Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Capitolul 4 Functii Numerice_p2

Capitolul 4 Functii Numerice_p2

Ratings: (0)|Views: 222|Likes:
Published by Bogdan Pisai
Probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor, functia modul, partea intreaga, puteri si radicali
Probleme rezolvate cu ajutorul ecuatiilor, functia modul, partea intreaga, puteri si radicali

More info:

Published by: Bogdan Pisai on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

 
4.5. Probleme rezolvate cu ajutorul ecua
ţ
iilor4.5.1 Probleme de gradul întîi4.5.1.
Dintr-un vas cu capacitatea de 128 l plin cu alcool se scoate o cantitate dealcool
ş
i se înlocuie
ş
te cu ap
ă
. Din acest amestec se mai scoate o cantitateegal
ă
cu cea scoas
ă
prima dat
ă
 
ş
i se înlocuie
ş
te cu ap
ă
. În vas r
ă
mîn 98 l alcoolcurat. Cî
ţ 
i litri de alcool s-au scos prima dat
ă
 
ş
i cî
ţ 
i a doua oar
ă
?(Olimpiad
ă
regional
ă
, 1954)
4.5.2.
Cineva are o sum
ă
de bani în dou
ă
buzunare. Dac
ă
pune din primulbuzunar în al doilea atît cît con
ţ 
ine al doilea, apoi din al doilea în primul atît cîtcon
ţ 
ine primul
ş
i efectueaz
ă
aceast
ă
opera
ţ 
ie de trei ori, va avea în ambelebuzunare cîte 36 de lei. Cî
ţ 
i bani are în fiecare buzunar ?(S. Octavian, E:2224, G.M.B. 11/1964)
4.5.3.
Un rezervor poate fi umplut cu ajutorul a trei conducte. Prima
ş
i a douaconduct
ă
îl pot umple în 105 minute, prima
ş
i a treia în 126 minute, iar a doua
ş
ia treia în 210 minute. S
ă
se afle în cîte minute se umple rezervorul:) cînd fiecare din cele trei conducte func
ţ 
ioneaz
ă
separat;) cînd toate cele trei conducte func
ţ 
ioneaz
ă
simultan.(D. Mîrzan, E:2231, G.M.B. 11/1964)
4.5.4.
Dou
ă
robinete pot umple un bazin curgînd împreun
ă
în 6 ore. Dac
ă
 deschidem primul robinet un sfert din timpul cît i-ar trebui celui de-al doilea s
ă
 umple singur bazinul, iar apoi pe al doilea un sfert din timpul cît i-ar trebuiprimului s
ă
umple singur bazinul(închizîndu-l pe primul), atunci se umple jum
ă
tate din bazin
ş
i înc
ă
a 24-a parte din el. Cît timp este necesar fiec
ă
ruirobinet s
ă
umple singur bazinul ?(Martin Mettler, 9258, G.M.B. 11/1968)
4.5.5.
Dou
ă
ma
ş
ini pornesc simultan din acela
ş
i loc în aceea
ş
i direc
ţ 
ie. Primamerge cu 50 km/h, iar a doua cu 40 km/h. Dup
ă
30 de minute, porne
ş
te dinacela
ş
i loc o a treia ma
ş
in
ă
, care o ajunge pe prima la o or
ă
 
ş
i jum
ă
tate dup
ă
adoua. Ce vitez
ă
are a treia ma
ş
in
ă
?(Olimpiad
ă
na
ţ 
ional
ă
, 1954)
4.5.6.
Un tren trece prin fa
ţ 
a unui om în 10 secunde, iar prin fa
ţ 
a unei g
ă
ri culungimea de 500 m în 60 de secunde. S
ă
se calculeze lungimea
ş
i vitezatrenului. (S. Octav, E:3216, G.M.B. 5/1969)
4.5.7.
Dou
ă
vase navigheaz
ă
pe mare cu vitez
ă
constant
ă
 
