osos = cup total oaselor si articulatiilor coresp ;oasele sunt piese de support,protective si reprez pt organism un imp rezervor de saruri minerale ,calciu si fosfor. Are 2 comp la niv subst fundam: 34% oseina si 66% comp org reprezentate prin apa si saruri de calciu si fosfor.Aceste comp sunt dispuse sub forma de lamele osoase care det si tipul de tesut osos.Propor in care se gasesc subst organ si sarurile variaza cu varsta la copil pred subst organice,odata cu inaintarea in varsta se red proportiile lor si creste subst anorganice. Celulele osoase se prezinta sub forma: 1.osteoblaste = cel osoase in formare la inceput au forma paralepipedica apoi stelata mai sunt numite cellule formatoare de os deoarece au o active intense in sinteza oseinei cat si a fibrelor de collagen.

2.osteocitele = celuleosoase mature dispuse in interiorul unor lacune sapate in subst fundam numite osteoplaste care au forma stelata prev cu prelungiri tubular numite canalicule osoase adica se anastomozeaza cu canaliculele osteoplaste vecine formand o adev retea in care patrund prelungirile osteocitelor dar nu se unesc cu prelung osteocitelor vecine.Desi nu se divid au o durata de viata limitata,ele nu sunt inactive participa la metabolismul osului printr-o active de sinteza mai redusa. 3.osteoclastele = celula osoasa giganta ,polinucleata cu un bogat echip enzematic au rol imp in proc de formare a osului,participa la formarea osului prin procese de remaniere osoasa,adica adapteaza forma osului la functia indeplinita proces numit osteoliza. Tipuri de tesut osos : 1.tesut osos compact = present in diafiza oaselor lungi d la supraf epifizelor.La microscop acest tesut e format din lamele osoase dispuse concentric in jurul unui canal havers ce cont tesut conj lax,vase de sange,fibre nervoase. Pe lamelele osase se gasesc osteoplaste cu osteocitele corespunzatoare.Acest sist este numit osteon sau system haversian repr unit struct si funct a tes osos. 2.tesut osos spongios = prez in epifazele oaselor scurte si late acest tip de tesut are lamelele osoase dispuse sub forma de arcuri numite trabercule care delimit cavit numite areole comunica intre ele prin orificii.Areolele sunt pline de maduva hematogena Tesutul osos este un tesut specializat care rezulta dintr-un tesut diferentiat din cel conj fibros si din tes cartilaginous prin procesul de osificare .Procesul de formare a unui tesut specializat dintr-un tesut diferentiat se numeste metaplanzie. Tes osos sic el cartilaginous au rolul de sust greut diferitelo parti,pastreaza forma caracteristica si prod unele organe imp. Sangele = este un tip de tes mobil deoarece cont comp specifice de tes conj in stare de cheag .Cont elem figurate si restul plasma sangvina. Elemente figurate 1. Eritrocite = au forma unor discuri biconcave este forma cea mai adaptat la transportul gazelor, -are un diametru microscopic - Sunt cele mai numeroase elemente figurate, in jur de 4.8 x 106/mm3 la femei si 5.5 x 106/mm3 la barbati. Aceste valori pot varia in functie de factori precum starea de sanatate, varsta, altitudine. -in organism zilnic mor eritrocite locul lor e luat de cele tinere rezultate din maduva hematogena prin controlul unor mecanisme complexe. In felul acesta se realiz un echil dinam,rolul stimulator a centrilor nervosa dereglare a eritropoezei il au central nervos din hipotalamus.

