Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
19Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
6Geografia lingvistica

6Geografia lingvistica

Ratings: (0)|Views: 984|Likes:
Published by Bucur Bogdan

More info:

Published by: Bucur Bogdan on Jun 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2014

pdf

text

original

 
3. GEOGRAFIA LINGVISTICA3. Definiţie. 3.1. Denumiri. 3.2. Probleme de meto. 3.2.1. ilelingvistice (tipuri de '). 3.2.2. Atlasele lingvistice (tipuri de 3.3. Problemeteoretice : contribuţia geografiei lingvistice la îmbogăţirea teoriei limbii.3.3.1. Principiile lui Gillieron. 3.3.2. Principiile lui Bartoli (lingvisticaspaţială). 3.3.3. Extinderea metodei geografice la alte domenii. 3.4. Atlaselelingvistice româneşti.3. Geografia lingvistică este o metospecifică dialectologiei, eonsnd încartografierea pe i lingvistice a unui nur mai mult sau mai puţin bogat de faptelingvistice, obţinute pe baza unei anchete (prin corespondenţă sau, mai ales, la faţa locului)de pe o reţea de puncte fixată în prealabil; totodată, metoda geografica aplicată la studiereavarietăţii regionale a limbilor constă în interpretarea spîndirii, a repartizării pe teren aformelor lingvistice (fonetice, morfologice, sintactice, lexicale în ultima vreme şi aunităţilor cu valoare distinctivă — fonologice).în sens ,,non-tehnic" (spune Coseriu,
Geogr. Ung.,
p. 6 seq.), adică curent, geografialingvistieste o parte a geografiei, este o „geografie a limbilor" (actuale, istorice sau preistorice), a formelor concrete în care
comunităţile lingvistice
realizează entităţile numite
limbi
; studiul răspîndirii pe teren a limbilor (= a comunităţilor care vorbesc aceeaşi limbă) poate constitui obiectul geografiei umane şi politice (alături de componentele „naţiune",„stat", „cultură" ete., limba fiind cea mai pertinentă trăsătură a unui popor).în sens „tehnic" (v.
ibidem),
geografia lingvistică este o geografie „internă" a limbilor,care nu se ocupă de frontierele dintre limbi (= comunităţi lingvistice), ci de extinderea şirepartizarea spaţială a fenomenelor lingvistice specifice şi de limitele dintre ele, de dinamicaacestor fenomene (felul cum apar inovaţiile, cum se difuzează etc.; v. şi p. 69 seq.).Un album de hărţi lingvistice este un atlas lingvistic; spre deosebire de atlaselegeografice, atlasele lingvistice coin rţi ale aceluii teritoriu : harta „de ba"(topografică) rămîne de fiecare dată aceeaşi, ceea ce se schimbă este materialul lingvistic,fiecare hartă fiind harta unui singur fenomen lingvistic. De obicei, pe harta de bază figureazănumai datele geografice elementare : graniţele politico-administrative, rîurile şi oraşele celemai importante şi, uneori, în culori foarte discrete, formele de relief mai însemnate — pentru
 
o mai bună orientare asupra caracteristicilor materialului anchetat (fapte provenind dintr-oregiune de munte sau de cîmpie pot avea explicaţii diferite). în plus, orice hartă lingvisticăconţine reţeaua de puncte anchetate, reprezentate de fiecare dată prin acelaşi număr.3.1. Alături de denumirea geografie lingvistică, care este cea mai răspîndită, s-a folositde către unii autori şi termenul geografie dialectală (dat fiind că obiectul investigat cu aceastămetodă sînt dialectele).O deosebire terminologică şi de conţinut totodase face uneori între geografielingvistişi geologie lingvisti: geografia lingvistise ocupă, în concepţia unocercetori, de descrierea şi reprezentarea geografică, orizontală a fenomenelolingvistice, în timp ce geologia lingvistică studiază fenomenul lingvistic şi în profunzime, peverticală, încercînd realizeze o stratigrafie lingvisti(observarea pe o harlingvistică a straturilor succesive în evoluţia unui fenomen lingvistic).Termenul
stratigrafie
este luat, ca şi noţiunea, din geologie (v. Iordan ,
 Lirigüist. Rom.,
p. 268).Să se observe în harta de la p. 63 (reprodusă după Dauzat,
Patois,
p. 98),felul cum s-au succedat, în timp, termenii denumind noţiunea de ,,buză'% peteritoriul lingvistic francez (după
ALF).
3.2. Specific pentru metoda geografică şste deci, ca metodă, faptul materialullingvistic se cartografiază, se prezintă sub formă de hărţi lingvistice. Adunate la unloc, în colecţii de hărţi, ele constituie atlase lingvistice.3.2.1. Hărţile lingvistice sînt de mai multe feluri: în funie de conţinutul lor,distingem hărţi fonetice, îonologicc, morfologice, sintactice şi lexicale ; în funcţie de f o r ma lor (dacă se interpretează sau nu materialul cartografiat),
GX
.
IS
hărţi punctuale (analitice) şihărţi interpretative (sintetice).
a)
ile fonetice înregistrea:
variantele unui sunet în diferitele puncte ale teritoriului anchetat (de exemplu, peharta nr. 16 (p. 169), se întîlnesc fonetismele [t, t', t^', c] ca variante ale fonemului /t/ în
 frate);
ipostazele actuale şi anterioare ale unui sunet mai vechi (arhaismul şi inovaţia,coexistând pe un teritoriu lingvistic dat); de pildă, în dacoromână, harta nr. 73 din
ALE 
I, voi.I înregistrează atît fonetismul nou [z] în
viséz, ziséz 
etc., cît şi fonetismul arhaic [d] în
visad, zisad 
etc.
 
