PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE

Cuprins: 1Date 2Introducere 3Rolul transformatorelor electrice 4Clasificarea transformatoarelor electrice 5Constructia transformatoarelor 6Transformatorul de mica putere 7Tehnologia de realizare 8Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere

Date:
tensiunea n primar U1=220 V; frecventa retelei f=50 Hz; inductia magnetica maxima Bmax=1 T; numar infasurari secundar: 2 U21=40 V ( I21= 0,6 A); U22=4 V ( I22=0,7 A); tipul bobinajului : cu izolatie ntre straturi ;

Introducere
Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea

in toate domeniile activitatii omenesti , in sistemul de informare , tehnica de calcul , iluminat etc. Producerea energiei eletrice se realizeaza n centrale electrice , prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor , enegia potentiala a apelor , energia atomica , energia eoliana etc.). De la centrale , energia electrica este transportata pe linii electrice pana n apropierea de marii consumatori (orase , platforme industriale etc.) , de unde este distribuita la statii de transformare situate ct mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare , unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor. Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. Transformatoarele pot fi : cobortoare de tensiune ridicatoare

Rolul transformatorelor electrice

Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile , intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ . Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. In procesul de producere , transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic . Altfel , se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice, tensiuni nalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori .

Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea, intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati.

Clasificarea transformatoarelor electrice:

Dupa domeniul de utilizare :
transformatore de putere, pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice ; transformatoare de mica putere, cum sunt transformatoarele de siguranta, de izolare, de separare, de comanda, de alimentare etc. ; transformatoare cu destinatie speciala, pentru retele cu conditii deosebite de functionare , de exemplu , pentru retele si instalatii subterane miniere , navale etc.;

transformatoare cu constructie speciala, de exemplu, pentru redresoare, pentru cuptoare electrice, pentru sudare etc. ; transformatoare de masura, pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari.

Dupa numarul de faze :

monofazate;

polifazate ( ntre acestea ,transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate);

Dupa modul de racire :

transformatoare uscate, a caror parte activa se afla ntr-un dielectric solid (rasina, nisip) sau sunt racite cu un gaz.Cnd gazul

de racire este aerul se numesc transformatoare n aer , racirea facndu-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator; transformatoare n ulei, care sunt cele mai utilizate. Partea activa a transformatorului (miezul si nfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator , ntr-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule, tevi sau radiatoare) .Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire , transportnd caldura de la elementele active la elementele de racire. Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata ,cu ajutorul unei pompe. Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului, cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer , sau cu apa. Protectia contra atingerilor accidentale, patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare, tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00, IP20, IP30,IP43, IP44, IP45.

Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex. tr.de putere trifazat in ulei), partile componente sunt:
circuitul magnetic; nfasurarile(cea de joasa si cea de nalta tensiune); schela; cuva din tabla de otel; comutatorul de prize; conexiunile de la infasurari la comutator si borne; capac,care nchide etans cuva;

conservatorul de ulei; alte parti anexe: filtru de aer, releu de gaze, termometru etc.

La transformatoarele de mica putere , partile componente sunt:

carcasa electroizolanta; bobinaj;

miez feromagnetic, din tole de tabla silicoasa(format E+I, U+I, I, L),din benzi (cu coloane, in manta, toroidale); sistem de strngere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. cu manta sau cu prezoane);

Fig.1 Transformator cu manta

Fig2. Transformator cu prezoane

Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici:

Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate, monofazice si trifazate cu puteri nominale ntre 16 VA si 10 kVA. Printre acestea, cele mai importante tipuri sunt :

 transformatorul de separare, care alimenteaza un singur consumator cu tensiune avnd valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realiznd ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea; transformatorul de comanda, care are o infasurare primara si una sau mai multe nfasurari secundare, separate ntre ele , destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea transformatorul de alimentare, destinat racordarii la retea a receptorelor, a amplificatoarelor, aparatelor de telecomunicatii, redresoarelor etc. El are una sau mai multe nfasurari secundare, dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare dect cea de la retea; transformatorul de izolare, folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat avnd potentiale foarte diferite, tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu, transformator pentru tuburi Rntgen); transformatoare de siguranta, pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mna, lampi portabile, aparate medicale etc.) cu o tensiune mica, ca masura mpotriva tensiunii de atingere periculoase. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V, iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul); Din punctul de vedere al protectiei mpotriva tensiunilor de atingere periculoase, transformatoarele mici se mpart in: transformatoare de clasa I de protectie, care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si ntre infasurari si miez), o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamnt; transformatoare de clasa a-II-a de protectie, care au partile metalice accesibile, daca exista, separate de partile care pot fi puse

sub tensiune n cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu, miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie.

