You are on page 1of 21

Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Stiinte Economice

Prognoza performantelor financiare la SC COMPA SA Sibiu

Master An I, B8

Cuprins
Capitolul I. Prognoza performantelor financiare
1. 1. Previziunea cifrei de afaceri 2. 2. Tehnici de previziune a documentelor contabile

Capitolul II. Studiu de caz Prognoza performatelor financiare la SC COMPA SA Sibiu


Prezentarea societatii comerciale Compa SA Sibiu 2.2 Indicatorii si performantele financiare ale SC COMPA SA Sibiu 2.2.1 Evolutia patrimoniului
2.1 2.2.2. Evolutia contului de profit si pierdere

2.3 Previziunea cifrei de afaceri la SC Compa SA


2.3. 1 Previzionarea cifrei de afaceri prin utilizare datelor istorice 2.3. 2. Previzionarea cifrei de afaceri prin utilizarea ratei de cretere sustenabile 2.3.3 Previzionarea cifrei de afaceri cu ajutorul Regresiei liniare si log-liniare

2.4 Analiza corelatiei dintre CA si indicatorii situatiilor financiare anuale


2.4.1 Analiza corelatiei dintre CA si indicatorii financiari prin metoda grafica 2.4.1 Analiza legaturii dintre CA si indicatorii financiari cu ajutorul coeficientului de elasticitate

2.5. Tehnici de previzionare a documentelor contabile la SC COMPA SA


2.5.1. Previzionarea documentelor contabile prin metoda procent din cifra de afaceri, durata de rotatie si viteza de rotatie 2.5.2. Analiza indicatorilor de lichiditate, risc si profitabilitate

Capitolul I Prognoza performantelor financiare


Analiza financiara pe baza contului de profit si pierdere si a bilantului urmareste obtinerea de informatii privind performantele si riscurile firmei incercand identificarea problemelor existente si a eventualelor solutii. Previziunea financiar are ca obiectiv determinarea resurselor necesare pentru acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu, lung: pe termen scurt trebuie identificate resursele necesare pentru plata aprovizionrilor cu materii prime, materiale, mrfuri etc. respectiv asigurarea resurselor pentru finanarea capitalului de lucru net suplimentar (a variaiei activului circulant net); pe termen mediu i lung trebuie asigurate resursele necesare pentru realizarea de investitii - achiziionarea de active fixe. Prognoza performantelor financiare: 1. Previziunea CA; 2. Tehnici de previzionare a documentelor contabile 3. Constituirea bilanului i contului de profit i pierdere previzionate

1. 1. Previziunea cifrei de afaceri


Previziunea i realizarea unei creteri a cifrei de afaceri superioar valorii sustenabile va genera o insuficien de fonduri, astfel c firma va apela la finanare prin credite, modificndu-se astfel gradul de ndatorare, ceea ce va genera costuri din ce n ce mai ridicate aferente dobnzilor. Pe de alt parte, realizarea unei cifre de afaceri sub nivelul sustenabil reprezint o risip a resurselor disponibile, genernd un cost de oportunitate. Previziunea cifrei de afaceri se poate realiza pe baza uneia din urmtoarele metode: (a) utilizarea datelor istorice Empiric s-a constatat c exist o legtur ntre ratele de cretere a cifrei de afaceri nregistrate n trecutul unei firme i evoluia viitoare a acestora, dar aceast extrapolare a trecutului reprezint un subiect controversat. Pe scurt, metoda const n utilizarea cifrei de afaceri nregistrate de firm pentru a determina o cifr de afaceri previzionat. Modalitatea de agregare a datelor din trecut face ca aceast metod s aib mai multe variante: (a) Utilizarea ratei medii de cretere n cadrul acestei variante, rata previzionat de cretere a cifrei de afaceri este media (aritmetic simpl sau ponderat) a ratelor de cretere nregistrate n trecut. Media aritmetic simpl este

g=

rata de crestere
t =1

nr .perioade
T

(CA
t =1

CA t 1 ) T

CA t 1

Media aritmetic ponderat este:


_

g=

rata de crestere t t ( CA t CA t 1 ) CA t 1 t
t =1

t
t =1

t =1

t
t =1

Utilizarea ratei medii de cretere n funcie de acest rat medie (aritmetic simpl sau ponderat) de cretere a cifrei de afaceri, se poate determina valoarea previzionat a cifrei de afaceri pentru perioada urmtoare:

