Amintiri

A vrea s cred c amintirile nu mor Chiar dac pe-acest Pmnt sunt simplu cltor A da o parte din btile inimii mele Ca s le tiu purtate-n Iubire i tcere. De unde tiu c voi mai simi vreodat Cum vntul mi scald prul,cum lacrimi cad pe fa C voi mai auzi vreodat-n noapte Fonetul pdurii i-ale rurilor oapte? Ah! nger frumos al morii, cum mi veghezi privirea Ca s nu te pot atinge lundu-i nemurirea! n stnga mea nu dormi, ascultndu-mi suflarea Ca somnul meu s-mi fie drept ca lumnarea. n fiecare noapte n camerele tale mortuare Ne ntlnim spre cunoatere ascuns oare? Ne desprim ca doi dumani sau prieteni buni De nu te tiu dect din vorbe de strbuni. Poate c faa ta e-aa de frumoas nct o rtcesc Uitndu-m n ochii ce niciodat nu clipesc. Sau poate tu m trezeti suspinnd sau tresrind Pentru nc un vis ce-mi rmne adormind. Vis sau realitate, noapte vie sau zile moarte? n toate-s eu, ntrebndu-mi gndurile-n oapte. i toi mi rspund zmbind o tcere adnc Poate nu exist destul amintire, nc. Iar pn-atunci, amintiri se-adun ateptnd Un rspuns, o privire sau o lumin din Adnc cznd Din ceruri ntunecate, din pmnturi luminate Dintre vorbe nelepte ori din iubiri nesecate. Toate-mi vin, se-adun pentru a le rspndi Printre vorbe multe, sau numai a le gndi. Amintiri cldite, o via construit Ce-n mormini se-oprete pentru o clipit. Am trit pentru-a muri amintindu-mi de viitor. Am gndit pentru-a iubi un suflet cltor. Dar n-am tiut i poate n-o s tiu

Amintirea acestora ce le scriu.