Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
PSIHOLOGIA DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

PSIHOLOGIA DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Ratings: (0)|Views: 165|Likes:
Published by Croitor Viorica

More info:

Published by: Croitor Viorica on Jun 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/05/2012

pdf

text

original

 
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an III sem. al II-aFacultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava
PSIHOLOGIA DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
- prezentare de studiu de specialitate – 
LUCRAREA:
 „Tulburări ale limbajului scris-citit” 
, Ed. POLIROM, Bucureşti, 2007AUTOR: Georgeta BurleaPREZENTARE:
Capitolul V
 „Dislexo-disgrafia în perspectivă diacronică” 
Subcapitolul 4.
Clasificarea dislexo-disgrafiilor. Dislexie versus disgrafie” 
 
- pag. 155-162 -
Clasificarea dislexo-disgrafiilor. Dislexie versus disgrafie” 
Cuvinte cheie*dislexo-disgrafie*deficit lexo-grafic,*sindrom lexico-grafic*renumiţi logopezi români*clasificările dislexo-grafice*criteriul genetic, etiologic, pronosticului,gradului de deficienţă, disfuncţieianalizatorului.*Emil Verza – clasificare* specifică, de evoluţie, spaţială, pură,lineară, motrice*criteriu de diagnosticare*alexie – dislexie*tulburări dobândite – tulburări deînvăţare*schema citirii unui cuvânt - L. Lichteim*limbajul scris tributar limbajului oral*independenţa limbajului scris de cel oral*lectura cu voce tare*lexic ortografic de intrare*lexic fonologic de ieşire*calea Alfa, calea Beta, calea Gamma*logatomi*paralexii, lexeme, morfemeIdei principale1. Autoarea infirmă ipoteza că ar exista mai multe dislexii.2. Autorii străini folosesc global termenul dislexie, dar autoriiromâni preferă sintagma unitară dislexo-disgrafie datorităspecificului fonetic al limbii române.3. Renumiţi logopezi români au elaborat clasificările formelor şisimptomelor fenomenului dislexo-grafic specifice manifestării pe plan naţional.4. Criteriile de clasificare româneşti raportate la cele ale unor cercetători străini, consacraţi în domeniu, au fost adaptatespecificului românesc.5. Renumitul specialist român Emil Verza realizează oclasificare completă în concordanţă cu definiţia deficienţei.6. Descrierea şi clasificarea manifestărilor dislexo-grafice estecel mai bine efectuată de specialiştii logopezi, dar cercetătoriiresping ca modalitate raportarea la modele normale.7. Pentru a putea deosebi dificultăţile de învăţare a scris-citituluide deficienţele de învăţare, cercetătorii au schimbat aria dedefinire a unora dintre cele din urmă.8. Specialistul L. Lichteim propune o schemă de aplicare pentrucitirea unui cuvânt, ca îndrumător didactic.9. Disputele între specialiştii dislexo-grafiei au condus lastabilirea unor criterii de identificarea elementelor necesareînţelegerii fenomenului.10. Literatura neuropsiholingvistică a facilitat stabilirea uneischematizări utilizabilă lecturii cu voce tare, ca metodăimportantă în terapia dislexiei.11. Mic „ghid” pentru înţelegerea diversităţii manifestăriidislexo-disgrafiei.
 
Rezumat
Existenţa mai multor factori etiologici şi diversitatea simptomelor a generat ideea că ar fi mai multedislexii. Autoarea infirmă ipoteza ca formală şi evidenţiază cauzele diversităţii fenomenului: factoriietiologici, particularităţile limbajului, particularităţile percepţiei senzoriale şi nivelul abilităţilor intelectuale.Caracterul specific al formei este uneori contrazis de elemente care reprezintă abateri care determină deficitlexo-grafic şi sindrom lexico-grafic.Datorită complexităţii procesului dual de învăţare a scris-cititului, autorii români preferă sintagmadislexo-disgrafie, mai apropiată specificului limbii române, ajungând la aprofundarea sindromului dislexo-
1
 
