High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Centrul European de Studii Covasna – HarghitaRevista Presei MaghiareNr. 12 / 15.06 – 30.06.2011
Partidul Civic Maghiar insist
ă
asupra solidarit
ă
ii / Mas
ă
rotund
ă
na
ional
ă
pentruP
ă
mântul Secuiesc
Cei trei pre
ş
edin
i de pe P
ă
mântul Secuiesc ai PCM insist
ă
asupra convoc
ă
rii unei meserotunde na
ionale constitu
ionale. Inten
ia reorganiz
ă
rii administrative a României face posibil
ă
crearea minimului na
ional, care va putea fi o baz
ă
bun
ă
pentru o viitoare solidaritate - a declaratKulcsar Terza Jozsef, pre
ş
edintele din Trei Scaune.Se a
ş
teapt
ă
nu numai participarea forma
iunilor politice maghiare
ş
i a reprezentan
ilor sfereicivile, ci
ş
i a tuturor organiza
iilor care particip
ă
la via
a public
ă
maghiar
ă
. Potrivit proiectului, arurma s
ă
fie discutate problemele de baz
ă
ale organiz
ă
rii administrative a
ă
rii. Pre
ş
edin
iiorganiza
iilor jude
ene ale PCM eviden
iaz
ă
faptul c
ă
partidul lor consider
ă
c
ă
pentru România,cadrul cel mai corespunz
ă
tor îl reprezint
ă
regionalismul asimetric, regiunile istorice - Moldova deNord - Bucovina, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Banat, Partium, zona - Cri
ş
urilor,Transilvania de Nord, Maramure
ş
,Transilvania de Sud, Bucure
ş
ti
ş
i P
ă
mântul Secuiesc. Ei aueviden
iat faptul c
ă
în ceea ce prive
ş
te problemele na
ionale sunt dispu
ş
i s
ă
se solidarizeze, s
ă
sus
in
ă
orice cauz
ă
important
ă
pentru maghiarime.Nagy Andras, pre
ş
edintele executiv al PCM, s-a referit la aspectele financiare ale uneieventuale reorganiz
ă
ri. In opinia sa, o astfel de m
ă
sur
ă
ar putea falimenta România. Dup
ă
schimbarea regimului, Polonia a fost cea care a înf
ă
ptuit reorganizarea administrativ
ă
, recunoscândc
ă
acest lucru a costat cinci miliarde de euro. El a amintit c
ă
reorganizarea unei singure institu
ii s-ar ridica la nivel na
ional la 5-6 milioane de euro. Întreaga reorganizare ar costa în Româniamiliarde de euro, lucru pe care
ara nu
ş
i-l poate permite în momentul de fa
ă
. Guvernul le datoreaz
ă
4 miliarde de lei întreprinz
ă
torilor priva
i, iar în curând va trebui s
ă
înceap
ă
achitarea credituluidatorat FMI.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6313 din 16.06.2011, autor Farkas Reka
R
ă
zboiul de-a regionalizarea
Ungaria sprijin
ă
maghiarimea unitar
ă
Guvernul ungar sprijin
ă
pozi
ia unitar
ă
a maghiarimii din România - a declarat ieri, laBudapesta, Repas Zsuzsanna, secretar de stat cu probleme de politic
ă
na
ional
ă
. In opinia sa,propunerea PD-L vizând formarea a opt regiuni este respins
ă
atât de UDMR cât
ş
i de ceilal
i factorimaghiari, deoarece acest lucru ar însemna pierderea teritoriilor tradi
ional majoritar maghiare
ş
i,totodat
ă
, un regres politic. Guvernul ungar sus
ine adoptarea unei pozi
ii unitare, factorii maghiariputând conta pe sprijinul acestuia -a eviden
iat ea.