b)
ile fonologiee notează sunetele cu valoare distinctivă (fonemele), în cazulîn care acest aspect a fost urmărit în ancheta cu chestionar.
c)
ile morfologice dau răspîndirea pe teren a formelor gramaticale (hartafonologică analizată mai sus este, în acelaşi timp, o hartă morfologică ; v. şi hărţile din
ALE 
I,voi. I cu distribuţia pe teren a formelor iotaci- zate şi neiotacizate la verb sau harta mînă pentru desinenţele de plural — formele
mîini
şi
mînuri).
(v. hărţile nr. 19, 20).
d)
ile lexicale indică termeni care denumesc aceeaşi noţiune pe un domeniulingvistic dat. Uneori se constată doi termeni denumind aceeaşi noţiune, alteori trei sau patrusau mai mulţi; astfel, pentru noţiunea de „ficat" se cunosc doi termeni:
ficat 
şi
mai
, pentru„zăpadă" trei:
zăpadă [omăt ¡nea,
iar pentru cimitir" patru termeni:
cimitir¡ţintirimltemeteujmormint.
e)
ile sintactice nt mai rare, sintaxa fiind mai greu de obţinut eu ajutorulchestionarului şi, mai ales, fiind mai greu de cartografiat—date fiind dimensiunilesintagmelor. Totuşi, unele construcţii (prepoziţionale, conjunc- ţionale etc.) pot figura pehărţile lingvistice.
f)
Hărţile punctuale (analitice) menţionează fiecare formă obţinută la punctul respectiv (fonetismul—odacu cuntul în care apare; cun- tul; formagramaticală; construcţia). De obicei, majoritatea harţilor dintr-un atlas sînt hărţi analitice, punctuale (aşa este, de pildă,
ALB
ambele serii, toate volumele).
g)
Hărţile interpretative (sintetice), care presupun o elaborare din parteadialect ologului, stabilesc — prin suprapunerea tuturor isoglo- selor aceluiaşi fenomen,trasate pe toate hărţile care conţin fenomenul — ariile de răspîndire a fenomenului respectiv.De obicei, hărţile interpretative însoţesc albumul de hărţi punctuale şi sînt mult mai puţine.Prezenţa hărţilor interpretative într-un atlas este facultativă.
 NALR
a adoptat acest principiu de cartografiere (v. hărţile interpretative de lasfîrşituî
NALR
Oltenia 1).
h)
TJh tip special de hărţi — punctuale şi interpretative totodată—sînt cele ale
ALBM [Micul atlas lingvistic român
): cu ajutorul unor simboluri colorate diferit pentru fiecarerealizare în parte, se oferă o imagine sintetică asupra răspîndirii pe teren a fenomenului (v.harta nr. 233 din
ALBM 
I, voi. II, reprodusă la p. 65).3.2.2. Tipuri de atlase lingvisticeDeşi începută destul de tîrz.iu, elaborarea atlaselor lingvistice a cunoscut o dezvoltarecrescîndă (mai ales după discuţiile ample care au avut loc la Congresul internaţional de

Activity (19)

You've already reviewed this. Edit your review.
MariusCozma liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Floarea Irina liked this
sueoconell liked this
Mihaela Marcu liked this
Daniela Arnaut liked this
Cristina Dicusar liked this
Oxana Cebanic liked this
Dina Sincu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->