Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
56Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
dermatologie

dermatologie

Ratings: (0)|Views: 8,462|Likes:
Published by toxxIC_

More info:

Published by: toxxIC_ on Jun 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2013

pdf

text

original

 
1
Capitolul IAnatomia, histologia şi funcţiile tegumentuluiAnatomia
Tegumentul ( pielea ) şi mucoasele cu care se continuă la nivelul marilor orificii ale cor-pului reprezintă un organ aparte al corpului, cu particularitatea că este situat la exterior şi căfuncţia sa esenţială este aceea de a fi o barieră între mediul intern al organismului şi mediulextern.Este cel mai greu organ al corpului uman având circa 16 kg greutate şi totodată cel mai întins, cu o suprafaţă de circa 1,8 m
2
pentru un om de greutate şi înălţime medii.Plicaturat, tegumentul îşi revine rapid la forma iniţială datorită elasticităţii sale şi aturgorului său ( gradul de imbibiţie hidrică a substanţei fundamentale din derm şi epiderm).Grosimea tegumentului variază de la circa 4 mm pe palme, plante şi zona lombo-sacrată la 0,5 – 0,2 mm pe faţă, pleoape, prepuţ.Zonele seboreice ale tegumentului sunt reprezentate de treime a superioară atrunchiului şi extremitatea cefalică.Zonele pilare propriu-zise sunt scalpul, axilele şi zona genitală.În rest vorbim desprepielea glabră, cu fire de păr mai rare şi de mici dimensiuni, de tip vellus.Foliculii pilari lipsesccomplet numai la nivelul palmelor, plantelor, semimucoaselor şi mucoaselor.Macroscopic se descriu marile pliuri ale tegumentului ( retroauriculare, axilare, subma-mare, inghinale, interfesieră, subfesiere şi interdigitale ).În rest, pe suprafaţa tegumentului seobservă, mai uşor cu lupa, o reţea de microcute care unesc între ele orificiile foliculare şi sudo-ripare, realizând cadrilajul tegumentar, aflat în mod normal la limita vizibilităţii cu ochiul liber.Deoarece pe palme şi plante papilele dermice se dispun în şiruri regulate apar dermatoglifele( amprentele, unice pentru fiecare individ ).Orificiile foliculare şi ale glandelor sudoripare ( glandele sebacee îşi elimină conţinutulprin orificiile foliculare ) reprezintă aşa-numitele „locuri de minimă rezistenţă” cutanată faţă deinfecţiile bacteriene şi virale ( de exemplu, foliculitele acute superficiale şi moluscum contagio-sum ).Marile orificii ale tegumentului sunt : 2 oculare, 2 auditive, 2 narinare şi câte un orificiubucal, genital şi anal.La nivelul lor tegumentul se continuă cu mucoasele respective, trecândprintr-o zonă intermediară de semimucoasă.Culoarea tegumentului este dată de plexul vascular ( nuanţele de alb sau roşu ) şi decătre pigmentul natural, melanina ( nuanţele de brun – negru ).
Histologia tegumentului şi mucoaselor 
 
2
Tegumentul este format din două straturi : epidermul, un epiteliu pluristratificat, pavi-mentos, cu origine în ectodermul embrionar, şi dermul, un ţesut conjunctiv cu origine em-brionară în mezoderm.Hipodermul sau ţesutul adipos subcutanat, cu lobulii săi adipoşi separaţi de septe con- junctive conţinând vase sanguine, limfatice şi nervi, este privit astăzi ca un organ aparte faţăde tegumentul propriu-zis.Epidermul este alcătuit din următoarele straturi, dinspre profunzime spre exterior :- stratul bazal, format dintr-un singur rând de celule ovoidale, bazofile, orientate cu axullung perpendicular pe membrana bazală ( în realitate o structură complexă numită joncţiunedermo-epidermică – JDE ) şi nucleu acoperit de o „umbrelă” de melanozomi spre exterior, curol de fotoprotecţie a ADN celular. Celule bazale se divid continuu, rata mitotică normală fiindde 1:300.Celulele-fiice sunt împinse spre exterior, formând restul straturilor şi diferenţiindu-secătre corneocite permanent, astfel încât epidermul se reface complet în decurs de 26 – 28 dezile.Printre celulele stratului bazal se află dispuse melanocite şi celule cu rol de macrofage( celulele Langerhans şi celulele dendritice nedeterminate ) ;- stratul spinos al lui Malpighi, alcătuit din 6 – 20 de rânduri de celule eozinofile, poligo-nale, posedând tonofilamente, precursorii keratinei şi desmozomi, organite de adeziuneintercelulară.În cazul fixării uzuale în formol, desmozomii apar ca nişte prelungiri spinoasecare conectează celulele între ele, de unde şi denumirea stratului, în fapt greşită, aspectulspinos fiind doar un artefact de fixare.Trei tipuri de proteine sunt importante în structuradesmozomilor : desmogleinele şi desmocolinele ( numite şi cadherine ) şi desmoplakinele;- stratul granulos este format din 2 – 3 rânduri de celule în curs de aplatizare, romboi-dale, eozinofile, conţinând numeroase granule de keratohialină ( substanţa matricială a kera-tinelor finale ) pe lângă tonofilamente, care se dispun de-a lungul membranei celulare;- stratul lucidum este format din 1 – 2 rânduri de celule aplatizate cu nuclei picnotici şieste prezent doar la nivelul palmelor şi plantelor;- stratul cornos este format din mai multe rânduri ( variabil după zona corpului ) decelule foarte aplatizate, în mod normal complet lipsite de nuclei şi deci fără activitate biologică,intricate ca şi cărămizile dintr-un zid în porţiunea profundă ( pars conjuncta) şi permanent de-taşabile în porţiunea cea mai externă (pars disjuncta).Între celulele stratului cornos ( numite şicorneocite ) este prezent un „ciment” mucopolizaharidic extrem de important pentru hidratareaepidermului.Pars disjuncta formează aşa-numita descuamaţie fiziologică, invizibilă cu ochiulliber, care conduce la o pierderede circa 1 g de material proteic pe zi.Corneocitele sunt com-parabile cu nişte saci ai căror perete este format de membrana celulară dublată de keratină şicare conţin trigliceride, ceramide, scualen şi colesterol.Pe suprafaţa tegumentului se amestecă în permanenţă sudoarea ( faza hidrică ), sebu-mul şi grăsimile corneocitelor ( faza grasă ), precum şi proteinele corneocitare, amestec posibilprin rolul de emulsificator al colesterolului şi scualenilor din sebum şi corneocite, realizându-seaşa-numitul film hidro-lipido-proteic de suprafaţă, cu pH-ul normal acid.Acest film joacă unimportant rol antibacterian şi antimicotic; deoarece săpunurile şi detergenţii anionici îl îndepăr-tează, mai mult de 2 îmbăieri zilnic folosind astfel de produse cosmetice, în mod paradoxal, fa-vorizează infecţiile cutanate.Joncţiunea dermo-epidermică urmează o linie sinuoasă ale cărei proeminenţe suntpapilele dermice şi ale cărei adâncituri sunt crestele interpapilare epidermice.Celulele bazaleaderă la membrana bazală prin hemidesmozomi.Membrana bazală însăşi este o structurăcolagenică formată din două straturi, lamina lucida spre epiderm, conţinând mai ales laminină,o glicoproteină care asigură adeziunea la colagenul de tip IV care formează al doilea strat, la-
 
