Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Vila Hermina Hassner-Marcel Iancu

Vila Hermina Hassner-Marcel Iancu

Ratings: (0)|Views: 173 |Likes:
Published by liv_liz
o prezentare succinta a vilei Hermina Hassner din Bucuresti de Marcel Iancu
o prezentare succinta a vilei Hermina Hassner din Bucuresti de Marcel Iancu

More info:

Published by: liv_liz on Jul 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2011

pdf

text

original

 
Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32
Universitatea de Arhitectur 
ă 
 
 ş
i Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011
1
LUCRARE DE STUDIUA UNUI IMOBIL MODERNIST
Vila Hermina Hassner 
arh. Marcel IancuStr. Pictor Iscovescu 32, Bucure
ş
timartie 1937de Raluca Zaharia
 
Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32
Universitatea de Arhitectur 
ă 
 
 ş
i Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011
2Vila reprezint
ă
unul din ultimele proiecte române
ş
ti de vile al arhitectului Marcel Iancu,dup
ă
o serie de imobile de raport. Realizat
ă
în 1937, ea este un exemplu clasic de sincronizare alarhitecturii moderne române
ş
ti cu arhitectura lui Le Corbusier, celebra Vila Savoy de la Poisyfiind construit
ă
în perioada 1928-1931. Doar 6 ani reprezint
ă
decalajul dintre cele dou
ă
 construc
ţ
ii.
1
 Beneficiarul îi d
ă
o mare libertate de expresie arhitectului atât la exterior cât
ş
i la interior.Construc
ţ
ia este realizat
ă
pe un teren ob
ţ
inut prin unificarea a dou
ă
loturi (nr. 18
ş
i nr.19) într-un parc de vile din nordul ora
ş
ului aflat în plin
ă
dezvoltare la acea dat
ă
, Parcul Jianu. Unificarea îi permite o suprafa
ţ
a construit
ă
de 260mp la sol
ş
i prin regimul P+1, o desf 
ăş
urare orizontal
ă
afa
ţ
adei principale.La o privire mai atent
ă
se observ
ă
o lungime similar 
ă
pentru restul fa
ţ
adelor îns
ă
o trataresecundar 
ă
pentru ele, semn c
ă
înc
ă
persista o ierarhie a vederilor laterale ale unui imobil.
2
 
Descriere func
ţ
ional
ă
 
Pentru o locuin
ţă
individual
ă
de lux a perioadei, casa cuprindea, la parter camere de locuit, buc
ă
t
ă
rie
ş
i o intrare de serviciu, iar la etaj, camere de oaspe
ţ
i, anexe, solariul
ş
i o supant
ă
ceîncadreaz
ă
golul sc
ă
rii interioare. Exist
ă
de asemenea dou
ă
accese, unul principal
ş
i unulsecundar, al servitorilor, de aprovizionare. De
ş
i ambele accese în curte se fac din strada Pictor Iscovescu, intr 
ă
rile în casa propriuzis
ă
se fac pe fa
ţ
ade adiacente.La interior rectangularitatea pere
ţ
ilor este pus
ă
în contrast cu stâlpii circulari
ş
i mai alescu peretele curb al sc
ă
rii
ş
i cu amenajarea de la parter.
3
 În spatele casei se întinde o gr 
ă
din
ă
generoas
ă
ca dimensiuni, comparabil
ă
cu suprafa
ţ
aconstruit
ă
a casei, care probabil fusese
ş
i ea amenajat
ă
în spiritul epocii
4
dup
ă
un proiect posibiltot de Marcel Iancu, din moment ce tot el semneaz
ă
 