CA prev( T +1) = CA T (1 + g )
(b) utilizarea ratei de cretere sustenabile Utilizarea datelor istorice n estimarea creterii viitoare a cifrei de afaceri este util, ns acestea nu reprezint informaii suficiente. Analiza empiric demonstreaz c este puin probabil ca firmele care au nregistrat creteri mai rapide n anumite perioade s continue cu acelai ritm i n perioadele urmtoare. Relevana datelor nregistrate n trecut pentru previzionarea datelor din viitor depinde de stabilitatea activitii economice a firmei i a mediului n care aceasta acioneaz, stabilitate care este influenat de urmtorii factori: - volatilitatea ratelor de cretere - mrimea firmei - deoarece creterea este msurat n procente, trebuie luat n calcul i dimensiunea firmei odat cu creterea mrimii firmei, devine mai dificil meninerea unei rate nalte de cretere.- ciclul economiei - dac activitatea firmei este influenat de evoluia economiei, este esenial momentul alegerii datelor de analiz modificri structurale - ratele de cretere nregistrate sunt consecina mixului de politici adoptat de firm: politica de investiii, politica de finanare, politica de dividend. n condiiile n care firma modific una dintre aceste politici, informaiile pn la acel moment devin irelevante pentru previzionarea evoluiei viitoare b) Utilizarea ratei de cretere sustenabile Rata de cretere efectiv a cifrei de afaceri se poate calcula ex-post:

gt =

CA t CA t 1 CA t 1

De multe ori, n managementul financiar, creterea cifrei de afaceri este considerat un obiectiv n sine, deoarece creterea CA este interpretat ca genernd creterea cotei de pia i 4

a profitului. Din punct de vedere financiar, creterea cifrei de afaceri nu este ntotdeauna o binecuvntare , deoarece o cretere rapid afecteaz negativ resursele firmei. Noiunea de rat de cretere sustenabil se refer la rata de cretere a cifrei de afaceri maxim posibil fr a genera dezechilibre financiare. n determinarea acesteia se consider urmtoarele ipoteze: firma nu dorete s apeleze la emisiune de noi aciuni astfel nct creterea capitalurilor proprii se realizeaz doar prin ncorporarea profitului:

CPR = Pr ofit reinvestit = Profit net - Dividende


firma urmrete meninerea actualei structuri a capitalului (raportul datorii /capital propriu = L = constant); n aceste condiii, creterea datoriilor nu se poate realiza dect prin creterea proporional a capitalurilor proprii

Datorii financiare 0 Datorii financiare 0 + Noi credite = Capital propriu 0 Capital propriu 0 + Pr ofit reinvestit
firma urmrete meninerea actualei politici de dividend (rata de distribuire a dividendelor = d = constant). Astfel partea din profit nedistribuit (rmas la dispoziia firmei pentru investiii) este (1-d). Sub aceste ipoteze, rata de cretere sustenabil va fi dat de:

g* = t

ACTIV Capital propriu + Datorii = ACTIVt 1 Capital propriu t 1 + Datorii t 1

Pr ofit reinvestit t Pr ofit net t = (1 d ) = (1 d )R fin Capital propriu t 1 Capital propriu t 1 = Capital propriu (1 + L ) Capital propriu = Capital propriu t 1 (1 + L ) Capital propriu t 1

Exist trei situaii posibile : rata de cretere efectiv a cifrei de afaceri este superioar ratei de cretere sustenabile acest fenomen nu poate fi realizat dect prin relaxarea uneia dintre ipoteze : fie se apeleaz la atragere de resurse suplimentare prin emisiune de aciuni, fie crete gradul de ndatorare, fie scade rata de distribuire a dividendelor ; aceast strategie nu este recomandat a fi folosit pe termen lung, deoarece conduce la nemulumirea acionarilor sau la ndatorare excesiv ; 5

rata de cretere efectiv a cifrei de afaceri este inferioar ratei de cretere sustenabil firma nu utilizeaz integral resursele disponibile, astfel c apar costuri de oportunitate ; rata de cretere efectiv a cifrei de afaceri este egal cu rata de cretere sustenabile varianta optim, astfel c se poate utiliza pentru previziunea cifrei de afaceri rata de cretere sustenabil Daca rata de cretere efectiv a cifrei de afaceri este egal cu rata de cretere sustenabile:
g = g* CA prev CAactuala CAactuala = g* CA prev = CAactuala (1 + g*)

