Testament Tudor Arghezi Ce este poezia ?

n viziunea scriitorului, poezia se definete ca fiind o sum de idei,principii estetice,valori reunite intr-un testament divers colorat prin varietatea figurilor de stil utilizate,sub haina carora se ascunde arta poetic. Astfel,in debutul poeziei se evidentiaza ca metafora centrala a incipitului cartea (Decat un nume adunat pe-o carte) ce sugereaza, pe de-o parte valoarea spirituala pe care poetul o lasa mostenire urmatoarelor generatii (scriitori,cititori), iar pe de alta parte, ea asigura poetului intrarea in eternitatea literaturii romane si conturarea unei identitatii lirice unice . Deasemenea , cartea este elementul care realizeaza un legamant atemporal nevazut,ce conecteaza cu ajutorul treptei trecutul (de la strabunii mei) prezentul ( pana la tine) si viitorul ( si care tanar sa le urci te-asteapta / cartea mea-i,fiule,o treapta) . Pentru a putea accesa secretele ascunse ale poeziei,cititorul trebuie sa o asimileze prin credinta,acordandu-i cel mai important statut ( Aseaz-o cu credinta capatai / Ea e hrisovul vostru cel dintai) Indeplinind aceste conditii, Tudor Arghezi releva in strofele urmatoare, reteta poeziei sale, evocand-o sub diverse ipostaze. Prin metafora (Eu am ivit cuvinte potrivite) se sugereaza o armonie intre universul exterior si cel interior,un echilibru ce schimba (sapa-n condei si brazda-n calimara) dar si graiul batranilor (sursa de inspiratie ).

Facand un salt peste toate momentele creatiei si coborarea in infern,prin care poetul reliefeaza dificultatea si sacrificiile actului scrierii , se evoca in continuare o imagine spectaculoasa a poeziei ( Si am facut-o Dumnezeu de piatra) . Aceasta structura ilustreaza perspectiva creatorului raportat la creatie,privita precum un idol incadrat intre doua dimensiuni ; ( Hotar inalt,cu doua lumi pe poale) metafora care contureaza cele doua planuri ale poeziei : exterior si interior ; tangibil si intangibil ; concret,real si spiritual ; forma si fond. Mai mult, creatia este asemanata cu o muzica ( vioara) ce surprinde in versurile ei (durerea noastra surda si amara) cu scopul de a-l initia pe cititor in universul artei poetice. Prin constructia metaforica ( Slova de foc si slova faurita ) poetul ilustreaza efortul sufletesc,intelectual pe care il depune,asemanandu-l cu o ardere a propriului eu pentru a-i putea facilita acestuia modelarea creatiei ( ca fierul cald imbratisat in cleste) In versul ( Robul a scris-o,Domnul o citeste ) poetul cunoaste pacatul tentatiei creatorului,acel hyubris al omului, de a egala si chiar a substituii prin statutul detinut , rolul divinitatii.Deasemenea acest vers raportat la structura Dumnezeu de piatra reliefeaza modalitatea prin care poetul doreste sa transmita catharsis-ul cititorului ,definind totodata si rolurile celor doi actori ( scriere,citire). In finalul poeziei Testament, se evoca substanta creatiei, ce inglobeaza in viziunea scriitorului ( mania bunicilor mei) privita nu precum o manie cotidiana a bunicilor ci precum afirma si George Calinescu : teribila sfortare pe care trebuie s-o faca natura pentru a obtine un rezultat. In concluzie,prin mentionarea tuturor imaginilor prezentate,poezia, in viziunea lui Tudor Arghezi este o suma de metamorfoze generate de un intens efort creator care isi propune ,prin intermediul evocarii atat a frumosului cat si a uratului, sa ofere o posiblitate de exod,de evadare a cititorului prin bucuria artei,trecuta prin filtrul unui suflet care se opune intregii istorii.

Poezi a
i iv D n e at it
C A T H Testament Hrisov,vioara Treapta Carte A R S I S

Creat or

Viitor

Prezent

Trecut

(Domnul) Cititorul