ş
i între acelea
ş
ipuncte fixe. La ora 9 distan
ţ 
a dintre ele era de 20 de mile, la ora 9.35 de 15 mile,iar la ora 9.55 de 13 mile. La ce or
ă
este distan
ţ 
a dintre vase minim
ă
? Care estevaloarea distan
ţ 
ei minime ?(Propus
ă
de Suedia pentru O.I.M. 1968; 9301, G.M.B. 12/1968)
4.5.8.
O nav
ă
merge în direc
ţ 
ia Sud cu viteza de 10 noduri. Trecînd printr-o zon
ă
 de curen
ţ 
i, viteza navei se m
ă
re
ş
te cu 3 noduri. Dac
ă
sensul curentului seschimb
ă
, viteza navei se mic
ş
oreaz
ă
cu un nod. Se cer viteza
ş
i direc
ţ 
iacurentului. (C.V. Cost
ă
chescu, 10629, G.M.B. 9/1970)
 
4.5.9.
Un iepure fuge la 100 de pa
ş
i înaintea unui cîine. Iepurele mai face 250 depa
ş
i
ş
i distan
ţ 
a dintre ei scade la 30 de pa
ş
i. Cî
ţ 
i pa
ş
i va mai fugi iepurele pîn
ă
 ce va fi prins de cîine ?(Problem
ă
chinezeasc
ă
veche, E:2286, G.M.B. 3/1965)
4.5.10.
Un b
ă
iat înoat
ă
la centrul unui bazin circular. Pe marginea bazinului st
ă
 profesorul, care nu poate înota. Profesorul poate alerga de patru ori mai repededecît înoat
ă
b
ă
iatul, dar nu poate alerga mai repede decît b
ă
iatul. Poate b
ă
iatuls
ă
scape de profesor ?(Olimpiad
ă
, Anglia, 1965; 8067, G.M.B. 3/1967)
4.5.11.
Un ceas întîrzie cu dou
ă
minute
ş
i jum
ă
tate pe zi. Se pune ceasul exactla ora 13 în ziua de 15 martie. Cu cît arat
ă
în urm
ă
ceasul la ora 9 în ziua de 21martie ?(Olimpiad
ă
, S.U.A, 1964, 8209, G.M.B. 5/1967)
4.5.12.
Media aritmetic
ă
a 50 de numere este 38. Înl
ă
tur
ă
m dou
ă
dintre acestenumere, egale cu 45, respectiv 55. Care este media aritmetic
ă
a numerelorr
ă
mase ? (7987, G.M.B. 2/1967)
4.5.13.
Elevii unei clase planteaz
ă
pomi în gr
ă
dina
ş
colii.
Ş
tiind c
ă
doi b
ă
ie
ţ 
i
ş
i 7fete planteaz
ă
în 6 ore 228 de pomi, iar 4 b
ă
ie
ţ 
i
ş
i 5 fete planteaz
ă
în trei ore 132de pomi, s
ă
se afle:)
ţ 
i pomi planteaz
ă
un b
ă
iat în 4 ore ?)
ţ 
i pomi planteaz
ă
o fat
ă
în 5 ore ?(Ana Gereanu, 8528, G.M.B. 10/1967)
4.5.14.
a) A cîta parte din lungimea unui creion a r
ă
mas nefolosit
ă
, dac
ă
o jum
ă
tate din partea r
ă
mas
ă
reprezint
ă
jum
ă
tate din partea folosit
ă
?b) Dar dac
ă
 
23
din partea r
ă
mas
ă
reprezint
ă
 
32
din partea folosit
ă
?) Dar dac
ă
 
ba
din partea r
ă
mas
ă
reprezint
ă
 
ba
din partea folosit
ă
, unde
,
a b
»
?) Dar dac
ă
 
ba
din partea r
ă
mas
ă
reprezint
ă
 
ab
din partea folosit
ă
, unde
,
a b
»
?) În cazul punctului d), cu ipoteza suplimentar
ă
 
a b
>
, s
ă
se afle dup
ă
cîte zileva ajunge creionul la
22 2
ba b
+
din lungimea lui,
ş
tiind c
ă
în fiecare zi seascute cîte
2 2
1
a b
+
din lungimea sa ini
ţ 
ial
ă
.(N.C. Negoescu, 8676, G.M.B. 1/1968)
4.5.15.
Dac
ă
 