Rata de cretere sustenabil poate fi descompus n urmtorii factori de influen, identificandu-se modalitatile de crestere a acesteia :

g* = (1 d )R fin

PN CA Activ = (1 d ) CA Activ CPR

scderea ponderii dividendelor n profitul net; firma, prin micorarea cheltuielilor sau prin promovarea produselor, reuete creterea ratei de marj viteza de rotaie a activului prin creterea acesteia, respectiv prin scderea duratei de rotaie a activului prin cifra de afaceri; rata de structur (Activ/CPR) prin creterea ratei de ndatorare se obin resurse suplimentare prin care este posibil finanarea unei rate de cretere a cifrei de afaceri superioare. n cazul n care creterea efectiv a cifrei de afaceri (g) este superioar valorii sustenabile (g*), diagnosticul financiar depinde de perioada pentru care s-a nregistrat aceast situaie : dac este o politic tranzitorie, problema se rezolv prin mprumuturi suplimentare, iar, n viitor, cnd creterea efectiv devine inferioar creterii sustenabile firma va rambursa aceste datorii suplimentar atrase ; dac ns este o situaie pe termen lung, firma atrage resurse suplimentare prin credite suplimentare a cror rambursare devine problematic n cazul n care creterea cifrei de afaceri nu genereaz lichiditi suficiente. n situaia n care rata efectiv de cretere a cifrei de afaceri este inferioar ratei de cretere sustenabile, firma rmne cu resurse neutilizate ; dac este o situaie tranzitorie, se poate aplica aceast strategie pentru acumularea de resurse n vederea susinerii unei creterii viitoare anticipate ; dac ns este o situaie pe termen lung trebuie analizate cauzele s-ar putea s fie o problem la nivelul sectorului respectiv de activitate sau doar la nivelul firmei, n ultimul caz fiind necesare analizele performanelor firmei pentru a elimina elementele care restricioneaz creterea.

1. 2. Tehnici de previziune a documentelor contabile


Cea mai eficient i simpl modalitate de previzionare a elementelor din bilan i din contul de profit i pierdere: corelarea acestora cu cifra de afaceri (CA) viitoare, deoarece unele dintre aceste elemente sunt dependente (variaz proporional) fa de volumul vnzrilor, iar altele sunt independente, respectiv au valori determinate de ali factori. S analizm relaia dintre principalele elemente ale bilanului i nivelul cifrei de afaceri: imobilizrile necorporale dinamica acestora n raport cu cifra de afaceri nu poate fi determinat la nivel global, fiind necesar analiza pentru fiecare component (cheltuielile de constituire; cheltuielile de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licenele, mrcile) imobilizrile corporale este necesar analiza elementelor componente (imobilizrile corporale care particip sau nu n mod direct la desfurarea activitii de exploatare, terenurile deinute de firm) imobilizrile financiare - au o evoluie independent de cifra de afaceri, valoarea acestora fiind determinat de politica firmei privind investiiile n alte companii n scopul deinerii unei poziii de control; stocurile (de mrfuri, materii prime i materiale consumabile, de producie n curs de execuie, de produse finite) sunt dependente de nivelul activittii firmei, astfel c, la o cretere a cifrei de afaceri, se va nregistra o cretere a valorii stocurilor clienii pentru ca o cretere a produciei s genereze o cretere a vnzrilor este necesar aplicarea unei politici atractive de creditare a clienilor, ceea ce va conduce la creterea postului clieni prin impactul ambilor factori de influen: cifra de afaceri i durata de rotaie a clienilor prin CA; activele de trezorerie, incluznd disponibilitile n cas i n contul curent, precum i valorile de ncasat, nu variaz neaprat odat cu cifra de afaceri, avnd valori determinate de volumul i ritmul de ncasri i pli ale firmei, precum i de strategia financiar a firmei n ceea ce privete atitudinea fa de riscul de apariie a unei crize de lichiditate. Dac presupunem c firma funcioneaz la capacitate maxim i c valorile actuale ale activelor sunt optime pentru nivelul actual al cifrei de afaceri, atunci valoarea activelor (direct productive) deinute de firm trebuie s creasc odat cu creterea cifrei de afaceri. Aceste investiii suplimentare n active, determinate de creterea volumului de vnzri, trebuie finanate prin creterea pasivului; n cadrul pasivului, nu toate elementele au o evoluie corelat n mod direct cu cifra de afaceri: capitalul propriu nregistreaz o cretere fie prin emisiune de aciuni sau aport suplimentar al asociailor, fie prin profit reinvestit, astfel c valoarea acestuia nu este determinat n mod direct de creterea cifrei de afaceri dect prin partea din profitul previzionat nedistribuit sub form de dividende; datorii financiare valoarea acestora este determinat de contractarea de credite necesare finanrii creterii investiiei firmei n active imobilizate i n active circulante; furnizorii prin creterea volumului de aprovizionri cu mrfuri, materii prime, materiale etc. n condiiile meninerii nivelului actual al termenelor de plat se realizeaz o cretere automat a resurselor atrase de la furnizori; 7

