Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
242Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tema Si Viziunea in Basm Cult- Harap-Alb

Tema Si Viziunea in Basm Cult- Harap-Alb

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 19,840 |Likes:
Published by Mihaela Ion

More info:

Published by: Mihaela Ion on Jun 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2014

pdf

text

original

 
Basmul lui Ion creangă, intitulat „Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat în revista„Convorbiri literare” (1 august 1877) și reprodus apoi în ziarul „Timpul” în mai multenumere succesive. Deși basm cult, el pornește de la modelul celui popular, căruia ise adaugă anumite note originale.Ca și în basmul popular, și în această creație aparținând lui Ion Creangă se porneștede la realitate, dar autorul se desprinde de ea trecând în supranatural, deoarecebasmul reflectă o lume opusă realității zilnice „prin atmosfera ei interioară și prinesența ei” așa cum remarcau Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu.De aceea viziunea despre lume este una fabuloasă, deoarece sunt prezente multe întâmplări supranaturale, săvârșite de multe personaje cu însușiri ieșite din comun.Este, așadar, o lume în care este prezentă „o oglindire a vieții în moduri fabuloase”(g.călinescu), „o lume „pe dos”, parodie a celei reale” (zoe dumitrescu- bușulenga)Această viziune este evidentă atât în tema operei, cât și în întreaga ei structură saula nivelul personajelor.Astfel, tema basmului o constituie, pe lângă lupta dintre bine și rău, idee întâlnită întoate basmele – fie populare, fie culte – , probele pe care le trece protagonistul careparcurge drumul de la condiția de slugă la cea de împărat. Această temă esteputernic reflectată de episoadele care conțin încercările la care este supus eroul decătre spân și apoi de către Roșu-Împărat și de antiteza dintre cele două personaje șiHarap-Alb.Din primele secvențe narative ale textului care constituie expozițiunea aflăm deexistența împăratului și a celor trei fii ai săi. Acesta îi înștiințează că unul dintre ei,cel mai destoinic, va merge să-i urmeze la tron fratelui său, Verde-Împărat, dorințaacestuia constituind intriga acțiunii. Singurul care trece proba impusă de tatăl loreste mezinul, care este sfătuit și de Sfânta Dumincă, dar, plecat la drum, acestanesocotește sfatul împăratului de a se feri de omul spân și de cel roșu. Urmeazăepisoadele care pun în evidență etapele devenirii eroului și încercările prin careacesta trece după ce devine sluga Spânului și dobândește numele de Harap-Alb. Toate aceste încercări vor constitui desfășurarea acțiunii basmului. Astfel, după ceajung la curtea lui Verde-Împărat, conflictul dintre cele două personaje, Spânul șiHarap-Alb, se acutizează, întrucât crăișorul, devenit slugă, va fi trimis să aducă„sălățile” din grădina ursului, capul și pielea cuu pietre nestemate ale corbului și pefata lui Roșu-Împărat. Acum își fac apariția și alte personaje fabuloase: ajutoareleeroului – Gerilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă sau personaje din lumeamicilor vietăți – furnicile și albinele. La curtea lui roșu-Împărat eroul și tovarășii săisunt supuși altor probe pe care le trec însă cu bine, iar în drum spre împărăția luiVerde-Împărat fata se îndrăgostește de erou. Acțiunea atinge punctul culminantcând spânul, demasccat, încearcă să se răzbune, tăindu-i capul lui Harap-Alb, careeste salvat cu ajutorul apei vii si apei moarte.
 
Finaalul este, ca în orice basm, unul închis, marcat de un deznodământ bine închegat, deoarece, după ce eroul învinge moartea, își dobândește identitateainițială și se căsătorește cu fata de împărat, moștenind împărăția.După cum se observă, acțiunea pornește de la un fapt real – dorința lui Verde-Împărat de a avea un urmaș la tron pe linie masculină –, dar toate înâmplăriledeterminate de această dorință trec în supranaturalȘ lupta cu ursul, ucidereacerbului și toate încercările prin care trece pentru aducerea fetei lui Roșu-Împărat –răcirea casei înroșite, proba ospățului pantagruelic, fuga fetei și găsirea ei etc. Toate aceste întâmplări evidențiază o lume imaginară, la care se adaugă prezențaunor ființe supranaturale, personaje himerice, ciudate, al doilea aspect caracteristical acestei viziuni fabuloase.Astfel de personaje sunt cei cinci însoțitori ai lui Harap-Alb .Într-o astfel de lume, în viziunea scriitorului totul este posibil și voința omului nucunoaște limite. Așa se explică faptul că Harap-Alb reușește să învingă toateobstacolele, parcurgând un traseu inițiatic. În ajutorul său vin și alte personașefabuloase (Sfânta Duminică, personaj adjuvant cu rol de maestru spiritual, cei cinci însoțitori ai săi) sau animaliere (calul, furnicile, albinele). Indirect însă la dobândireanoii identități a lui Harap-Alb și la devenirea sa contribuie și personajele antagonice– Spânul și Roșu-Împărat prin probele dificile la care îl supun, devenind astfel, fărăvoia lor, promotori în inițierea feciorului de împărat. Relațiile dintre acestepersonaje reprezintă o modalitate prin care autorul le evidențiază calitățile șidefectele. Toate aceste aspecte referitoare la conținut și la personaje, pun în evidență,paradoxal, pe lângă existența elementului fabulos, și foarte marea apropiere dereal. Astfel, multe episoade amintesc de scene autentice din viața colectivitățiirurale din care a ieșit marele povestitor, așa cum sunt discuțiile cu Sfânta Dumincă,sfada dintre însoțitorii lui Harap-Alb, relațiile dintre familiile înrudite etc. Deasemenea, deși multe dintre personajele lui Ion Creangă sunt apariții ciudate, ele seapropie prin comportament de oamenii reali, de țăranii sfătoși din humuleștiiautorului. La rândul luii, Harap-Alb n-are nimic spectaculos în comportarea sa, nueste înzestrat cu puteri supraomenești, iar împărații, fiii și fiicele lor sunt și maiaproape de real, căci ele capătă însușiri specifice personajelor din creațiile folcloricenumai în contextul și atmosfera basmului.După cum se observă, lumea acestei creații literare pornește de la realitate, trece însupranatural, iar în final se întoarce din nou la realitate, însă Ion Creangăhiperbolizează, înfățișează cu ironie și umor p imagine cavalerească a lumii și deaceea lumea prezentată de el este o lume „pe dos”, „o a doua lume, parodie a celeireale”. Autorul, ca și unul dintre personajele sale – Ochilă –, are o viziune propireasupra realității, căci el „vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă...”.Nota de originalitate a acestei creații crește și prin prezența unei tehnici narativeaparte (îmbinarea vorbirii directe cu cea indirectă, a narațiunii cu dialogul,

Activity (242)

You've already reviewed this. Edit your review.
Oanaa Ioanaa liked this
Paul Irimia liked this
Andreea Piciu liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Lucian Luccas liked this
Madalina Mihaila liked this
Gabriel Scridon liked this
Roberta Oana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->