Durata medie de viata in sangele circulant 120 de zile dupa care hematiile imbatranite sunt distruse in splina in maduv osoasa prin proc de hemoliza.Nr lor poate suferii variatii manif prin crest si scaderea lor.Crest nr lor numita poliglobulie,prezinta 2 aspecte poliglobulia temporal nu are afect buna functionare a organismului poate fi temporal adica este rezultatul sangelui bogat de eritocite din depozite si poate fi si una stabile prez la pers care traiesc la alt mai mari de 3000 m.Ca urmare a adaptarii lor l atmosf rarefiata a marilor inalt asig oxigenul nec respire prin crest nr la 7 mil eritrocite pe m3. Poliglobulia patologica peste 40 mil m3 dat unei stari de boala,scaderea nr de eritrocite este consecinta dezechil dintre hemoliza si eritropoezei dat infectiilor. Formarea globulelor rosii = eritropoeza Are loc la adult in maduva rosie a oaselor process controlat de eritropoetina,hormone secretat de rinichi care intesif proc de different celulara Structura: la exterior e delimitate de o plasma lema f subtire in care predom lipidele de care se asociaza cu subst proteice numite antigene si uneori factorul rh. Plasma lema e semipermeabila;in interior aspect de gel ce form stroma globulara in care se gaseste subst rosie hemoglobin,da culoare eritrocitului-rol in fiziologia acestuia. Hematia adulta nu are nucleu dat gradului de specializare ceea ce det disparitia nucleului asig o cant mare de hemoglobin pt a-si indeplini functia. Hemoglobina = heteroprot dat gruparii hem reprez de ionii de fier bivalenti care form cu oxigenul combinatii labile de tipul oxihemoglobina care asig transportul oxigenului de la plamani la tes si cellule. 2.Leucocitele = sunt : agranulocite au un nucleu sferic sub forma unei singure mase nucleare,au granultii mici evidentiate cu colorant ice le confera propr bazofile. Sunt de 2 tipuri : Limfocite: se form din tes limfoit in stari patoloice se transforma in libocite; nu au active fagocitara-vin in contact cu antigene specific probifereaza,devin cellule prod de anticorpi care se rasp in cel organ.crest lor au loc in infect acutice. Monocitele : cele mai mari se form in organe ca maduva osoasa,splina etc; raman in circulatie 24 h dupa care migreaza in tes. se transforma in magofroge facilitand bacteriile si restul celulelor mari. granulocite = nucleul lor prez mai multe strangulatii fragmantandu-l dand impresia exist in celula a mai multor nuclei se mai numesc leucocite polimorfonucleare. Clasificare crit afinit fata de coloranti :

leucocite neutrofile = in sangele circul sub forme dif,unele sunt neutrofile segmentare de tipul pnm,unele nucleul are forma de potcoava cu usoare strangulati la al 3 lea tip numite leuc nesegmentare -3 5% Durata vietii : cateva ore dupa care strabat endoteliul prin diapedeza ajung in lichidele interstitiare prin care sunt dirijate spre un anumit tesut fiind atrase de prezenta bacteriilor care proliferwaza in tes respective det modif prin acumul produsilor metabolic bacterieni distrug prin fagocitoza. Acidofile = se color in rosu au colorantii acizi,nucleul prez 2 lobi. Bazofile = se color in violet cu color bazici nucleul e incomplete lobat. Nr lor creste in cazul inflamatiilor si au rolul imp in vindecarea lor,pe langa enzyme cont in citopl heparina.Leucocitele distruse sunt inloc cu leuc tinere result prin proc de leucopoeza are loc in tes milioid- tes conj reticulat prez pana la varsta de 5ani in diafiza oaselor lungi. Rolul leucocitelor -apararea contra agentilor patogeni si a toxinelor acestora Functiile leuc sunt differentiate: neutrofilele si monocitele avand o mobility accentuate au si propr fagocitate pronuntate distrugand microrg.Limfcitele nu au propr fagocitare ci apara org prin sinteza unor subst numite globuline ce intra in component anti-coprilor cu rol in prod imunitatii. Trombocitele= sau plachetele sangvine sunt cele mai mici elemente figurate din snge. Lipsite de nucleu, provin din fragmentarea unei celule medulare mari, numit megacariocit. In numr de 18 000 300 000 pe mm3, trombocitele au forma unui disc biconvex de 25 microni diametru, cu prelungiri de lungime variabil, numite prelungiri dendritice. Trombocitele acioneaz asupra contraciei vasculare i retraciei cheagului de snge, format la locul hemoragiei i intervin n procesul coagulrii.Creterea numrului de trombocite peste cifra normal poart numele de trombocitoz i apare dup prnz, n perioada dinaintea menstruaiei, n timpul graviditii, precum i la nou-nscut, dar i n unele cazuri patologice (unele boli infecioase, n perioadele imediat urmtoare unor hemoragii mari, dup splenectomie, n cursul leucemiei mieloide cronice). Scderea numrului de trombocite, trombopenia, apare n timpul nopii, la femei n timpul menstruaiei sau n condiii de boal. Rol:- in proc de coagulare a sangelui -intervin in procesul de aparare a organismului acumul lor la locul invaziei si apoi fagocitarea partic. Straine de aceea crest nr lor in sangele periferic este la fel de imp ca si prez celorlante elem fig. Plasma sangvina = Parte lichida a sangelui in care se scalda celulele sangvine (globule rosii, globule albe si plachele). Plasma este un mediu bogat in hormoni si