S analizm relaia dintre principalele venituri i cheltuieli nscrise n contul de profit i pierdere i nivelul cifrei de afaceri: veniturile de exploatare formate din cifra de afaceri, venituri din producia stocat, imobilizat i alte venituri de exploatare; cheltuielile de exploatare se pot grupa n cheltuieli variabile i fixe; veniturile financiare sunt generate de deinerea de imobilizri financiare, astfel c nu sunt direct corelate cu cifra de afaceri; cheltuielile financiare cheltuielile cu dobnzile se calculeaz n raport cu rata dobnzii i volumul datoriilor financiare; veniturile i cheltuielile extraordinare nu sunt influenate de volumul de activitate, ci de apariia unor evenimente neprevzute (cu caracter extraordinar); Concret, prima etap n realizarea previziunii financiare const n analiza datelor istorice pentru identificarea elementelor din bilant i din contul de profit i pierdere a cror evoluie este determinat de modificarea cifrei de afaceri. Previziunea financiar se poate realiza pe baza a trei metode, respectiv: Metoda procent din cifra de afaceri Metoda durata de rotaie sau vitezei de rotaie Metoda procent din cifra de afaceri pentru elementele dependente de cifra de afaceri, se determin coeficientul de proporionalitate nregistrat pn n momentul realizrii previziunii; n funcie de evoluia acestui coeficient de proporionalitate i, eventual, de optimizrile pe care le are n vedere firma, se previzioneaz valoarea coeficientului de proporionalitate pentru anul pentru care se dorete previziunea de exemplu ca valoare optima, medie, mediana, minima sau maxima, in functie de cel care face previziunea; prin aplicarea coeficientului previzionat asupra cifrei de afaceri planificat, se obine valoarea previzionat a respectivului element; elementele independente de cifra de afaceri se vor previziona folosind alte informaii (de exemplu evoluia anterioar a acestora, n funcie de care se extrapoleaz tendina). Metoda durata de rotaie sau vitezei de rotaie pentru elementele dependente de cifra de afaceri, se determin durata de rotaie sau viteza de rotaie din perioada precedent momentului realizrii previziunii; este echivalent cu metoda procent din cifra de afaceri (presupune tot proporionalitatea dintre respectivul element i cifra de afaceri) n funcie de evoluia duratei sau vitezei de rotaie i, eventual, de optimizrile pe care le are n vedere firma se previzioneaz durata sau viteza de rotaie pentru anul pentru care se dorete previziunea; prin aplicarea duratei sau vitezei de rotaie previzionat asupra cifrei de afaceri planificat, se obine valoarea previzionat a respectivului element; elementele independente de cifra de afaceri se vor previziona folosind alte informaii (de exemplu evoluia acestora).

Capitolul II Studiu de caz Prognoza performatelor financiare la SC COMPASA Sibiu 2.1 Prezentare SC COMPA SA Sibiu
Prezentare generala

CONSTITUIREA SOCIETATII COMERCIALE Societatea comerciala COMPA S.A.Sibiu a fost infiintata prin Hotararea Guvernamentala nr.1296/13.12.1990 si provine din INTREPRINDEREA DE PIESE AUTO Sibiu. Societatea a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului din judetul Sibiu, sub nr.J.32/129/1991. Sediul societatii este in Sibiu, str.Henri Coanda nr.8, cod postal 550234 Scopul societatii este proiectarea, producerea si comercializarea de componente si piese in domeniul constructiilor de masini si domenii conexe, competitive pe plan intern si international, promovarea unor actiuni care sa contribuie la dezvoltarea afacerii si obtinerea profitului. AGENTUL ECONOMIC CU CODUL UNIC DE IDENTIFICARE 788767 S.C. COMPA S.A. Tabel nr.1 Compa date generale
Denumire platitor: Adresa: Judetul: Numar de inmatriculare la Registrul Comertului: Act autorizare: Codul postal: Telefon: Fax: Stare societate: Observatii privind societatea comerciala: Data inregistrare: Data prelucrare: Impozit pe profit datorat de bancile comerciale (data luarii in evidenta): Impozit pe profit datorat de persoane juridice romane 03 Februarie 2004 22 August 2005 NU NU 2400 069239400 069237770 INREGISTRAT din data 30 Noiembrie 1992 COMPA SA Str. HENRI COANDA 8 SIBIU SIBIU J32/129/1991

