Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

DETERMINARI ASUPRA BETONULUI PROASPAT

Robu Ion Betonul proaspat, amestec bine omogenizat de ciment, agregate, apa si eventual aditivi, reprezinta starea betonului din momentul amestecarii cimentului cu apa si agregatele pna la punerea n opera care nu trebuie sa depaseasca nceputul prizei. Pentru a fi siguri ca betonul preparat va avea n constructie caracteristicile cerute, se fac determinari n stare proaspata si ntarita. Pe beton proaspat se efectueaza urmatoarele determinari conform SR EN 12350 -2002/2003 si NE 012-2007: consistenta si lucrabilitate, densitate aparenta, continut de aer, timp de priza, verificarea compozitiei reale inclusiv a granulozitatii agregatelor din beton. 1. Determinarea consistentei si lucrabilitatii betonului Consistenta betonului proaspat defineste mobilitatea acestuia sub actiunea greutatii proprii sau a unor forte exterioare care actioneaza un timp limitat asupra lui. Lucrabilitatea se caracterizeaza prin lucru mecanic minim de punere n opera, tendinta de segregare redusa si coeziune buna a componentilor. Pe beton proaspat determinarea lucrabilitatii se face la max. 30 minute de la descarcarea din betoniera. Pentru determinarea consistentei, respectiv lucrabilitatii betonului, din multitudinea metodelor si procedeelor utilizate n tehnologia betonului, SR EN 12350/2006 impune urmatoarele 4 metode: metoda tasarii (slump test) SR EN 12350-2/2003 metoda gradului de compactare SR EN 12350-4/2002 metoda de remodelare Vebe SR EN 12350-3/2003 metoda raspandirii (flow test) SR EN 12350-5/2002 1.1 Metoda tasarii Metoda tasarii este aplicabila betoanelor la care dimensiunea maxima a agregatelor este de max. 120 mm. Metoda consta n masurarea tasarii betonului proaspat, sub greutatea proprie. Aparatura: a) Trunchi de con cu naltimea de 30 cm (pentru betoane cu dimensiunea maxima a agregatelor = 40 mm) sau de 45 cm (pentru betoane cu dimensiunea maxima a agregatelor ntre 40 si 120 mm) din tabla galvanizata de min. 2 mm grosime. Trunchiul de con este prevazut la partea superioara cu un prelungitor. b) Vergea de otel rotund cu diametrul de 16 mm si lungimea de 600 mm avnd capetele rotunjite n forma de emisfera. c) Rigla metalica cu lungimea de 600 mm. d) Scafa metalica, mistrie, rigla gradata de 500 mm lungime.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Modul de lucru Trunchiul de con, cu interiorul n prealabil umezit, se aseaza pe o suprafata orizontala plana, rigida umezita si neabsorbanta. Se umple trunchiul de con cu beton n trei straturi, fiecare corespunznd aproximativ unei treimi din naltime. Pe fiecare strat se aplica de la 10 cm naltime, la interval de o secunda 25 de mpunsaturi cu vergeaua metalica repartizndu-se uniform pe suprafata betonului. Pentru stratul interior, mpunsaturile se aplica, pe toata grosimea, n spirala de la perimetru spre centru; la urmatoarele 2 straturi vergeaua trebuie sa patrunda usor si n stratul situat dedesubt. Pentru a umple si ndesa stratul superior, se monteaza prelungitorul si se introduce beton n exces. Dupa compactarea stratului superior, se nlatura prelungitorul, se niveleaza suprafata betonului cu ajutorul riglei metalice si se lasa n repaos; dupa 30 secunde se ridica, n 5-10 secunde, trunchiul de con printr-o miscare verticala constanta evitndu-se deplasari laterale sau rasuciri ale acestuia. Intervalul de timp de la nceperea umplerii pna la ridicarea completa a trunchiului de con nu trebuie sa depaseasca15 secunde. Imediat dupa ridicarea trunchiului de con se masoara diferenta (ht) dintre naltimea acestuia si punctul cel mai ridicat al betonului tasat (fig. 1) .

Figura 1. Determinare tasare Aceasta diferenta masurata n milimetri, exprima tasarea betonului. Metoda nu este aplicabila pentru tasari sub 10 mm sau pentru prabusiri sau ruperi partiale ale betonului dupa 2 ncercari consecutive. n functie de consistenta betonului (de la foarte vrtos la fluid) sunt definite 5 clase de lucrabilitate de la S1 la S5 Tabel 1. Clase de tasare Tasarea, in mm de la 10 pana la 40 de la 50 pana la 90 de la 100 pana la 150 de la 160 pana la 210 de la 220 pana la 280

Clasa de tasare S1 S2 S3 S4 S51)

1.2 Metoda gradului de compactare Metoda de determinare a gradului de compactare este aplicabila betoanelor de consistenta vrtoasa la fluida cu dimensiunea maxima a agregatelor de 40 mm.
2