in substante nutritive - saruri minerale, vitamine, acizi aminati, proteine, glucide, lipide. -are o vascozitate mai mare decat apa iar ph alcalin 7,4 Hemostaza = proc fiziol extern de complex prin care sunt oprite hemor prin lezarea vas de sange mici si mijlocii. Hemostaza temporala = prin aglutinarea trombocitelor pe marginea placii vasculare=un cheag Hemostaza definita = prin formarea unui thrombus fibros la supraf si in inter dopului plachetar, cup 3 etape: Prin distrugerea trombocitelor se elib factoriii trombocitari care se combina cu cei plasmatici in prezenta ionilor de Ca rezultand tromboplastina In prezenta ionilor de Ca tromboplastina act asupra pro-trombinei result trombina active. In prezenta trombinei active fiblinogenul plasmatic se transforma in fibrin insolubila sub forma de retea in ochiurile in care sunt retea de elem figurate ale sangelui = aspect de cheag. Dupa un scurt timp cheagul se contracta elim lichidul incolor numit ser care se ridica la supraf .Coagul sangelui se face cu o anum vit care variaza in func de anumiti factori. Grupele de sange Sunt consecinta prezentei pe supraf hematiilor a 2 antigene aglutinogene de tipul AB , in unele eritrocite exista aglut A si in unele aglut B. In plasma sangvina exista 2 corpi aglutine care act asupra aglutinogenilor notate cu alfa si beta. Aglutinina alfa aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care cont aglutinogenul A numita aglutinina anti A Aglutinina beta aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care cont aglutinogenul B numita si aglutinina anti B. Regula transfuziei In sangele primitorului nu trebuie sa existe aglutinina care sa reactioneze cu aglutinogenele din sangele donat deoarece ar produce liza si aglutinarea hematiilor Grupa sangvina este reditara si ramane neschmbata oricare ar fi starea organismului,ea nu se schimba nici at cand se face transfuzie de sange din alta grupa.Cercet au evid ca pe hematii se gaseste o subst numita factorul rh prez in 85% din oameni numiti rh poz sau neg. Cei cu rh neg nu au in snge aglutinine