(data luarii in evidenta): Impozit pe profit anual (data luarii in evidenta): Impozit pe profit datorat de persoane juridice straine (data luarii in evidenta): Impozit pe veniturile microintreprinderilor (data luarii in evidenta): Accize (data luarii in evidenta): Taxa pe valoarea adaugata (data luarii in evidenta): Contributia de asigurari sociale (data luarii in evidenta): Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator (data luarii in evidenta): Contributia de asigurari pentru somaj (data luarii in evidenta): Contributia pentru asigurari de sanatate (data luarii in evidenta): Taxa jocuri de noroc (data luarii in evidenta): Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (data luarii in evidenta): Impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna (data luarii in evidenta): Redevente miniere si petroliere (data luarii in evidenta): Data ultimei declaratii privind obligatiile de plata la bugetul de stat (decembrie 2003 - februarie 2007):

NU NU NU 01-07-2005 30-11-1992 31-01-2004 31-01-2004 31-01-2004 31-01-2004 NU 01-01-2003 NU NU FEBRUARIE 2007

PRINCIPALELE PRODUSE SI SERVICII REALIZATE IN SOCIETATE S.C.COMPA S.A. este liderul producatorilor de componente pentru autovehicule, pentru unele produse fiind unic producator intern. Produsele firmei sunt destinate echiparii autovehiculelor din productia interna, principalii beneficiari fiind producatorii de autoturisme, autoutilitare, autocamioane si tractoare, dar si producatorii de utilaje agricole si material rulant feroviar. Principalele grupe de produse : aparatura pneumatica de frana pentru autocamioane si autobuze; stergatoare parbriz si oglinzi retrovizoare; brate oscilante pentru autocamioane; cilindri de frana pentru autocamioane si autobuze; transmisii cardanice; casete de directie mecanica si hidraulica pentru autoturisme; coloane de directie si axe volan pentru autoturisme, autoutilitare si autocamioane;
10

amortizoare hidraulice pentru autocamioane si material rulant feroviar; arcuri spirale infasurate la rece pentru producatorii de autovehicule si pentru alte destinatii; arcuri spirale infasurate la cald 11 40 mm inele de siguranta; elemente stantate; remorci de mica si medie capacitate; ansamble mecano-sudate; piese turnate sub presiune; inchizator usa. Principalele servicii oferite de COMPA sunt: transport intern si international; acoperiri de suprafata; tratamente termice; asigurare utilitati ( apa potabila, apa industriala, energie electrica, agent termic, gaz metan, aer comprimat etc.).; analize si incercari fizico - chimice; expertize si analize chimice pentru oteluri, fonte si neferoase; incercari functionale si de anduranta pentru componente auto; verificari si reconditionari aparate de masura si control; Evaluarea activitatii societatii privind managementul riscului
Societatea comerciala COMPA SA este supusa mai multor tipuri de riscuri financiare care sunt descrise mai jos: a) Riscul valutar- este riscul pe care societatea si l-a asumat in mometul in care a angajat credite in valuta, deoarece specificul activitatii nu are incasari in valuta care ar putea acoperi acest risc. Pierderile din diferentele de curs valutar care au fost inregistrate in momentul scadentei ratelor la creditele in valuta, au influentat negative profitul societatii. Societatea este expusa fluctuatiilor de schimb valutar prin datoria generate de imprumuturile in valuta, dar nu a utilizat indtrumente financiare pentru diminuarea acestui risc deoarece evolutia cursurilor a fost pe parcursul anului 2010 favorabila pentru entitate, si nefavorabila la finele anului, din cauza reevaluarii datoriilor in valuta . b) Riscul ratei dobanzii este riscul pe care si-l asuma societatea din cauza variatiilor dobanzii atat pentru creditele in lei cat si pentru cele in valuta, prin valorilecare sunt stabilite de catre organismele financiare.(EURI-bor, BUBOR) c) Riscul de pret este riscul ca valoarea unui creidit angajat sa fluctueze ca rezultat al schimbarilor cauzate de factori specifici istrumentelor financiare sau alti factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionale pe piata. 11

