Teme- Limba romana contemporana, seriile I , II. > >1. Natura si functiile limbii. Limbaj si limbajul standard. >2.

Vocabularul.( Vocabularul fundamental si masa vocabularului) >3. Semantica lexicala. >4. Principiile ortografiei limbii romane. Regulile fonetice si lexicale de despartire in silabe a cuvintelor. >5. Stil, calitati generale si particulare. Stiluri functionale. >6. Forme de manifestare a limbajului oral. Structuri sintactice. > >Din acestea se pot alege 2. Se scriu obligatoriu de mana, si sa nu contina mai mult de 3 pagini. > >Obligatoriu! > Exprimarea personala asupra studiului ,,Dubla intentie a limbajului" de Tudor Vianu. >La inceputul lunii aprilie vom preda 2 referate din care obligatoriu va fi cel din studiul de Vianu. > >Din cursul de pe CD avem de facut cel putin 2 teme de la sfarsitul unitatilor de invatare, ceea ce trebuie sa se posteze pe campus deoarece pe CD nu apare. >Daca am gresit ceva rog celelalte colege sa ma corecteze. >Succes. > >

Titlu

Mesaj

>>Teme- Limba romana contemporana, seriile I , II. >> >>1. Natura si functiile limbii. Limbaj si limbajul standard. >>2. Vocabularul.( Vocabularul fundamental si masa vocabularului) >>3. Semantica lexicala. >>4. Principiile ortografiei limbii romane. Regulile fonetice si lexicale de despartire in s >>5. Stil, calitati generale si particulare. Stiluri functionale. >>6. Forme de manifestare a limbajului oral. Structuri sintactice. >> >>Din acestea se pot alege 2. Se scriu obligatoriu de mana, si sa nu contina mai mul >> >>Obligatoriu! >> Exprimarea personala asupra studiului ,,Dubla intentie a limbajului" de Tudor Vian >>La inceputul lunii aprilie vom preda 2 referate din care obligatoriu va fi cel din stud >> >>Din cursul de pe CD avem de facut cel putin 2 teme de la sfarsitul unitatilor de inv >>Daca am gresit ceva rog celelalte colege sa ma corecteze. >>Succes. >> >>

Adauga

Referat "Dubla intentie a limbajului si problema stilului" de Tudor Vianu Care este importanta si valoarea unui savant ca Tudor Vianu n istoria literaturii si culturii romnesti o spune n primul rnd opera lui si ecourile acesteia n timp. Filolog, teoretician, publicist, eseist, filosof, stilistician, estetician, Tudor Vianu descinde din scoala maiorescian fiind nsa un autentic inovator si un erudit care a ncercat a crea un sistem esteic. Studiul "Dubla intentie a limbajului si problema stilului", constituie o teoretizare expozitiva pentru volumul "Arta prozatorilor romni" (1941), "carte capitala" (Henri Zalis) ntmpinata cu unanima apreciere n epoca si ramasa un punct de referinta al stilisticii estetice, ntre lucrari ca: "Dualismul artei" (1925), "Fragmente moderne" (1925), "Arta si frumosul, idealul clasic al omului" (1934), "Estetica" (1934) si Probleme de stil si arta literara (1955), "Problemele metaforei si alte studii de stilistica" (1957), "Studii de literatura universala si comparata" (1960), "Arta prozatorilor romni" e rezultatul unui travaliu de douazeci de ani. Esentiala inovatie pe care o opereaza autorul n domeniul stilistic se afla la nivelul gruparilor de scriitori care aici se face pe verticala, n functie de tendinte, afinitati, nrudire a evolutiilor individuale.

Pornind de la o recunoscuta problema a stilisticii teoretice, aceea a dublei intentii a limbajului, studiul cu acest titlu ajunge n final la definirea stilului si la enuntarea a doua principii ce stau la baza analizei scriitorilor (60 la numar) pe care i cuprinde volumul. Explicatia e nsotita de exemple si pe ct de succint, pe att de convingator este demersul teoretic. Cele doua intentii ale limbajului, solidare, dar si diferite n acelasi timp, sunt acelea de a comunica si de a reflecta. Prin urmare, "cine vorbeste comunica si se comunica,"; sau, cu alte cuvinte, limbajul ndeplineste doua functii: cea "tranzitiva" si cea "reflexiva,", doua functii n relatie directa cu faptul de a organiza "un raport social" sau de a elibera "o stare sufleteasca". In legatura cu cele enuntate, Vianu precizeaza: "Se reflecta n el, n limbaj, (n.n.) omul care l produce si sunt atinsi, prin el, toti oamenii care l cunosc. In manifestarile limbii radiaza un focar interior de viata si primeste caldura si lumina o comunitate omeneasca oare-care". Esteticianul discuta mai departe raportul dintre cele doua intentii. El este de inversa proportionalitate. Aceasta nseamna ca pe masura ce valoarea "tranzitiva" creste, cea "reflexiva" scade, ca o formulare cu un grad de generalitate mare a sacrificat adevarul ei