anti D dar pot s le sintetizeze daca primesc o singura transfuzie de sange cu rh poz,dar pot prezenta grave simtome. Tesutul muscular Sunt formaiuni histologice alctuite din celule de form alungit denumite miocite sau fibre musculare (netede, striate de tip scheletic i striate de tip cardiac)specializate pentru realizarea contraciilor musculare (excitabilitate i contractilitate) i substan fundamental. Este esutul foarte bogat vascularizat i inervat, cu un metabolism foarte intens ce intr n alctuirea muchilor scheletici din structura organismului animal i a aparatului de susinere i micare. Struct fibrei muscular striate Are forma de drept delim la exter de sarcolema, ea delim cont numit sarco-plasma -are diametru cuprins intre 10 100micro si lung de 1 mmm 12 cm -forma e variata cilindrica -nr lor depinde de grosimea muschilor Aceasta fibra e un sincitiu=prov prin fuzionarea mai multor cellule nedierentiate,process in urma careia au disparut membranele,dar au pastrat sarcoplasma si nuclei . Sarcolema cont organite celulare commune.Aceste miofibrile form din protein : miozina care alterneaza cu filamentele de actina dispuse la acelasi nivel de-a lungul fibrei.Aceste fibre alcat discuri intunecate iar celalante sunt discuri clare cu actina. Discurile intunecate sunt subimpart intr-o banda luminoasa H iar cele clare sunt subimpartite de membrane Z Sarcomer = unit struct si funct a fibrei muscular Tesutul muscular neted = cont fibre muscular netede cu o forma fusiforma dispuse cu partrea mijlocie in dreptul capetei fibrei invecinate. Struct = -au un singur nucleu mic dispus central -discurile clare si cele intunecate sunt dispuse dezordonat a .i in timpul contractiei muscular filamentele de actina se suprapun cu cele de miozina dand muschiului aspect netet present in musculature viscerilor. Tesutul muscular cardiac = cont fibre muscul suprapuse in plan longitudinal a.i la microscopul optic exist membr care le separa ,e evid numai la microscopul electronic numite discuri intercalare Structura organizata in sarcomer -Cont reticul endoplasm,glycogen,mitocondrii Proprietati -1. Excitabilitatea 2.Contractibilitatea = cap de a-si mics dimens. 3. Elasticitatea = propr de a se deforma la act unei forte si de a reveni la normal dup

ace aceasta si-a incetinit actiunea. 4. Conductibilitatea =cap de a conduce unda de contractii. 5. Tonicitatea muscular = usoara stare de contractie prez la niv muschilor. Are imp rol pt ment ortostatismului in stare de repaus si miscare cat si ment poz spatial a segm corpului. Tesutul nervos = form din cellule gliale si nervoase numite neuroni. Rol = rol interstitial adica ocupa spatiul dintre neuroni rol trofic de hranire deoarece neuronal nu e vascularizat rol de sinteza a mielinei fagociteaza neuroniii distrusi Mielina = subs lipo proteica de culoare alba dispusa ca un manson de jur imprejurul axonului form teaca de mielina,are rol de protective pr neuron fiind un isolator electric adica nu permite scurgeri de current. Neuronul = rep unit morfo- funct a tes si a sist nervos Structura = cup corpul neuronului cu prelungiri,corpul e delim la exterior de o membrane numita neurilema delim neuroplasma vascoasa ce cont : a) organite commune: mitocondrii b) organul Golgi are o struct labila cu rol in elab granulelor de secretie in neuronii neuro-secretori cat si in refacerea citoplasmelor distruse in timpul active neuronilor. c) lizozom d)organite specifice = neurofibrile = sunt filamente care sunt dispuse la niv neuroplasmei formand o retea cu rol de sustinere si de transport al subst in neuron. Corpii Tigroizi nisl- mase dense de RER au rol in sinteza proteinelor,o struct trilam. Prelungirile neuronului sunt : dentrite = prel mai groase si scurte dect axonul si f ramnificate chiar de la locul de origine cu aspect de arbore.Ele conduc impulsul nervos de la periferie spre centru. Axonul = o prelungire unica present in orice tip de neuron -este delim la exterior de axo-lema continut numit axo-plasma. De pe supraf axonului pornesc ramnificatii numite colaterale care au un traiect perpend pe supraf axonului. Cup : mitocondrii de dif marimi , rizozom, neurofibrile Termin axonului prez ramnificatiii fiecare prev cu o umflutura numita butoni terminali ce cont in neuroplasma neurofibrile,mitocondrii si vezicule in care este stocata o subst chimica cu rol de mediator adica in transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul prin fanta sinptica ce separa 2 neuroni deoarece 2 neuroni nu vin in contact direct.