d) Riscul de credit activele financiare supuse riscului de credit sunt in special creantele comerciale. Societatea a elaborate politici potrivit carora incheierea contractelor si subcontractelor sa se faca primordial cu acei client care nu au ridicat probleme la plata. e) Societatea nu se confrunta cu problem semnificatice care sa depaseasca provizioanele constituite pentru creantele incerte. Valoarea contabila a creantelor comerciale, ajustate cu valoarea provizioanelor constituite pentru client incerti reprezinta suma expusa riscului. f) Riscul de lichiditate- rezulta din incapacitatea de a vinde un active financiar la o valoare apropiata de valoarea sa justa, dar mai ales din incapacitatea de a incasa intr-un timp cat mai scurt sumele facturate. Politica societatii in ceea ce priveste lichiditatea este de a mentine un nivel sufficient de lichiditati pentru a-si putea achita obligatiile pe masura in care acestea ahjung la scadenta.. g) Riscul afectarii principiului continuitatii activitatii datorat crizei in domeniul constructiilor - acest principiu nu afecetaza decat partial activitatea societatii datorita contractelor pe care societatea le are in derulare in domeniul infrastructurii rutiere si de CFR precum si achizitionarea de noi lucrari cu finantare bugetara sau Fonduri europene. Piata valorilor mobiliare ale societatii Valorile mobiliare emise de SC Compa SA Sibiu sunt actiuni nominative cu o valoare nominal de 0.1 ron, pe piata reglementata administrata de SC Bursa de Valori Bucuresti SA , sectorul Informatii Tranzactionare. Pana la aceasta data actiunile au fost tranzactionabile pe piata RASDAQ. Capitalul social subscris si varsat la 31.12.2010 a atins valoarea de lei, 21.882.103,80 format din 218821,038 actiuni in valoare nominala de 0,10 lei / actiune. Structura sintetica a actionariatului la finele trimestrului I al 2011 se prezinta astfel:

Sursa informatiei: DEPOZITARUL CENTRAL Data: 30.04.2011 Actionar ASOCIATIA SC COMPA SA SIBIU SIBIU alti actionari / others Total Actiuni 119.474.505 99.346.533 218.821.038 Procent 54,5992% 45,4008% 100 %

Raportari actionariat Data raportarii Actionar Procent Link < 5% < 5% 5,2300% < 5% 5,2400% 5,2400%

Artio Global Management LLC 14.07.2009 ("ARTIO" formerly Julius Baer Investment Management LLC) JULIUS BAER INTERNATIONAL 05.10.2007 EQUITY FUND JULIUS BAER INTERNATIONAL 08.11.2006 EQUITY FUND 25.01.2005 SIF OLTENIA SSIF BROKER + PRUNEA PETRU + 25.11.2004 SC BEST MANAGER SRL SSIF BROKER+PRUNEA PETRU+SC 25.11.2004 BEST MANAGER SRL

12

23.02.2004 ROMANIAN INVESTMENT COMPANY 17.02.2004 S.I.F. OLTENIA ROMANIAN INVESTMENT COMPANY 21.08.2003 CYPRUS LTD. HIPOSWISS FUND - DANUBE TIGER 20.08.2003 LUXEMBOURG LX HIPOSWISS FUND - DANUBE TIGER 20.08.2003 LUXEMBOURG - LX. 17.04.2002 ASOCIATIA SALARIATILOR BROADHURST INVESTMENTS 20.11.2001 LIMITED + LINDSELL ENTERPRISES LTD

< 5% 5,1400% 7,2700% 9,9900% 9,9900% 51,1900% 7,2100%

Tabel 3. Actionari Principalii clienti ai societatii: DACIA RENAULT DELPHI FORD TKBC FUJI KIKO JTEKT HONEYWELL BOSCH GKN STYRIA GROUPE HAULOTTE DAIKIN SCHAEFFLERGROUP

13

Angajatii societatii La 31.12.2010 societatea avea un numar de 1780 salariati. Activele corporale ale societatii 01.01.2010 31.12.2010