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Metoda consta n stabilirea raportului dintre naltimea initiala a betonului introdus ntr-un recipient (vas) de forma data si naltimea betonului compactat (corespunzatoare densitatii maxime) n recipientul respectiv. Aparatura Recipient prismatic din tabla de otel de 2 mm grosime avnd dimensiunile interioare de 200x200x400 mm Mistrie destinata umplerii recipientului Rigla metalica Utilaj de compactare (masa vibranta de laborator cu frecventa de cca 3000 oscilatii/min. si amplitudine de 0,5 mm sau vibrator interior cu diametrul de max. 40 mm) Rigla gradata n mm sau dispozitiv de masurare. Modul de lucru Vasul prismatic, cu suprafata interioara bine curatata si umezita se asaza pe masa vibranta. Se introduce betonul n vas, lasndu-l sa cada liber de pe partile laterale ale mistriei, de la cele patru margini superioare ale vasului. Dupa umplerea vasului, se nlatura excesul de beton cu ajutorul riglei metalice, evitnd ndesarea. Se compacteaza betonul prin vibrare, pna cnd nu se mai constata reducerea volumului. Dupa compactare se determina valoarea s n mm (fig. 2) ca medie a distantelor dintre suprafata betonului compactat si marginea superioara a vasului, masurata n cele 4 colturi cu rigla gradata sau dispozitiv special de masurare.

Figura 2. Determinare grad de compactare Walz Gradul de compactare se calculeaza cu relatia: Gc= h1/h2=400/400-s n care: h1 - este naltimea interioara a recipientului, n mm h2 - naltimea betonului compactat, n mm s - valoarea medie a distantei ntre suprafata betonului compactat si marginea superioara a vasului prismatic, n mm n cazul utilizarii dispozitivului de masurare se obtin direct gradul de compactare sau clasa de lucrabilitate a betonului.
3

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1.3 Metoda de remodelare Vebe Aceasta metoda este aplicabila betoanelor cu dimensiune maxima a agregatului de 40 mm, fiind utila n special pentru betoanele cu lucrabilitate redusa. Metoda consta n stabilirea duratei (timp Vebe) n care proba de beton se remodeleaza (trece de la forma initiala tronconica n forma cilindrica) sub efectul vibrarii. Aparatura Consistometru sau vscozimetru Vebe (fig. 3) compus dintr-un recipient cilindric (1) cu D=240 2 mm si h=200 mm, prins de o masa vibranta (2), vasul tronconic (3) de la metoda tasarii prevazut cu prelungitor (4) si un brat metalic rotativ (5) de care este prinsa o tija (6) gradata n mm; de bratul tijei este prins un disc transparent (7) din material plastic cu d=230 2 mm si g=h=10 2 mm si o greutate aditionala astfel ca tija, discul si greutatea sa totalizeze 2.750 50 g. Vergea metalica de compactare, cu diametrul de 16 mm si lungimea de 600 mm, cu extremitatile rotunjite. Cronometru cu ceas care masoara timpul cu o precizie de 0,5 s.

Figura 3. Determinare timp de remodelare Vebe Mod de lucru n recipientul cilindric fixat de masa vibranta se pune tiparul tronconic care se umple cu beton ca la metoda tasarii. Se ridica tiparul si se aduce discul usor la suprafata betonului citindu-se pe tija (6) tasarea betonului. Se pune masa vibranta n functiune n acelasi timp cu cronometrul. Prin discul transparent se urmareste remodelarea betonului; n momentul n care fata interioara a discului transparent este complet acoperita cu beton se opreste cronometrul si vibrarea. Rezultate concludente se obtin pentru timpi de remodelare cuprinsi ntre 5 si 30 sec. OBSERVATII Valorile tasarii, gradului de compactare, timpului de remodelare Vebe si raspandirii n functie de consistenta respectiv lucrabilitate sunt date de tabele 2-4.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Tabel 2. Clase de compactare Clase de compactare Indice de compactare 1) C0 = 1,46 C1 De la 1,45 pana la 1,26 C2 De la 1,25 pana la 1,11 C3 de la 1,10 pana la 1,04 a C4 < 1,04 a C4 se aplica numai betonului usor Tabel 3. Clase VeBe Clase Vebe V01) V1 V2 V3 V41) Timp Vebe, in s = 31 de la 30 pana la 21 de la 20 pana la 11 de la 10 pana la 6 de la 5 pana la 3

Tabel 4. Clase de raspndire Clase de raspandire Diametrul raspandirii, in mm 1) F1 = 340 F2 de la 350 pana la 410 F3 de la 420 pana la 480 F4 de la 490 pana la 550 F5 de la 560 pana la 620 1) F6 = 630 Alte metode : n afara metodelor expuse pentru determinarea consistentei respectiv lucrabilitatii se folosesc si alte metode bazate pe tasarea sub sarcina, curgere, remodelare Powers, raspndire, forfecare, penetratie, tendinta de separare a apei, tendinta de segregare etc. 2. Determinarea densitatii aparente Determinarea densitatii aparente consta n determinarea masei unei probe de beton proaspat si raportarea acesteia la volumul probei respective n stare compactata. Pentru determinare se utilizeaza un recipient metalic etans de forma cilindrica sau paralelipipedica (inclusiv tiparele pentru turnarea epruvetelor pe care se ncearca rezistentele mecanice) avnd cea mai mica dintre dimensiuni egala cu de cel putin patru ori dimensiunea maxima a granulelor de agregat din beton, conform tabelului nr. 5. Tabel 5. dmax al agregatului,n mm 3,15 7,1 16 31 (40) Vol. minim al recipientului dm3 1 2 5 10 Dimensiunile recipientului naltimea interioara, diam. interior, n mm n mm 108 109 136 137 185 186 234 235
5