3
mina densa.Din lamina densa pornesc spre derm aşa-numitele fibrile de ancoraj formate dincolagen de tip VII.Dermul conţine fibroblaste care sintetizează şi concomitent catabolizează prin metalo-proteaze ( diverse colagenaze dependente de Cu, Zn, Mangan ) fibrele de colagen, elastină şireticulină, dermul reînnoindu-se şi el odată la fiecare lună.Deosebim dermul papilar, superfici-cial, cu structură laxă, locul majorităţii modificărilor histopatologice în bolile cutanate, dermulmijlociu, în care se află glandele sudoripare şi fibroblastele şi dermul profund sau reticular,conţinând o reţea densă de colagen şi foliculii pilo-sebacei.Alte populaţii celulare importanteale dermului sunt mastocitele, situate perivascular, purtătoare de granule conţinând histamină,heparină, serotonină şi diverse kinine proinflamatorii şi limfocitele proprii ale tegumentului, atâtde tip T cât şi B, formând aparatul imunitar permanent al dermului, cu proprii microganglionilimfatici diseminaţi pe toată suprafaţa pielii şi mucoaselor. În epiderm şi în dermul profund pe lângă foliculii pilari se găsesc răspândite uniformcuiburi cu aşa-numitele celule embrionare pluripotente.În mod normal acestea se află înrepaos, dar intră în activitate cu ocazia unor injurii cutanate şi repară zonele distruse.Ele seaflă totodată la originea unor degenerări maligne. În derm sunt prezente două plexuri vasculare : unul profund în dermul reticular şi altulsuperficial, în dermul papilar, conectate prin numeroase şunturi arterio – venoase dirijate deglomusuri, ghemuri arterio-nervoase şi musculare.Din plexul papilar, cel mai important pentrupatologia cutanată, porneşte câte o arteriolă de tip terminal în fiecare papilă dermică, unde seramifică într-o reţea capilară şi revine ca venulă în plex.Plexul vascular este dublat de un plexlimfatic cu structură analoagă şi cu microganglionii limfatici intradermici pomeniţi mai sus.De asemenea, plexul vascular papilar este dublat şi de un plex nervos format din fibreamielinice, majoritar dendrite cu funcţii senzitive, dar şi axoni cu funcţie motorie asupra fibrelor musculare atavice din jurul firelor de păr şi a glandelor sudoripare, în cazul ultimelor fiind res-ponsabile de „sudoarea rece” emoţională.Terminaţiile nervoase libere urcă până în stratulspinos al epidermului şi reprezintă receptorii pentru durere şi echivalentul său minor, pruritul.Terminaţiile nervoase încapsulate sunt : discurile Merkel şi corpusculii Meissner pentru sen-sibilitatea tactilă de fineţe, corpusculii Vater-Pacini pentru sensibilitatea la presiune, iar cor-pusculii Krause pentru rece şi Ruffini pentru cald asigură sensibilitatea termică.
Mucoasele
Mucoasele şi semimucoasele prezintă în mod fundamental aceeaşi structură histologicăca şi tegumentul, cu unele deosebiri : nu există straturile granulos şi cornos, epiteliul epidermicoprindu-se la stratul spinos.De asemenea nu există foliculi pilari, glande sebacee sau sudori-pare; există în schimb glande salivare anexă în mucoasa bucală şi glande mucinoase în ceavaginală.În plus, structurile limfatice sunt mult mai bine dezvoltate şi active.Lipsind stratulcornos opac, mucoasele sunt transparente şi apar de culoare roşie pentru că se vede plexulvascular superficial.Grosimea mucoaselor este de aproximativ 0,1 – 0,2 mm.
Anexele cutanate
Acestea sunt foliculii pilari, unghiile, glandele sebacee şi glandele sudoripare.
Foliculul pilar 

Activity (56)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Pall Gyongyver liked this
Vanesa Barbu liked this
monica Monica liked this
Carmen Mada liked this
Sz Kinga liked this
Lapadat Mihaela liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->