Toate aceste ramnif farm arborizatia terminal prin axon,impulsul nervos e condus centrifug ,fibra axonica e acop cu urm teci: teaca de mielina = este intrerupta din loc in loc la anum dist pe lung axonlui la niv reg nodale sau strangulatii ranvier . Segm dintre noduri se numesc internoduri. Mielina din aceasta teaca e secretata de celulele Schwan teaca Schwan = aspect a unei membrane subtiri,elastic cu rol in secretia mielinei si in prot neuronului. La ext de aceasta teaca se afla teaca Henle care cont fibre conj,subst fundam si cellule Rol : - reglarea proc de permeabilitate de nutritie pt neuron de protective de izolare a fibrei nervoase de fibrele invecinate Tipuri de neuroni ; 1.Dupa absenta tecii de mielina : neuroni mielinici = fibre nervoase extra nevraxiale fibre anielnice = fibre nerv-vegitative cu diam < 1 micron 2.Dupa rolul lor: neuroni motori = a caror axon se termina in organelle efectoare neuroni senzitivi = ale caror fibre dentritice receptioneaza inf din mediul extern si intern. Dentritele acestui neuron se distribuie la celulele senz din struct analiz. Neuroni de asociatie = ac leg intre neuron senzitiv si altul motor Neurosecretori 3.Dupa nr . prelungirilor care pornesc din corpul neuronului : unipolar,bipolar,pseudo uni polar. In sist nervos corpii neuronali intra in alcat centrilor nervosa si a subst cenusii din nevrax cat si in struct ganglionilor nervosi. Prelung neuronului formeaza: -caile de conducere in nevrax si nervii periferici extra-nevraxiali care dupa struct lor sunt: 1.nervi senzitivi prin care este condus impulsul de la receptor la central nervos 2.nervi motori = de la central nervos la efector 3.mixti form din fibre nervoase sensitive si motorii Sinapsa = formatiune structural specializ in cond impulsului nervos de la un neuron la altul Componente : 1. O comp pre-sinaptica reprez prin butonul terminal O copm post sinaptica reprez prin dentrite sau corpul neuronului post synaptic (sunt axo-dentrite si axo somatic)

Transm impulsului nervos la niv sinapsei : At cand impulsul nervos a ajuns la butonul terminal al neuronului pre synaptic det fuzionarea veziculelor sinaptice cu portiunea pre sinaptica urmata de ruperea lore lib cont in fanta sinaptica. Cand mediatorul ajunge la comp post sinaptica isi mareste permeabil det o depolarizare at cand atinge niv critic se propaga.

Axe si planuri : 1.Planul frontal = dispus pe verticala,orientat parallel cu fruntea si traverseaza axul longitudinal si transversal. 2.Planul sagital = perpend pe cel frontal stabate corpul dinainte-inapoi trecand prin axul longitudinal si sagital. 3.Planul transversal = perpend pe planul frontal si sagital si trece prin axul sagital si transversal. Metabolismul = transformrilor biochimice i energetice care au loc n esuturile organismului viu. Reproducerea = cap de a genera indivizi asem conform inf inreg de ADN. Cresterea = modif cantit la niv organismului viu realiz prin difuziune celulara. Dezvoltarea = modif calitat la niv structurii organismului ca urmare a diferentierilor celulare. Diferentiere celulara = prec fiziol de modif a celulei structurale coresp unei functiii indepl. Ereditatea = cap parintilor de a transmite caracteristice fiziologice,morfologice,biochimice,comportamentale la descendenti conform unui program genetic specific. Variabilitatea = cap indiv unei popul de a se deosebi intre ei prin caractere ereditare sau neereditare a .i nu exista 2 indiv identici.