subiectiv. Aici autorul studiului exemplifica prin enunturi din domeniul matematicii si al fizicii care se pot "transmite oricarei inteligente omenesti", dar care nu comunica nici un "reflex", al intimitatii celui care le emite. Nu la fel se ntmpla n cazul unui fapt poetic de limba, a carui circulatie e mult mai restrnsa, pentru ca "nu toti cititorii/.../ vor putea realiza intentia lui reflexiva". Tranzitivitatea unui enunt poetic e deci mult mai scazuta n favoarea reflexivitatii lui. Un alt raport luat n discutie este acela al cooperarii celor doua intentii ale limbajului. Excluznd faptele lingvistice din domeniile stiintifice, ca legi generale n care reflexivitatea lipseste cu desavrsire, autorul precizeaza ca pretutindeni altundeva cele doua intentii colaboreaza. Chiar daca reflexivitatea e atenuata - ceea ce se ntmpla n limba comuna, practica,- dar si n scrisorile de afaceri sau de politete. Ea exista, totusi, dincolo de conventionalismul lor. Dar esteticianul si propune sa discute si aspectul reflexivitatii absolute. Exemplul delirului unui nebun si al "automatismului psihic" sau al "dictarii subconstientului" n poezia suprarealista au ca efect "desocializarea expresiei". Textul obscur e acela nascut din adncimi mult prea intim subiective si de aceea comunicarea cu altii nu se mai reali zeaza.Dimpotriva, interesul scriitorilor pentru

accesibilitate determina scaderea valorii reflexive si deci superficialitate si conventionalism. Acestea sunt, deci, cele doua pericole care ameninta textul literar: obscuritatea si superficialitatea . Pentru a demonstra ca "peste stirea nuda se adauga aureola unei ambiante subiective". Tudor Vianu exemplifica printr-un pasaj sadovenian n care distinge expresiile cu valoare tranzitiva mbogatite de intentia reflexiva ce se resimte la nivelul expresiei. Aici esteticianul ajunge la definirea stilului.Mai nti stilul este, scrie esteticianul, "ansamblul notatiilor pe care el le adauga expresiilor sale tranzitive si prin care comunicarea sa dobndeste un fel de a fi subiectiv, mpreuna cu interesul ei propriu-zis artistic". El "este si expresia unei individualitati", dar, desi afirmatia a mai fost facuta (n alti termeni) de catre diversi teoreticieni, ea nu e suficienta, ntruct, asa cum o dovedesc stiintele sociale moderne, individualitatea este produsul "de interferenta a mai multor feluri generale de a fi". De aici posibilitatea si necesitatea de a introduce n anumite curente intelectuale, morale si estetice scriitori comentati. Existenta stilurilor si a curentelor e la fel de autentica precum este existenta individualitatii. Prin urmare, studiul aplicat operei scriitorilor n "Arta prozatorilor romni" are n vedere nu

numai "particularitatea lor stilistica individuala", ci si "curentele stilistice care i cuprind". Conceput ca preambul si avertisment al volumului amintit, dar si ca studiu teoretic detasabil de acesta, "Dubla intentie a limbajului"... delimiteaza cteva idei ce se pot constitui n premise ori principii ale studiului analitic asupra textului literar. Si daca acest studiu si acest demers analitic pe care l regasim la nivelul volumului nu s-au perimat, aceasta se datoreaza, dupa cum bine observa Serban Cioculescu, culturii estetice a lui Vianu, stiintei lui superior pedagogice si, adauga Henri Zalis, metodei. La nivel teoretic, Vianu mbogateste cu aceste idei principiile enuntate si discutate n capitolul Stilistica din "Estetica" si, n cursul de stilistica predat n 1942-1943, revine si nuanteaza. Dincolo de nivelul teoretic, strategiile esteticianului si stilistului, instrumentele investigarii au dus la analize deosebit de valoroase pentru cunoscatorul de literatura si pentru specialisti.