Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii -l. Blaga

Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii -l. Blaga

Ratings: (0)|Views: 51|Likes:
Published by Mihaela Ion

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Mihaela Ion on Jun 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2011

pdf

text

original

 
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ± Lucian BlagaModernismul este o micare mai larg, curpinzând toate curentele postromantice avangardiste(simbolismul, futurismul, expresionismul, constructivismul, suprarealismul etc), deoarece vechilevalori i militeaz pentru o independen absolut în art.Poezia modernist apare ca o reacie opus tradiiei, dar ea continu ideea de înnoire promovat dealte micri literare anterioare, cum sunt cea simbolist i parnasian din jurul anului 1900 avându-ica reprezentani pe Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, George Bacovia .a.Modernismul românesc a fost iniiat i promovat de Eugen Lovinescu în gruparea sa din jurulcenaclului i revistei ÄSburtorul´ care mergeau în direcia unei poezii Ädirecte´ ± ÄsenzorialistÄ ,cum o numea Eugen Lovinescu, obinut prin explorarea universului luntric.Având în vedere complexitatea modernismului ca fenomen i durata lui, exist mai multe tipuri de poezie modernist. Este mai întâi poezia pur care cultiv hermetismul, izvorât din ideea c nu existun raport determinat între valoarea estetic i accesibilitatea poeziei i care se întâlnete în operelelui Ion Barbu, Virgil Gheorghiu, Barbu Brezianu .a.Tot modernismului îi aparin poezia avangardist, care adopt formele extreme ale modernismuluiapusean, manifestat prin diferite curente ca dadaism, futurism, constructivism, suprarealism etc. i poezia ecletic, definit printr-un amestec de modernitate i tradiie i ilustrat de Tudor Arghezi,Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat etc.Acestei poezii îi lipsete puritatea, hermetismul, promovând un ecletism atât formal, cât i deconinut. Ea nu se rupe cu totul de tradiie, întrucât pstreaz unele elemente de prozodie clasic, lacare se adaug prezena unui lirism al descrierii, al evocrii i al intimitii. Noutatea acestei poeziise manifest mai ales în planul formei, scriitorii apelând la mijloace insolite de evideniere aconinutului centrat pe metafizic i pe introspecie. Aadar, ne aflm în faa unei poezii acutrilor, a încercrilor de a atinge absolutul, de a descoperi esena uman, cea a artei sau pe ceadivin.O astfel de poezie este i cea intitulat ÄEu nu strivesc corola de minuni a lumii´, aparinând luiLucian Blaga în care poetul îi exprim concepia despre poezie i rolul poetului, ca i ÄEpigonii´de Mihai Eminescu, ÄTestament´ de Tudor Arghezi i ÄTimbru´ de Ion Barbu.Aceasta este, deci, o art poetic, fiind plasat în deschiderea volumului ÄPoemele luminii´ (1919).Este totodat i o meditaie asupra semnificaiei artei i a tipului de cunoatere pe care îl propune poezia.Tema creaiei este poezia ca mijloc de cunoatere, folosindu-se un limbaj specific, cunoatere carenu este posibil decât prin intermediul iubirii.În planul ideii poetice, este exprimat atitudinea Äpoetului-filozof´ (sau a Äfilozofului-poet´) fa decunoatere i modalitile de a reliefa, de a dezvlui tainele lumii. De fapt, Blaga face referire, cumijloacele artei, la câteva noiuni întâlnite în sistemul su filozofic: cunoaterea luciferic (teoriaminuscunoaterii) i metafora revelatorie.În problema cunoaterii, Lucian Blaga susine c exist dou tipuri de cunoatere: una paradisiaci alta luciferic.
 