 A
ar lucra 8 zile la o lucrare,
 B
ar termina restul în 18 zile. Dac
ă
 
 A
ar lucra 10 zile, atunci
 B
ar termina restul în 15 zile. În cîte zile ar terminalucrarea
 A
ş
i
 B
lucrînd împreun
ă
? (Ion Apolozan, 9309, G.M.B. 12/1968)
4.5.16.
La concursul de admitere în clasa a IX-a, au fost declara
ţ 
i respin
ş
i to
ţ 
ielevii care au ob
ţ 
inut note sub 5.00 la unul din obiectele român
ă
, matematic
ă
,istorie
ş
i de asemenea elevii care au ob
ţ 
inut media general
ă
sub 6.00. La
 
matematic
ă
au fost respin
ş
i 10% din num
ă
rul candida
ţ 
ilor, la român
ă
8%, laistorie 4%, iar 34 de elevi au ob
ţ 
inut media general
ă
sub 6.00. To
ţ 
i elevii respin
ş
ila istorie au fost respin
ş
i
ş
i la român
ă
 
ş
i la matematic
ă
, iar 10 elevi respin
ş
i lamatematic
ă
au fost respin
ş
i
ş
i la român
ă
.
Ş
tiind c
ă
num
ă
rul candida
ţ 
ilor reu
ş
i
ţ 
ireprezint
ă
0,7 din num
ă
rul total al candida
ţ 
ilor, s
ă
se afle:) num
ă
rul total de candida
ţ 
i;) num
ă
rul elevilor reu
ş
i
ţ 
i;) num
ă
rul elevilor respin
ş
i la un singur obiect;) num
ă
rul elevilor respin
ş
i la dou
ă
obiecte.(V.
Ş
andru, 8952, G.M.B. 6/1968)
4.5.2. Probleme care conduc la ecua
ţ
ii diofantice4.5.17.
Treizeci de monezi de 5, 10
ş
i 25 de bani, 1 leu
ş
i 3 lei reprezint
ă
o sum
ă
 de 7,50 lei.
Ş
tiind c
ă
num
ă
rul monezilor de 10 bani este egal cu num
ă
rulmonezilor de 5
ş
i 25 de bani la un loc, iar cele de 10 bani sunt de dou
ă
ori maimulte decît cele de 25 de bani, s
ă
se precizeze cîte monezi de fiecare fel sunt.(Hary Bromberg, 6562, G.M.B. 10/1964)
4.5.18.
Într-o pung
ă
exist
ă
un num
ă
r de bomboane. Dac
ă
bomboanele se împartla doi copii, mai r
ă
mîne una; dac
ă
se împart la 5 copii, mai r
ă
mîn dou
ă
; în fine,dac
ă
se împart la 7 copii, mai r
ă
mîn 3. S
ă
se g
ă
seasc
ă
num
ă
rul de bomboanedin pung
ă
,
ş
tiind c
ă
este minim.
4.5.19.
Trei grupe de pescari participante la un concurs au prins în total 113pe
ş
ti. În medie, fiecare membru al primei grupe a prins 13 pe
ş
ti, fiecare membrual grupei a doua cîte 5 pe
ş
ti, iar fiecare membru al grupei a treia cîte 4 pe
ş
ti. S
ă
 se afle num
ă
rul membrilor din fiecare grup
ă
,
ş
tiind c
ă
în total au fost 16 pescari.(Olimpiad
ă
na
ţ 
ional
ă
, 1967; 8513, G.M.B. 10/1967)
4.5.20.
Mai multe piese, unele mici, de cîte
247
kg fiecare, altele mari de cîte
374
kg fiecare, cînt
ă
resc împreun
ă
 
1114114
kg. Cîte piese sunt ?(E. Rusu, 9420, G.M.B. 2/1969)
4.5.21.
S
ă
se g
ă
seasc
ă
num
ă
rul
abc
, format din trei cifre nenule,
ş
tiind c
ă
estemedie geometric
ă
între
bca
 
ş
i
cab
. (Radu Hahn, 9131, G.M.B. 9/1968)
4.5.3 Probleme de gradul al doilea4.5.22.
S
ă
se afle num
ă
rul natural al c
ă
rui p
ă
trat m
ă
rit cu de 10 ori r
ă
d
ă
cina sap
ă
trat
ă
s
ă
dea un alt p
ă
trat perfect.(I. Stamate, 8419, G.M.B. 8/1967)
4.5.23.
Suma p
ă
tratelor a trei numere naturale impare consecutive este unnum
ă
r de 4 cifre, cu toate cifrele egale. Care sunt numerele ?(Corneliu N. Popescu, 8679, G.M.B. 1/1968)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->