P
ă
mântul Secuiesc nu este format din trei jude
e
CNS nu accept
ă
proiectul UDMR referitor la reorganizarea regional
ă
, deoarece Uniuneavorbe
ş
te de trei jude
e - Covasna, Harghita
ş
i Mure
ş
- în timp ce P
ă
mântul Secuiesc este format dindou
ă
jude
e
ş
i jum
ă
tate
ş
i el trebuie s
ă
r
ă
mân
ă
unitar - a declarat ieri, Ferencz Csaba,vicepre
ş
edintele CNS. Izsak Balazs, pre
ş
edintele CNS, a amintit faptul c
ă
grani
ele efective aleP
ă
mântului Secuiesc sunt stabilite în statutul autonomiei, elaborat de CNS. Izsak este de p
ă
rere c
ă
guvernul planific
ă
realizarea unei împ
ă
r
iri administrative care, prin caracterul s
ă
u antimaghiardep
ăş
e
ş
te reforma administrativ
ă
a lui Ceau
ş
escu, din anul 1968. El a f
ă
cut apel la cei de peP
ă
mântul Secuiesc s
ă
se preg
ă
teasc
ă
chiar
ş
i pentru nesupunere civic
ă
. CNS a protestat în cadrulcomunicatului s
ă
u de ieri fa
ă
de reorganizarea administrativ
ă
a României, aducând argumentelegate de angajamentele interna
ionale ale
ă
rii
ş
i de voin
a poporului exprimat
ă
în cadrul mariiAdun
ă
ri a Autoguvern
ă
rilor de pe P
ă
mântul Secuiesc, convocat
ă
în anul 2009 - care nu s-a bucurat
de suficient succes din cauza contra-manifest
ă
rilor organizate de UDMR
ş
i CNMT. O regiune nueste stabilit
ă
, ci recunoscut
ă
. P
ă
mântul Secuiesc nu poate fi divizat
ş
i nu poate fi asimilat - semen
ioneaz
ă
în hot
ă
rârea amintit
ă
de CNS. Protestul a fost trimis pre
ş
edintelui statului, premierului,mini
ş
trilor de interne
ş
i externe
ş
i, informativ, ambasadorilor UE rus
ş
i american.
Protestul nu este o solu
ie
Ie
ş
irea în strad
ă
nu este o solu
ie
ş
i tocmai din aceast
ă
cauz
ă
sfera politic
ă
are sarcina de aadopta decizii care s
ă
nu genereze astfel de manifest
ă
ri - a declarat deputatul UDMR, Korodi Attila,ca r
ă
spuns la comunicatul de pres
ă
al CNS. In opinia sa, este firesc ca oamenii s
ă
fie nemul
umi
i.Proteste au existat
ş
i în anul 1968, în perioada dictaturii comuniste, atunci când puterea de stat avrut s
ă
desfiin
eze raioanele majoritar maghiare - a declarat el.
Jude
ul uria
ş
ar fi paralizant
Este fals
ă
declara
ia pre
ş
edintelui statului, potrivit c
ă
reia actualele regiuni de dezvoltare artrebui transformate în jude
e în vederea acces
ă
rii fondurilor europene - a avertizat ieri deputatulMarton Arpad.Ceea ce ar trebui s
ă
facem ar fi modificarea regiunilor de dezvoltare, care nu suntcorespunz
ă
toare nici din punctul de vedere al num
ă
rului locuitorilor, nici din punct de vedere altras
ă
rii acestora. In leg
ă
tur
ă
cu argumentul mult amintitei descentraliz
ă
ri, Marko a declarat: estegreu de crezut c
ă
cei care cunosc cât de cât limba român
ă
ar putea crede c
ă
unificarea celor
ş
ase jude
e într-unul singur ar putea fi numit
ă
descentralizare. In opinia sa, adoptarea unei astfel de legiar paraliza cel pu
in pentru un an activitatea administra
iei locale - a accentuat el.