C
unoaterea paradisiac este de tip logic, raional, specific oamenilor de tiin, care vor scunoasc misterul lumii, s-l descopere i s-l lumineze.
C
u tot acest efort, obiectul cunoaterii estedoar aproximat. Prin caracterul ei excesiv raionalist, cunoaterea paradisiac i alta luciferic.
C
unoaterea paradisiac este de tip logic, raional, specific oamenilor de tiin, care vor scunoasc misterul lumii, s-l descopere i s-l lumineze.
C
u tot acest efort, obiectul cunoaterii estedoar aproximat. Prin caracterul ei excesiv raionalist, cunoaterea paradisiac reduce sau chiar împiedic accesul la esena lucrurilor.
C
unoaterea luciferic are ca scop adâncirea misterului, potenarea lui. Ea este specificsensibilitii i intuiiei poeilor i ajut la pstrarea echilibrului luntric al obiectului.
C
uajutorul ei, spiritul uman înelege cauzalitatea misterioas a fenomenelor care pentru raiune nu suntinteligibile.În domeniul culturii, filozoful vorbete de dou tipuri de metafor: plasticizant i revelatorie.Metafora plasticizant este capabil s numeasc obiectul, fr s-i îmbogeasc sensul, chiar dacd frumusee limbajului liric; cea revelatorie încearc s destinuie un mister esenial prindenumirea acestuia, care doar îl poteneaz.Titlul poeziei conine de fapt o metafor revelatorie, care semnific teoria cunoaterii luciferice(Äcorola de minuni´). Pronumele Äeu´ simbolizeaz tocmai eul liric accentuat în manierexpresionist, vitalist, verbul Änu strivesc´ semnific dorina acestuia de a nu lmuri, de a nu reducemisterele lumii adunate în sintagma Äcorola de minuni´.Dup cum se observ din tem i din titlu, viziunea despre lume a poetului se confund cu viziuneadespre poezie, accentul czând pe raportul dintre poet i lume i dintre poet i creaie. Aadar,aceast viziune implic nu numai o perspectiv poetic, ci i una filozofic. Rolul poetului nu esteacela de a descifra tainele lumii ci de a le spori prin intermediul creaiei poetice. La rândul ei,creaia poetic este un mijlocitor între poet i lume, fr a reduce misterul cuvântul divinitii, alMarelui Anonim.Din punct de vedere structural, se observ c poezia are trei secvene. Una dintre ele începe cu versultitlu, cu valoare de incipit i pune de la început în eviden dorina poetului de a nu distruge tainelelumii în care triete, tainele întregului univers. (ÄEu nu strivesc corola de minuni a lumii´), care estealctuit din Äflori´ (natura înconjurtoare, regnul vegetal), Äochi´ (universul uman, spiritual), Äbuze´(iubirea, comunicarea interuman) i Ämorminte´ (moartea vzut ca o ultim treapt a existenei,Äa marii treceriÄ, cum o denumete poetul.Este vorba, aadar, despre cunoaterea luciferic marcat prin verbele Änu strivesc´ , Änu ucid´. Pedrumul creaiei sale (Äcalea mea´), poetul refuz categoric cunoaterea paradisiac, raional (Ä cumintea´), deoarece altfel misterul al disprea.
C
ea de-a doua secven, cea mai întins, prezint opoziia dintre cele dou forme de cunoatere ±  paradisiac i luciferic ± semnificate prin metaforele Älumina altora´ i Älumina mea´ , prezente încele dou enunuri coordonate adversativ prin cpnjuncia Ädar´. Opoziia este susinut i deverbele Äsugrum´ i Äsporesc´, raportate la cele dou metafore.Prin cunoaterea luciferic, poetul Äsporete´, Äîmbogete misterele lumii´, sugerate prinmetaforele Ätain´, Ätaina nopii´, Äîntunecat zare´, Äne-nelesuri i mai mari´, ceea ce produceemoia poetic, extazul în faa misterelor lumii (Älargi fiori de sfânt mister´). Aceste metafore apar 
 