ş
i design-ul interior al imobilului.
1
Compara
ţ
ia cu Vila Savoy nu este întâmpl
ă
toare, cele dou
ă
având în comun: o planimetrie simila
ă
ca concept,dezvoltarea pe orizontal
ă
, prezen
ţ
a solariului, terasei la ultimul nivel, integrarea în amenajarea interioar 
ă
a pieselor de mobilier încastrat precum
ş
i a unei cromatici
ş
i a unor picturi murale abstracte.
2
Revenind la Vila Savoy, nu exist
ă
o fa
ţ
ad
ă
principal
ă
sau una secundar 
ă
, în principal modului în care sunt tratatearhitectural dar 
ş
i datorit
ă
amplasamentului ce permite vederi din aproape toate unghiurile. În cazul vilelor urbaneacest lucru nu este posibil.
3
Atât Vila Savoy cât i Imobilul Ottulescu a lui Horia Creang
ă
folosesc forme rectangulare
ş
i apoi structur 
ă
cuelemente circulare i alte forme curbe pe interior.
 
Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32
Universitatea de Arhitectur 
ă 
 
 ş
i Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011
3
Caracteristicile plastice specifice curentului modernist
Vila se încadreaz
ă
în curentul arhitecturii moderne. Autorul Marcel Iancu fiind unreprezentant de seam
ă
al curentului în România. Dintre caracteristicile specifice modernismului pe care le reg
ă
sim în proiectul acestei construc
ţ
ii amintim:- accentuarea orizontalit
ăţ
ii, prin registrul golurilor 
ş
i formele lor, prin copertina cemarcheaz
ă
intrarea
ş
i în general printr-o dezvoltare preponderent orizontal
ă
a fa
ţ
adei.- planul liber, dup
ă
cum se pot citi spa
ţ
iile largi, libere fluide
ş
i modul în care se facetrecerea între ele.- prezen
ţ
a solariului, func
ţ
iune specific
ă
curentului cu rol curativ, introdus
ă
de LeCorbusier ,
ş
i marcarea spa
ţ
iului terasei prin seria de goluri circulare de deasupra intr 
ă
rii.- modul în care este marcat accesul
ş
i racordarea formal
ă
a acestuia cu restul casei.- func
ţ
iunea de locuin
ţă
, într-un cartier aflat în plin
ă
dezvoltare în perioada construc
ţ
ieicasei. Parcul Jianu este reprezentativ pentru proiecte de locuin
ţ
e de lux interbelice, în special celemoderniste.- integrarea diverselor alte arte în amenajarea spa
ţ
iului interior: fresc
ă
dupa Jardin duLuxembourg
ş
i basorelief de Mili
ţ
a P
ă
tra
ş
cu. Un element specific pe care moderni
ş
tii încercaus
ă
-l impun
ă
, un design total de la partea de arhitectur 
ă
, la amenajare interioar 
ă
 
ş
i exterioar 
ă
lacea de design de mobilier 
ş
i decora
ţ
ie interioar 
ă
.
Valorile arhitecturale ale cl
ă
dirii
Cl
ă
direa în cauz
ă
nu este monument istoric de
ş
i se g
ă
se
ş
te într-o zon
ă
protejat
ă
prinspecificul parcelarului, atmosfer 
ă
, un anume regim de în
ă
l
ţ
ime
ş
i calitate arhitectural
ă
a fonduluiconstruit. De fapt vila constituie ea îns
ăş
i o excep
ţ
ie în zon
ă
, fiind realizat
ă
prin comasarea a 2 parcele învecinate pentru a putea construi o cas
ă
dezvoltat
ă
pe orizontal
ă
. Planimetric putemvorbi de un p
ă
trat aproximativ. Planeitatea fatadei si rectangularitatea golurilor este contrazisa lainterior de pereti curbi in zona casei scarii si de stalpii rotunzi. Compozitia plana a fatadei a fostmai bine legata de prelungirea ferestrei in banda de la partea superioara si usoara decrosare fatade zona zidului perforat a solariului.
4
Nu exist
ă
nicio confirmare documentar 
ă
pentru aceasta. Cert este c
ă
acea suprafa
ţă
de teren a r 
ă
mas în modmiraculos liber 
ă
 
ş
i verde pân
ă
în zilele noastre.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->