Boc d
ă
explica
ii
Premierul Emil Boc a reac
ionat la declara
ia pre
ş
edintelui consiliului jude
ean Covasna,referitoare la nesupunerea civic
ă
: dialogul este singura cale fireasc
ă
de solu
ionare comun
ă
aproblemelor, iar în ultimii 20 de ani, UDMR a fost partenerul care a utilizat dialogul ca pe cea maiimportant
ă
arm
ă
în colaborarea politic
ă
- a declarat Boc pentru postul na
ional de radio. Întrebatfiind dac
ă
este de acord cu înfiin
area P
ă
mântului Secuiesc, Boc a declarat c
ă
în momentul de fa
ă
PD-L discut
ă
cu argumente
ş
i cu contraargumente despre propriul s
ă
u proiect de reorganizareadministrativ
ă
, negocierile fiind în curs.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6313 din 16.06.2011,
Antal Arpad despre negocierile de la Bucure
ş
ti / Cu argumente împotriva mega- jude
elor
Opozi
ia ferm
ă
a UDMR a luat pe nepreg
ă
tite Partidul Democrat Liberal - ne-a declaratAntal Arpad, care a fost prezent în calitate de specialist la negocierile de mar
i, de la Bucure
ş
ti. Eleste de p
ă
rere c
ă
nu este sigur faptul c
ă
problema va fi scoas
ă
de pe ordinea de zi,
inând cont defaptul c
ă
cel mai mare partid de guvern
ă
mânt este mânat de interese electorale.Pre
ş
edintele filialei UDMR Sfântu Gheorghe a prezentat argumentele care le-au fostprezentate democrat-liberalilor în cadrul negocierilor de mar
i. S-a spus c
ă
actuala împ
ă
r
ireregional
ă
a fost realizat
ă
în anul 1996, când a fost elaborat un studiu de fezabilitate în acest sens. Deatunci au trecut 15 ani
ş
i a reie
ş
it c
ă
aceste regiuni de dezvoltare nu func
ioneaz
ă
a
ş
a cum
ş
i-auimaginat unii.Mega-jude
ele planificate de PDL sunt ira
ionale din punctul de vedere al acces
ă
riifondurilor, dat fiind faptul c
ă
auto-guvern
ă
rile au ob
inut
ş
i pân
ă
acum rezultate bune. S-au accesattoate fondurile disponibile în cadrul Programului Operativ Regional, exist
ă
îns
ă
probleme înprivin
a Programelor Operative Sectoriale aflate în competen
a ministerelor. In cazul dezvolt
ă
riiinfrastructurii este o prostie s
ă
se invoce existen
a jude
elor mari, deoarece construirea drumurilorna
ionale
ş
i a autostr
ă
zilor nu intr
ă
în competen
a autoguvern
ă
rilor. In momentul de fa
ă
, în jude
ulHarghita, procentul maghiarilor este de 80%, iar în noua regiune de mari dimensiuni ar fi de 29%.Este inadmisibil - a eviden
iat Antal Arpad. El a declarat
ş
i faptul c
ă
numeroase probleme au r
ă
masf
ă
r
ă
r
ă
spuns, de exemplu soarta institu
iilor subordonate jude
elor - în cazul nostru Muzeul Na
ionalSecuiesc
ş
i Ansamblul de Dansuri Haromszek -, nu se
ş
tie nici ce se va întâmpla cu creditele
accesate de c
ă
tre autoguvern
ă
rile jude
ene. In cazul jude
ului Covasna nu exist
ă
a
ş
a ceva, dar exist
ă
în cazul jude
ului Bra
ş
ov. Cine se va ocupa de atribu
iile consiliilor jude
ene în cazul procedurilorde achizi
ie public
ă
ş
i în cazul autoriza
iilor de urbanism? In opinia lui Antal Arpad, este o prosties
ă
se invoce accesarea fondurilor structurale de dup
ă
anul 2014. UDMR afirm
ă
de cinci ani c
ă
pân
ă
la sfâr
ş
itul anului 2012 trebuie realizat
ă
reorganizarea regiunilor de dezvoltare pentru ca bugetul UEde dup
ă
2012 s
ă
fie distribuit în baza acestora.PD-L dore
ş
te înfiin
area celor opt jude
e mari, deoarece doar aceast
ă
variant
ă
ar putea firealizat
ă
f
ă
r
ă
modificarea constitu
iei . UDMR ar dori ca în prim
ă
faz
ă
s
ă
fie schimbate regiunile dedezvoltare - exist
ă
multe argumente în vederea sus
inerii celor 16 regiuni propuse - iar acestea s
ă
fietransformate în unit
ă
i administrative, dac
ă