incluse într-o structur comparativ, cu referire la lun: Äîntocmai cum cu razele ei albe luna numicoreaz, ci tremurtoare/ mrete i mai tare taina nopii´.
C
oncluzia la care ajunge poetul în cea de-a treia parte a textului liric este c extazul în faa tainelor lumii este posibil numai prin iubirea întregului univers, împins pân la identificarea cu acesta (Äccieu iubesc/ i flori i ochi i buze i morminte´). Iubirea, în acest context, nu are o funciesentimental, ci este un instrument de cunoatere, o cale de ptrundere în misterele lumii prin perceperea nemijlocit, cu ajutorul simurilor, a elementelor ce o compun.Aadar, viziunea poetului despre creaie include perceperea afectiv a întregului univers.În ceea ce privete construcia poemului i imaginarul poetic se observ mai întâi prezena unor relaii de opoziie i de simetrie. Exist opoziia lumin/întuneric sugerat prin structuri caÄlumina mea´, Älumina altora´, Ärazele ei albe´ , Äadâncuri de întuneric´, Ätaina nopii´, Äîntunecatazare´. Opoziia este prezent i între structurile care se refer la acelao aspect (lumina mea/luminaaltora), dar reprezint dou tipuri de cunoatere diferite. Opoziia lumin/ întuneric este de faptcaracteristic întregului volum de debut cci lumina presupune ardere, care are ca efect cenua casimbol al întunericului. Relaia de simetrie se realizeaz între prima i ultima secven, prinreluarea metaforelor ±simbol prin care este definit întregul univers supus cunoaterii(Äflori´,Äochi´,Äbuze´, Ämorminte´). În secvena final apare îns i verbul Äiubesc´ prin care estesugerat prezena iubirii ca modalitate de realizare a cunoaterii poetice.Textul poeziei întrunete multe dintre particularitile creaiei neomoderniste. Se observ, maiîntâi apropierea de expresionism prin exacerbarea eului liric prin sugerarea vitalismului dovad fiindrepetarea de cinci ori a pronumelui personal Äeu´, prezena pronumelui adjectival de persoana I i elrepetat (Älumina mea´, Äcalea mea´) i a verbelor de aceeai persoan Änu strivesc, nu ucid,întâlnesc, sporesc, îmbogesc´ etc., ceea ce accentueaz i subiectivismul textului.O alt trstur a modernismului este i cultivaea cu predilecie a metaforei revelatorii, fcând partedin câmpul semantic al misterului i dând concretee fenomenului descris i sentimentelor exprimate: Äcorola de minuni´ (perfeciunea, absolutul), Älumina mea´, Älumina altora´(cunoaterea), adâncuri de întuneric, a lumii tain, taina nopii, ne-neles, ne-nelesuri i maimari (toate metafore ale misterului) etc. pe lâng aceste metafore i antitezele menionate înevidenierea opoziiilor prezente în text, se întâlnesc, de asemenea, enumeraia unor metafore(Äflori, ochi, buze, morminte´), comparaia (Äcum cu razele ei albe luna nu se micoreaz´),epitete(Äraze albe´, Äîntunecat zare´, Älargi firoi´ etc.), multe dintre acestea fiind folosite îninversiune sau încorporate în unele metafore.Lucian Blaga are capacitatea poetic de a transmite, în aceast poezie, ideile abstracte, îmbrcându-leîn cuvinte, dându-le o form material, fr a distruge îns fiorul liric, la a crui potenare contribuieaspectul liber al versificaiei, întrucât exist doar un ritm interior corelat cu simirile i gândirea poetului, lipsind msura, ritmul i rima, cci poetul încalc conveniile i regulile clasice ale prozodiei, aceasta fiind o alt trstur a modernismului.Modern este îni viziunea despre poezie care pune în discuie pproblema existenei universuluii a relaiei dintre poet i lume i dintre poet i creaie: poetul trebuie s sporeasc misterullumii descrise, iar creaia sa nu este posibil fr iubire, fr implicarea afectiv a acestuia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->