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Mod de lucru Se determina masa (m1) a vasului gol; se monteaza prelungitor la partea superioara si se umezeste sau se unge suprafata interioara. Se introduce betonul proaspat n vas cu ajutorul mistriei si se compacteaza prin vibrare sau vibrator de interior. Compactarea se considera terminata cnd nu se mai constata eliminarea de bule de aer din beton, iar fata betonului este orizontala si cu aspect lucios. Se ndeparteaza prelungitorul si se nlatura excesul de beton cu ajutorul riglei metalice. Se determina masa (m2) a vasului umplut cu beton. Densitatea aparenta a betonului proaspat (? a) se calculeaza cu formula: ? a= (m2-m1)/Vx1000 [kg/m3] n care: m1 masa vasului gol , n kg m2 masa recipientului umplut cu beton, n kg V volumul vasului, n dm3 (verificat n prealabil prin umplere cu apa). Ca rezultat se ia media aritmetica a 2 determinari rotunjita cu max. 5 kg/m3. 3. Verificarea granulozitatii agregatelor continute n beton
Prin aceasta determinare se urmareste verificarea respectarii granulozitatii agregatului total.

Metoda consta n separarea prin ciuruire a agregatelor cu granule mai mari de 3,15 mm si evaluarea continutului relativ de nisip fin si de agregate a caror dimensiune maxima depaseste dmax admis. Aparatura Recipient metalic de 10 dm3 (di = 234 mm;hi = 235 mm) Cntar pentru max. 100 kg, cu precizie de 0,05 % Set de ciururi cu diametrul ochiului = 3,15 mm Etuva electrica sau alta sursa de caldura Tava de otel nesmaltuita, mistrie. Mod de lucru Pe proba de beton proaspat, se determina densitatea aparenta ? a, cu vasul metalic de 10 dm3. Cantitatea de beton continuta n vas se supune (fractionat) cernerii sub jet de apa pe ciurul de 3,15 mm pna cnd agregatele ramn curate. Agregatele curate din fiecare fractiune se depun ntr-o tava si se usuca pna la masa constanta (Agr). Dupa uscare, prin ciuruirea acestora pe ciurul cu diametrul ochiului egal cu dimensiunea maxima admisa pentru agregatul din betonul respectiv, se obtine cantitatea de agregate cu dimensiuni mai mari de dmax admis (Agm). Prelucrarea datelor a) Cantitatea de nisip fin 0-3,15 mm (nf) se calculeaza cu relatia: nf = ? a-(C+A+Agrx100) [kg/m3] n care: ? a densitatea betonului proaspat, n kg/m3
6

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

C cantitatea de ciment, stabilita n compozitie, n kg/m3 A cantitatea de apa de amestecare, prevazuta n compozitie, n l/m3 Agr cantitatea de agregate cu dimensiuni mai mari de 3,15 mm, n kg, corespunzatoare volumului vasului de 10 dm3 (0,01m3) b) Cantitatea totala de agregat (Ag) n kg/m3 rezulta din relatia: Ag= Agr x100 +nf c) Cantitatea relativa de nisip fin (f), n %, se calculeaza astfel:

%f = (nf/Ag)x100 d) Cantitatea relativa de agregate cu dimensiuni mai mari dect dmax admis (g), n %, rezulta din relatia: %g= (Agm/Ag)x100 n care: Agm este cantitatea de agregat ramas pe ciurul cu diametrul ochiului egal cu dmax admis, corespunzatoare la 1 m3 de beton, n kg/m3. Observatie: Printr-o metodologie asemanatoare se poate realiza analiza betonului proaspat, adica verificarea compozitiei (ciment, apa, agregat) cunoscnd fractiunea fina din agregat. 4. Determinarea volumului de aer antrenat n masa betonului proaspat intra si o cantitate de aer datorita antrenarii inerente la preparare (de obicei sub 2%) sau datorita utilizarii antrenorilor de aer cu scopul ameliorarii unor caracteristici. Determinarea volumului de aer din beton n cazul utilizarii acestor aditivi prezinta interes ntruct nu trebuie sa se depaseasca anumite limite (cresterea porozitatii ar antrena reducerea rezistentelor mecanice) prin Normativ NE 012-2007 n functie de dimensiunea maxima a agregatului (tabel 6). Tabel 6. Dimensiunea maxima a 10 16 20 31 40 71 agregatului, mm Volumul maxim 71 61 51 4,5 1 41 31 admisibil de aer oclus % Determinarea volumului de aer oclus se face prin metoda volumetrica cu presiune. n cadrul acestei metode se utilizeaza aparatul de aer oclus.