se va dovedi oportunitatea lor - a declarat Antal Arpad.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6313 din 16.06.2011, autor Farkas Reka
Temere isteric
ă
pentru na
iune
Este caraghioas
ă
isteria pe care au creat-o, miercuri, ziari
ş
tii români, anali
ş
tii
ş
i politicienii, în cadrul
ş
i dup
ă
negocierile purtate pe tema regionaliz
ă
rii. Timp de câteva zile, Traian B
ă
sescu
ş
iEmil Boc
ş
i-au ascu
it limba din cauza proiectului celor opt regiuni, lansat în mod nea
ş
teptat, îns
ă
înmomentul în care a reie
ş
it c
ă
UDMR se opune acestei probleme, corul îndoliat a început s
ă
fredoneze jelanii
ş
i pân
ă
seara târziu
ş
i-au ascu
it limbile pe tema maghiarilor
ş
i a UDMR. Aproapec
ă
ş
i-au înmormântat statul lor na
ional considerat unitar
ş
i indivizibil
ş
i în viziunea lor ap
ă
reafantoma Marii Ungarii. Erau sup
ă
ra
i de faptul c
ă
UDMR a reu
ş
it s
ă
ob
in
ă
m
ă
car atât ca proiectulde lege s
ă
nu ajung
ă
în fa
a Parlamentului prin asumarea r
ă
spunderii guvernului.Antimaghiarismul, teama disperat
ă
pentru na
iune aproape c
ă
s-au rev
ă
rsat din studiourile deteleviziune. S-a spus faptul c
ă
UDMR a
ş
antajat guvernul. Dat fiind faptul ca presa român
ă
este întotdeauna preg
ă
tit
ă
de diversiuni mai mici sau mai mari, edi
ia on-line a ziarului Gândul a oferitpe tav
ă
noi
ş
i noi stupefac
ii: primarul localit
ă
ii Bra
ş
ov, George Scripcaru, a îndr
ă
znit s
ă
propun
ă
, în spatele u
ş
ilor închise: de ce P
ă
mântul Secuiesc nu s-ar putea numi P
ă
mânt Secuiesc?. Gândul aoferit o nou
ă
trufanda
ş
i anume o declara
ie proasp
ă
t
ă
a lui Tamas Sandor. Pre
ş
edintele consiliului jude
ean a declarat corespondentului din Bra
ş
ov al publica
iei faptul c
ă
locuitorii acestei regiunisus
in P
ă
mântul Secuiesc unitar. Dac
ă
va fi nevoie, va protesta, dac
ă
va fi nevoie, va apela lanesupunere civic
ă
. Fie domnul pre
ş
edinte a formulat mai delicat, fie ziaristul i-a nuan
at declara
ia,aproape c
ă
au dat în plâns din cauza declara
iei sale, potrivit c
ă
reia mai întâi poporul va ie
ş
i înstrad
ă
f
ă
r
ă
arme, dup
ă
care vom mai vedea.... (A cerut imediat o rectificare.) Au arme! Este îngrozitor! - ce va ie
ş
i din acest lucru? Vor rupe cele trei jude
e din corpul sfânt al patriei, jude
e pecare le vor anexa Ungariei. Nu vor l
ă
sa în pace nici Partium. Si acolo au preten
ii. Aceast
ă
minoritate maghiar
ă
este îngrozitoare
ş
i duce România de nas de 21 de ani. Si în cadrul UniuniiEuropene s-a spus faptul c
ă
aceast
ă
ar
ă
a oferit totul minorit
ă
ilor sale.In zadar a vorbit Borbely Laszlo, Antal Istvan
ş
i Frunda Gyorgy, c
ă
ci panica
ş
i groaza nu au încetat. Patria a fost jelit
ă
pân
ă
în miez de noapte.Uniunea a câ
ş
tigat îns
ă
timp. Boc a declarat înc
ă
în seara respectiv
ă
, în cadrul postuluina
ional de televiziune: nu vor renun
a la reorganizarea teritorial
ă
cu opt jude
e, deoarece aceastaeste singura modalitate posibil
ă
în vederea moderniz
ă
rii
ă
rii. Potrivit
ş
tirilor, în luna iulie se dore
ş
teconvocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare
ş
i, pe ideea c
ă
opozi
ia nu î
ş
i va întrerupevacan
a de var
ă
, ar putea fi for
at
ă
adoptarea legii.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6313 din 16.06.2011, autor Simo Erzsebet
Autonomie în locul legii privind minorit
ă
ile!
Au trecut
ş
ase ani de când UDMR a înaintat în parlament proiectul de lege vizând statutulminorit
ă
ilor. Prin comunicatul comun al Consiliului Na
ional Maghiar din Transilvania (CNMT),Consiliului Na
ional Secuiesc (CNS), Uniunii Civice Maghiare, Consiliului Maghiar de Tineret
ş
i al
Add a Comment