Transformatorul de mica putere :

Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta n majoritatea schemelor de alimentare, a aparaturii electronice de tip stationar. El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii, de la nivelul oferit de retea circuitului primar, la nivelul sau nivelele necesare n circuitul sau circuitele secundare. Transformatorul ofera n plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ, a sasiului aparatului electronic n care este ncorporat, asigurand electrosecuritatea persoanelor care l manipuleaza.

Tehnologia de realizare :
Realizarea unui transformator de retea monofazic, de mica putere, implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor, din tabla de ferosiliciu(STAS 673-60) , prin stantare n matrita; b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. 850 0 C, urmata de racirea lenta), pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice, afectate de procesul de prelucrare mecanica; c) realizarea carcasei, prin injectie de material plastic n matrita sau prin montaj din elemente constituente specifice, obtinute n prealabil prin stantare, din prespan, textolit, pertinax, steclostratitex, etc.; d) bobinarea infasurarilor, pe carcasa obtinuta anterior, cu ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate, utiliznd conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58);

Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza, n functie de cerintele tehnico-economice impuse, in doua tehnici: -fara izolatie ntre straturi -cu izolatie ntre straturi n primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) nfasurarea primara; 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie trafo (hartie speciala parafinata sau folie de poliester, cu grosimea de 3050m); 3) prima nfasurare secundara, urmata de introducerea unui strat de izolatie, etc.; 4) ntreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. In cel de-al doilea caz, se introduce cte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate. 5) introducerea tolelor n carcasa , operatie denumita lamelarea transformatorului.

Observatie:
In cazul transformatorului de retea, neexistand componenta de curent continuu, se realizeaza o lamelare ntretesuta, adica se introduc alternativ, pe o parte si pe cealalta a carcasei, mai nti tolele de tip E, apoi cele de tip I. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat, prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama, transformatorul fiind asezat pe o placa din otel. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa, pe aceeasi parte, a tuturor tolelor E, respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu, cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. e) strangerea miezului magnetic cu o manta sau cu scoabe, prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii.

Observatie:

Mantaua se realizeaza prin stantare, din tabla TDA cu grosimea de 11,25mm, dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului, cu ajutorul unor capace laterale, executate prin ambutisare din TDA, sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit, din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in cuptor, la o temperatura de 80100 0C, timp de cca. 1 ora.

Obsevatie:
Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans, care mai intai se videaza la 10-110-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa, de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo), dupa care se introduce impregnantul respectiv. g) controlul tehnic de calitate in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar, rezistenta infasurarilor, raportul de transformare, rezistenta de izolatie intre infasurari, respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului.

Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive:

Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule. Tipul de tola-de obicei se utilizeaza tole STAS E+I economice, (fig.1a) denumite astfel, intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare, concomitent, doua tole E si doua tole I, fara a se pierde din suprafata utila a materialului,(fig.2b) .Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E, urmata de a[mm], care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei. Astfel, exista urmatoarele tipuri

de tola STAS economica: E5; E6,4; E8; E10; E12,5; E14; E16; E18; E20; E25; E32.

Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0,35mm si respectiv, g2=0,5mm . Aria ferestrei tolei AF[cm2] - reprezinta suprafata destinata introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b.Valoarea acesteia este AF[cm2]=0,03a2[mm] Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate, figura 2a .Marimea sa : SFe[cm2]=0,02a[mm] b[mm] unde b[mm] reprezinta grosimea pachetului de tole

Factorul de umplere a ferestrei tolei y - definit caportul dintre aria totala, ocupata de infasurari in fereastra tolei, At[cm2] si aria ferestrei, AF[cm2] ,conform relatiei:

y=

unde A1[cm2] - reprezinta aria ocupata de infasurarea primara;

A2[cm2] - reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare; (A2K - aria ocupata de infasurarea secundara k); At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] - aria ocupata de infasurari;

Obervatie:
Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie, valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0,7 dar, in general se poate accepta o valoare y[0,64 0,76].

Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare, la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic, tranformatorul fiind supradimensionat.

Date initiale de proiectare:

Proiectarea unui transformator de retea de mica putere, se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): - U1[V] - valoarea efectiva a tensiunii din primar, reprezentand de regula, tensiunea retelei monofazice, de curent alternativ (110V sau 220V); - f[Hz] - frecventa retelei monofazice, de curent alternativ; - k - numarul de infasurari secundare; - Uk 2[V] - tensiunea eficace in sarcina, in infasurarea secundara k; - Ik 2[A] - curentul eficace in sarcina, in infasurarea secundara k; - BM[T] - inductia maxima admisa in miezul magnetic; Procedeul de bobinare implementat (cu sau fara izolatie intre straturi ), impus de conditiile electrice si climatice, in care va functiona transformatorul .In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea, cu marimile specificate mai sus.

Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 - numarul de spire din infasurarea primara; n2k - numarul de spire din infasurarea secundara; d1[mm] - diametrul conductorului de bobinaj, din infasurarea primara;

d2k[mm] - diametrul conductorului de bobinaj, din infasurarea secundara; a[mm] - tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat , ySTAS [0,64 0,76] ; b[mm] - grosimea pachetului de tole; N - numarul de tole necesar;

Metodologia de proiectare:
Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar, P2[W], astfel: P2[W]= P2k= U2kI2k

b) se calculeaza puterea absorbita in primar, P1[W] , pentru un randament al transformatorului estimat la =0,85 :

P1[W] =

= 1,176P2[W]

Observatie:
Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic, precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor. Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor, in timpul functionarii transformatorului . Pentru un transformator de retea cu puterea P1 100W , realizat cu tole E+I romanesti, pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca. 8%, piederile prin curenti turbionari la cca. 2% si piederile prin efect Joule la

cca. 5%, deci un total de pierderi estimat la cca.15%, ceea ce justifica randamentul de mai sus. c) se dimensioneaza sectiunea in fier, Sfe[cm2] a miezului magnetic, cu relatia: Sfe[cm2] = 1,2

Observatie:
Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca, datorita formei circuitului magnetic, spatiul disponibil pentru infasurari este limitat. Cand puterea creste, aria ocupata de infasurari creste, iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe. De asemenea , la putere mare creste si puterea pierduta, ceea ce impune cresterea Sfe , pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul, reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ). Experimental , sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1,2. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 ,cu relatia:

n0 =

dedusa din legea inductiei electromagnetice, pentru f=50Hz si BM=1,2T.

Observatie:
Relatia de mai sus a fost dedusa astfel:

Tensiunea U, indusa intr-o infasurare cu n spire, conform legii inductiei electromagnetice, are expresia:

Umax = -n

, dar

max

=BmaxSFe ,iar Umax=

Uef

In regim permanent armonic(sinusoidal), derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu =2 f, astfel se obtine:

Uef = 2 nBmaxSFe ,de unde n0 =

are expresia:

n0 =

Pentru f=50Hz, BM=Bmax=1,2T si SFe relati de mai sus devine:

n0[sp/V] =

Cifra teoretica de mai sus ,38, se majoreaza la valoarea 45 48, intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare, caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu, care va produce o magnetizare suplimentara a miezului. Se recomanda utilizarea valorii 48, deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca.60 0C) al transformatorului, verificat experimental, conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate, evitandu-se intrarea in saturatie a miezului, chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0,8 1,2T). e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n1, cu relatia: n1=n0U1

Observatie:
Valoarea rezultata n1 se rotunjeste, prin adaos, la urmatoarea valoare intreaga. f) se determina numarul de spire din secundarul k, nK2 , cu relatia: nK2=1,1n0U2K