Tabel 4. Active imobilizate

2.2 Indicatorii si performantele financiare ale SC COMPA SA Sibiu 2.1 Evolutia contului de profit si pierdere
Pe baza datelor preluate din Conturile de profit si pieredere ale SC COMPA SA din perioada 2009-2010, se observa evolutia ascendenta a cifrei de afaceri , in special intre anii 20072008, si respectiv 2009-2010. Evolutia castigurilor firmei a atras dupa sine si variatia profitului brut, insa datorita blocajului financiar din anumite perioade, rata profitului brut inregistreaza descresteri, spre exemplu in anul 2010, aceasta fiind de 4.66% fata de cea inregistrata in anul 2009, de peste 7%. Din punct de vedere al politicii de dividend, societatea a ales sa nu distribuie dividende, profitul fiind repartizat la fonduri proprii necesare dezvoltarii societatii. In ceea ce priveste cash-flow-ul , societatea s-a confruntat cu un ritm greoi al incasarilor, avand in vedere decalajul mare intre executia lucrarilor, acceptarea la decontare a situatiilor de lucrari si termenul de plata al acestora. Din aceasta cauza, firma a apelat in permanenta la linii de credit in lei si valuta, precum si la credite pentru nevoi temporare, gajand pentru acestea cu bunurile societatii si achitand dobanzi la bancile finantatoare. Avand in vedere si caracterul sezonier al lucrarilor de constructii, in perioadele de iarna societatea a avut deficitde resurse pentru acoperirea nevoilor de lichiditati pentru salarii, taxe, impozite, materii prime, etc. Societatea isi propune marirea volumului de afaceri si cucerirea de noi piete de desfacere a produselor si serviciilor precum si largirea gamei de produse si servicii.

Diagrama 2. Evolutia contului de profit si pierdere

Tabel 7.

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2008 310818158,0 Cifra de afaceri 0 339196562,0 Venituri totale 0 336773408,0 Cheltuieli totale 0 Profitul brut al exercitiului Profitul net al exercitiului 2423154,00 439638,00

2009 253632827,0 0 261129005,0 0 259053877,0 0 2075128,00 543622,00

% 65,44 84,93 83,99 118,96 103,05

2010 413637752,0 0 431831919,0 0 417529311,0 0 14302608,00 9515839,00

% 24,76 24,78 25,82 -6,70 -13,95 contului de profit si pierdere

Variatia

Cifra de afaceri a crescut in perioada analiza in medie, cu 31 %, cea mai accentuata crestere fiind inregistrata in anul 2008, fata de 2007, de peste 90%. In anul urmator, pe fondul blocajului pietei constructiilor, cauzate de contextul economic nefavorabil atat pe plan national, cat si local, s-a inregistrat o scadere a cifrei de afaceri cu peste 40%, urmand ca in anul 2010, volumui afacerilor firmei sa revina pe plan ascendent cu o crestere promitatoare de peste 40%, fara sa depaseaca insa volumui acestora din anul 2008. Veniturile totale, reprezentate in cea mai mare parte de cifra de afaceri au urmat trendul acesteia, inregistrand de asemenea evolutii pozitive in perioada 2001-2008, cu exceptia anului 2005. Evolutia cheltuielilor totale a influentat volumul profitului brut, in cele mai multe cazuri fiind asemanatoare cu cea a veniturilor.

2.5. Tehnici de previzionare a documentelor contabile la SC COMPA SA 2.5.1. Previzionarea documentelor contabile prin metoda procent din cifra de afaceri
Pe baza datelor din situatiile financiare ale societatii comerciale COMPA SA, din perioada 2006-2010, s-a determinat coeficientul de proportionalitate pentru elementele dependente de cifra de afaceri. Pentru a aplica tehnicile de previziune, calculam procentul din cifra de afaceri. procent din CA medie max min ACTIVE IMOBILIZATE Terenuri si constructii Instalatii tehnice si masini Alte instalatii, utilaje si mobilier Avansuri si imobilizari corporale in curs Imobilizari corporale: ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creante Casa si conturi la banci DATORII PE TERMEN SCURT Sume datorate institutiilor de credit Datorii comerciale Alte datorii, inclusiv fiscale, asig sociale DATORII PE TERMEN LUNG Capital Venituri din exploatare TOTAL Cheltuieli din exploatare TOTAL Profit din exploatare 0,99 0,45 0,22 0,02 0,16 0,85 0,67 0,31 0,31 0,18 0,47 0,07 0,24 0,15 0,55 0,19 1,14 1,04 0,10 1,64 0,85 0,34 0,05 0,36 1,59 0,97 0,86 0,38 0,42 0,67 0,16 0,41 0,19 0,90 0,51 1,16 1,10 0,17 0,46 0,16 0,15 0,00 0,08 0,44 0,49 0,11 0,23 0,05 0,34 0,01 0,12 0,08 0,26 0,02 1,10 0,97 0,03

Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut

1,16 1,11 0,05

1,18 1,14 0,07

1,15 1,08 0,03 Tabel 12.Previzionare bilant

n realizarea previziunii pentru anul urmtor, vom considera urmtoarele ipoteze de lucru: 1) cifra de afaceri creste cu rata de crestere sustenabila; 5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri rmne constant; 7) ponderea aprovizionrilor externe i a salariilor n CA rmne constant, acestea reprezentnd cheltuieli variabile n raport cu cifra de afaceri; 8) pentru anul viitor se doreste obtinerea unei rate de lichiditate generala de minim 1,5; 9) pentru anul viitor nu se doreste obtinerea unui grad de indatorare totala mai mare de 60 %. 10) capitalul social nu creste automat odata cu cresterea cifrei de afaceri.Valorea acestuia se va modifica printr-o eventuala emisiune de actiuni sau prin reinvestirea profitului. 11) imprumuturile se vor determina in functie de necesarul disponibil si de capacitatea firmei de a contracta datorii noi. Vom previziona bilantul pe anul 2011 tinand cont de valorile medii ale procentelor din cifra de afaceri. Aplicand ipoteza obtinem: 1)CA creste cu rata sustenabila : CA 2011= CA2010 (1+0.07)= 111760311*1.07=119583532.8 5)Ponderea activelor de trezorerie ramane constanta, rezulta Disponibilitati banesti 2001 = CA2011 * 0.18= 21298819,73 7)Datoriile fiscale, cu asigurarile sociale si celelalte datorii pe termen scurt raman constante: Alte datorii 2011= CA2011*0.15 = 18436607,15 8)Rata lichiditatii generale= 1.5, rezulta ca datoriile curente2011 = AC/1.5 = 53796632,75 9)Gradul de indatorare nu depaseste 60%, societatea achitandu-si din datoriile pe termen lung, ajungand la o valoare cu 34% mai mica decat in 2010. 10) Capitalul creste in 2011 pe baza reinvestirii profitului , in suma de 3.266.833 lei. 11) Societatea nu are nevoie de imprumuturi suplimentare, situatia din punct de vedere al surselor de finantare imbunatatindu-se.
A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale 2010 334474652,00 1441512 2011 % -0,28 0

1. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs Total imobilizari corporale: III. Imobilizari financiare B. ACTIVE CIRCULANTE I Stocuri: II. Creante III. Investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII: Sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an: I.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni II. Sume datorate institutiilor de credit III. Avansuri incasate in contul comenzilor IV. Datorii comerciale V. Alte datorii, inclusiv fiscale, asig sociale E. ACTIVE CIRCULANTE / DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII: Sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an: H. PROVIZIOANE I. VENITURI IN AVANS: J. CAPITAL SI REZERVE I. Capital II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat: Sold C Sold D VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar: Sold C Sold D Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 70+71+72+77-78+79-80+81-82+83-84-85) Patrimoniul public CAPITALURI - TOTAL (rd. 86+87)

229848716 83403259 471335 4828720 318552030 14481110 77106942 49348905 77406942 9304296 504601 91291310 13495365 137897 64402621 13255427

-0,38 0,04 -0,21 0,87 -0,19 -0,57 -0,07 -0,06 -0,30 0,00 0,68 1,76 -0,22 -0,08 -0,37 0,11

41708173 376182825 99360854 1260000 3933923

0,67 -0,15 -0.34 0,00 0,00 0,06

204710356 39745338 29144 -

-0,30 0,04

9515995 0,00 689728 275193209 275193209

0,15 0,09 -0,07 -0,07

Tabel 13. Bilant 2011 Contul de profit si pieredere previzionat pe baza metodelor descrise arata astfel:

Cont de profit si pierdere Venituri din exploatare TOTAL Cheltuieli din exploatare - TOTAL Profit din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar rezultat curent Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut

2010 418349843 396628699 21721144 13482076 20900612 -7418536 431831919 417529311 14302608

2011,00

% 0,11 0,12 -0,06 0,05 -0,10 -0,21 0,08 0,07 0,15

Tabel 14. Cont de profit si pierdere 2011

Veniturile si cheltuielile din exploatare au fost previzionate prin metoda procent din cifra de afaceri, celelalte venituri si cheltuieli, respectiv cele financiare fiind calculate raportat la o crestere medie din perioada 2006-2010.

Bibliografie

Prognoza performantelor financiare Bratian Vasile, suport de curs Master an I B8, 2011 Analiza economico-financiar a ntreprinderii Baltes Nicolae, Editura ULBS, Sibiu, 2003, Statistica descriptiv" - Simion Doina, Editura ULBS , Sibiu , nov 2002

Finane - Stancu Ion, Editura Economic, 2002 Analiz financiar Herciu Mihaela(coautor), Ed. Meteor

Press,

Bucureti, 2007
Raport Anual SC Compa SA, 2001-2010 www.compa.ro

You might also like