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an III sem. al II-aFacultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava
grafic, ca totalitate a simptomelor şi formelor manifestate.Renumiţi profesori de logopedie români preferă viziunea unitară a clasificării formelor dislexo-grafice catulburări de învăţare a scris-cititului, alcătuind clasificări şi subclasificări realizate în urma studiilor de cazatât pe plan naţional, cât şi raportându-le la cele de pe plan internaţional. Astfel, ei au elaborat următoareaclasificare:1.După criteriul genetic:constituţională, de evoluţie, afectivă;
2.
După criteriul etiologic, au trei clasificări: 1. primară, secundară (asimbolică),2. ereditară, nevrotică, familială, 3. instrumentală(adevărată), falsă (afectivă), pură, lingvistică(paradislexi-grafia);
3.
După criteriul pronosticului: specifică, evolutivă, constituţională (mai mult la băieţi);4.După criteriul de deficienţă: lejeră, medie, gravă, foarte gravă;5.După criteriul disfuncţiei analizatorului: auditivă, optică, verbală, motorie;Emil Verza realizează o clasificare descriptivă şi completă în concordanţă cu definiţia:
1.
Dislexo-grafia explicită – expresie a incapacităţii paradoxale pentru formarea abilităţilor deachiziţie a scris-cititului;2.Dislexo-disgrafia de evoluţie – are o componentă genetică şi progresele sunt, de regulă, minore;
3.
Dislexo-disgrafia spaţială – manifestată prin scrierea şi citirea în diagonală, cu manifestările:a) scrierea pe partea pe partea dreaptă a paginii; b) imposibilitatea de a menţine linia dreaptă;c) nerespectarea iteraţiei – deosebit la literele
a, m, n
;d)despărţirea incorectă în silabe – grupurile de consoane;4.Dislexo-disgrafia pură – consecutivă, asociată cu afazia, disfazia, alalia;5.Dislexo-disgrafia lineară – incapacitatea de trecere de la un rând la altul, dezorganizare în pagină;
6.
Dislexo-disgrafia motrice – scris ilizibil, traseu tensionat, tremurat.În perioada celor 100 de ani de cercetări, specialiştii se pot grupa în două tabere: cei care susţin existenţamai multor tipuri de dislexie, alţii care pledează drept criteriu de diagnosticare existenţa unui singur simptom. Majoritatea afirmă că nu se poate explica dislexo-disgrafia prin raportare la modelul normal dedezvoltare, importantă fiind prestaţia logopedului specialist, care analizează manifestările fiecărui caz în parte şi află modalitatea specifică de intervenţie. Prin urmare doar persoana care lucrează direct cu copilulafectat poate decela care sunt greşelile datorate imposibilităţii sau inaptitudinii da folosi o anumită strategie pentru învăţarea citit-scrisului.Alexia apărea ca tulburare a lecturii în urma unei leziuni cerebrale la un subiect care înainte de a suferileziunea nu avea dificultăţi de citire. Dislexia apare, la început, ca tulburare/dificultate de învăţare a citituluila copilul mic. Cercetările asupra fenomenului de dislexie au dus la schimbări şi reaşezări ale terminologiei, păstrându-se opoziţia dintre tulburări inexplicabile la copii normali şi tulburări dobândite în urma uneitraume, ambele având aproximativ aceeaşi manifestare.Literatura de specialitate încearcă să explice fenomenele de dislexii care se dezvoltă şi dislexii dobândite,în urma unor leziuni cerebrale. Pentru dislexicul cu afecţiunea dobândită se recurge deseori la analiza pacientului cu handicap, pentru a avea un model oricât de simplu pentru adoptarea de procese şi strategiirecuperatorii. Primii afaziologi au încercat să proiecteze un model de învăţare a cititului, propunând schemecu paşi expliciţi pentru citirea unui cuvânt. o astfel de schemă a fost propusă de L. Lichteim:
1.
- centrii de elaborare a conceptelor;
2.
 – imaginea auditivă a cuvintelor;3.– imaginea motrice a cuvintelor (în limbajul oral);
4.
- imaginea motrice a cuvintelor (în limbajul scris);
5.
 – imaginea vizuală a cuvintelor;
6.
 – căile aferente acustice;
7.
 – căile aferente de articulare.L. Lichteim propune şi dezbate două întrebări fundamentale:
2

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->