Observatie:
In relatia de mai sus, n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina, pe secundarul k. Valoarea rezultanta pentru nK2 , se rotunjeste prin adaos, la urmatoarea valoare intreaga. g) se determina marimea curentului din primar, I1, cu relatia:

I1[A] = h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm], pentru primar, respectiv d2K[mm] , pentru secundarul k, cu relatia: d1;2K[mm] = 0.65

Observatie:
Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila . Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului, d1;2K ,se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata, din tabelul urm. , dupa cum urmeaza: - pentru d1;2K 0,7 mm; numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora, este 2,5%; - pentru 0,7 d1;2K 1mm; numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora, este >5%;

- pentru d1;2K>1mm ; numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora, este >10%; i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara, A1[cm2], respectiv de infasurarea secundara, A2[cm2], in fereastra tolei, utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator, in functie de procedeul de bobinare utilizat, conform relatiilor:

A1[cm2] = Observatie:

A2[cm2] =

Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental, in conditiile productiei de serie, pentru fiecare diametru STAS. j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia:

At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] k) se dimensioneaza tola necesara, respectiv se determina marimea parametrului a[mm] ,pentru un factor de umplere optim y0=0,7 , cu relatia:

a[mm] =

= 6,9

Observatie:
Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata, atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata, atat prin lipsa cat si prin adaos, cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa, sa implineasca conditia:

ySTAS[0,64 0,76],

unde ySTAS =

DIAMETRU STAS

C1 [SP/CM2]

C2 [SP/CM2] (FAR IZOLAIE NTRE SPIRE)

16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33,5 19 tabelul 1

AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI NTRE [MM] STRATURI)

0,05 0,07 0,1 0,12 0,15 0,18 0,2 0,22 0,25 0,28 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5 0,55 0,6 0,65 0,7 0,8 0,9 1 1,2 1,5 2 13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95,5 78 65 40,5 26,5 15,5

l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm], cu tola STAS, utilizandu-se relatia:

b[mm] = m) se evalueaza numarul de tole necesar, N functie de grosimea acestora g1;2 (g1=0,35mm; g2=0,5mm):

N[tole] =

Observatie:
Numarul de tole obtinut N, se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos.

Proiectarea transformatorului de mica putere:

tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi ;
- evaluam puterea din secundar : P2=U21I21 + U22I22 = 400.6+40.7 = 26.8 W - calculam puterea absorbita in primar pentru un randament = 0,85 :

P1 =

= 31.5 W

- determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1,2 = 1,2 = 6.73 (cm2)

- calculez numarul de spire/V n0 , necesar:

n0 = sp/V;

n0 saturatie

pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la

n0 =

sp/V= 6.68 sp/V;

- calculez numarul de spire din primar : n1 = n0 U1 = 6.68 220 = 1469.6 (spire) ,insa putem rotunji la 1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat ; toleranta fiind mai mica de 1% :

t=

= 0,0003 % < 1%

- calculez numarul de spire din fiecare infasurare secundara :

n21 = 1,1n0U21 = 1,16.6840 =293.92 (spire) n22 = 1,1n0U22 = 1,16.684 = 29.39 (spire) ,dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire) - evaluez curentul din primar :

I1 =

= 0,143 [A]

- dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0,65 d21 = 0,65 d22 = 0,65 ,dar voi alege d1=0,25 mm, d21=0,5 mm, d22=0,55 mm = 0,245 mm = 0,5 mm = 0,54 mm

- calculez ariile ocupate:

A1=

= 1,5 (cm2)

A2=

= 1,47 (cm2)

At =A1+A2=1,5+1,47=2,97 (cm2) - dimensionez tola : a=6,9 =11.9 (mm) voi lua tole E12,5 (aSTAS=12.5 mm)

- verific coeficientul de umplere , ySTAS :

ySTAS= ySTAS[0,64 0,76]

=0.645

- calculez grosimea pachetului de tole b[mm] :

b[mm] = - calculez si numarul de tole :

= 26.92;

N=

=76.9 (tole) ,dar voi lua prin adaos N=77 (tole);